Dorința mea: să protejez oceanele
-
0:01 - 0:04Acum cincizeci de ani,
când am început să explorez oceanul, -
0:04 - 0:10nimeni, nici Jacques Perrin,
nici Jacques Cousteau sau Rachel Carson -
0:10 - 0:13nu şi-a imaginat că am putea
face ceva să vătămăm oceanul -
0:13 - 0:16prin ce punem în el
sau prin ce scoatem din el. -
0:16 - 0:20Părea, la acea vreme,
să fie o mare a Edenului, -
0:20 - 0:25dar acum ştim, şi acum ne confruntăm
cu paradisul pierdut. -
0:25 - 0:27Vreau să vă împărătăşesc
-
0:27 - 0:30părerile mele despre modificările
oceanice care ne afectează pe noi toţi -
0:30 - 0:34şi să vă spun de ce contează
că în 50 de ani am pierdut, -
0:34 - 0:37de fapt, am luat, am mâncat,
-
0:37 - 0:41mai mult de 90% din peştii mari din ocean,
-
0:41 - 0:46de ce să vă pese că aproape jumătate
din recifele de corali au dispărut, -
0:46 - 0:51de ce o misterioasă epuizare a oxigenului
pe suprafeţe largi ale Pacificului -
0:51 - 0:54ar trebui să îngrijoreze
nu doar creaturile care mor, -
0:54 - 0:56dar ar trebui să vă intereseze şi pe voi.
-
0:56 - 0:58Vă interesează şi pe voi.
-
0:58 - 1:02Sunt bântuită de gândul
pe care Ray Anderson -
1:02 - 1:04îl numeşte „copilul de mâine”,
-
1:04 - 1:08întrebându-ne de ce nu am făcut
ceva când a fost timpul nostru -
1:08 - 1:13pentru a salva rechinii, tonul albastru,
calmarii, recifele de corali şi oceanul -
1:13 - 1:16când încă mai era timp.
-
1:16 - 1:18Ei bine, acum este acel timp.
-
1:18 - 1:20Îmi doresc ajutorul vostru
-
1:20 - 1:24pentru a explora
şi a proteja oceanul sălbatic -
1:24 - 1:26în modalităţi care vor restaura sănătatea
-
1:26 - 1:31și în acest mod,
vom oferi speranţă umanității. -
1:31 - 1:34Sănătatea oceanului
înseamnă sănătate pentru noi. -
1:34 - 1:37Şi sper că dorinţa lui Jill Tarter
-
1:37 - 1:41de a implica pământenii
include delfinii şi balenele -
1:41 - 1:43şi alte creaturi marine
-
1:43 - 1:46în această căutare a vieţii inteligente
în alte părţi ale universului. -
1:46 - 1:49Şi sper, Jill, că într-o zi
-
1:49 - 1:54vom găsi dovezi că există
viaţă inteligentă -
1:54 - 1:56printre oamenii acestei planete.
-
1:56 - 1:58(Râsete)
-
1:58 - 2:00Chiar am spus asta? Presupun că da.
-
2:04 - 2:06Pentru mine, ca un om de ştiinţă,
-
2:06 - 2:09totul a început în 1953
-
2:09 - 2:12când m-am scufundat pentru prima oară.
-
2:12 - 2:14Atunci am ajuns să văd peşti înotând
-
2:14 - 2:17în altceva decât felii de lămâie şi unt.
-
2:18 - 2:22Chiar ador scufundările noaptea.
-
2:22 - 2:25Vedeţi mulţi peşti pe care
nu-i puteţi vedea în timpul zilei. -
2:25 - 2:29Scufundările frecvente au fost foarte
uşoare pentru mine în 1970 -
2:29 - 2:33când am condus o echipă de acvanauţi
ce trăiau sub apă pentru săptămâni la rând -
2:33 - 2:40în acelaşi timp când astronauţii
păşeau pe Lună. -
2:41 - 2:44În 1979 am avut şansa să păşesc
pe fundul oceanului -
2:44 - 2:48folosind acest submersibil
personal numit Jim. -
2:48 - 2:51Era la nouă km distanţă de mal
şi 380 metri adâncime. -
2:51 - 2:54Este unul dintre costumele mele
de baie favorite. -
2:55 - 2:59De atunci, am folosit aproape
30 de tipuri de submarine -
2:59 - 3:03şi am lansat trei companii şi o fundaţie
nonprofit intitulată Deep Search -
3:03 - 3:05pentru a modela şi a construi sisteme
-
3:05 - 3:07de acces în adâncurile mării.
-
3:07 - 3:11Am condus o expediţie
National Geographic timp de cinci ani, -
3:11 - 3:13expediţiile „Mări Durabile”,
-
3:13 - 3:15folosind aceste mici submarine.
-
3:15 - 3:18Sunt atât de simplu de condus încât
şi un om de ştiinţă o poate face. -
3:18 - 3:20Şi eu sunt o dovadă vie.
-
3:21 - 3:24Astronauţii şi acvanauţii
-
3:24 - 3:28apreciază cu adevărat importanţa
aerului, mâncării, apei, temperaturii, -
3:28 - 3:30toate lucrurile de care ai nevoie
-
3:30 - 3:33pentru a supravieţui în spaţiu
sau sub apă. -
3:33 - 3:35L-am ascultat pe astronautul
Joe Allen explicând -
3:35 - 3:39cum a trebuit să înveţe tot ce putea
despre sistemul lui de susţinere a vieţii -
3:39 - 3:41şi apoi să facă tot ce putea
-
3:41 - 3:44pentru a avea grijă
de sistemul lui de susţinere a vieţii. -
3:44 - 3:49Şi apoi a arătat spre asta
şi a spus: „Sistem de susţinere a vieţii.” -
3:49 - 3:52Trebuie să învăţăm tot ce putem despre el
-
3:52 - 3:55şi să facem tot ce putem
pentru a avea grijă de el. -
3:55 - 4:00Poetul Auden a spus:
„Mii au trăit fără iubire. -
4:00 - 4:02Niciunul fără apă.”
-
4:03 - 4:0597% din apa Pământului este ocean.
-
4:05 - 4:07Fără albastru, nu există verde.
-
4:07 - 4:09Dacă credeți că oceanul nu este important,
-
4:09 - 4:12imaginaţi-vă Pământul fără el.
-
4:12 - 4:14Planeta Marte îmi vine în minte.
-
4:14 - 4:16Fără ocean.
Fără sistem de susţinere a vieţii. -
4:17 - 4:21Am susţinut o prelegere
nu demult la Banca Mondială -
4:21 - 4:23şi am arătat această imagine
uluitoare a Pământului -
4:23 - 4:27şi am spus:
„Acolo este! Banca Mondială!” -
4:28 - 4:30Acolo sunt toate bunurile!
-
4:32 - 4:34Şi le-am pescuit cu năvodul
-
4:34 - 4:37mult mai rapid decât sistemele
naturale le pot reaproviziona. -
4:37 - 4:41Tim Worth spune că economia e o filială
deţinută în totalitate de mediu. -
4:41 - 4:43Cu fiecare picătură de apă pe care o beţi,
-
4:43 - 4:45cu fiecare gură de aer pe care o luaţi,
-
4:45 - 4:47sunteţi legaţi de ocean.
-
4:47 - 4:49Oriunde aţi locui pe Pământ.
-
4:49 - 4:53Majoritatea oxigenului din atmosferă
este generat de oceane. -
4:53 - 4:56Pe parcursul timpului, majoritatea
carbonului organic al planetei -
4:56 - 4:58a fost absorbit şi înmagazinat acolo,
-
4:58 - 5:00în mare parte de microbi.
-
5:00 - 5:02Oceanul determină climatul şi vremea,
-
5:02 - 5:05stabilizează temperatura,
modelează chimia Pământului. -
5:05 - 5:07Apa din oceane formează norii
-
5:07 - 5:10care se întorc pe uscat şi pe mări
-
5:10 - 5:12sub formă de ploaie, lapoviţă şi ninsoare,
-
5:12 - 5:16şi oferă un habitat pentru aproape
97% din viaţa din lume, -
5:16 - 5:18poate chiar din univers.
-
5:18 - 5:20Fără apă, nu există viaţă.
-
5:20 - 5:22Fără albastru, nu există verde.
-
5:23 - 5:25Şi totuşi noi avem această idee,
noi oamenii, -
5:25 - 5:29că Pământul, tot din el:
oceanele, cerurile, -
5:29 - 5:30este atât de vast şi rezistent
-
5:30 - 5:32încât nu contează ce îi facem.
-
5:33 - 5:36Se poate să fi fost adevărat
cu 10.000 de ani în urmă, -
5:36 - 5:38şi poate chiar cu 1.000 de ani în urmă,
-
5:38 - 5:41dar în ultimii 100,
în special în ultimii 50, -
5:41 - 5:42am epuizat bunurile,
-
5:42 - 5:45aerul, apa, viaţa sălbatică
-
5:45 - 5:48care ne fac vieţile posibile.
-
5:48 - 5:52Tehnologiile noi ne ajută să înţelegem
-
5:52 - 5:55natura naturii,
-
5:55 - 5:57natura a ceea ce se întâmplă.
-
5:57 - 6:01Ne arată impactul nostru
asupra Pământului. -
6:01 - 6:04În primul rând trebuie să ştii
că ai o problemă. -
6:04 - 6:06Şi, din fericire, în vremea noastră,
-
6:06 - 6:10am învăţat mai mult despre probleme
decât în toată istoria. -
6:10 - 6:12Şi după cunoaştere vine şi preocuparea.
-
6:12 - 6:14Şi cu preocuparea, există speranţa
-
6:14 - 6:16că putem găsi un loc trainic pentru noi
-
6:16 - 6:19în mijlocul sistemelor naturale
care ne susţin. -
6:19 - 6:23Dar mai întâi trebuie să ştim.
-
6:24 - 6:26Acum trei ani l-am cunoscut pe John Hanke
-
6:26 - 6:28care este şeful de la Google Earth,
-
6:28 - 6:31şi i-am spus cât de mult îmi place
să pot să ţin lumea în mâinile mele -
6:31 - 6:34şi să explorez într-un mod indirect.
-
6:34 - 6:37Dar l-am întrebat:
„Când aveţi de gând să-l terminaţi? -
6:37 - 6:40Aţi făcut o treabă fantastică
cu pământului, cu solul. -
6:40 - 6:42Dar cum rămâne cu apa?”
-
6:42 - 6:47De atunci, am avut marea plăcere
de a lucra cu cei de la Google, -
6:47 - 6:50cu DOER Marine, cu National Geographic,
-
6:50 - 6:54cu zeci dintre cele mai bune instituţii
şi oameni de ştiinţă din lume, -
6:54 - 6:56cu cei pe care i-am putut înrola,
-
6:56 - 6:59ca să pună oceanul în Google Earth.
-
6:59 - 7:01Şi de săptămâna aceasta, de lunea trecută,
-
7:01 - 7:04Google Earth este complet acum.
-
7:04 - 7:07Gândiţi-vă la asta:
pornind de aici de la centrul convenţiei, -
7:07 - 7:09putem găsi acvariul din împrejurimi,
-
7:09 - 7:11ne putem uita la locul unde suntem,
-
7:11 - 7:16şi apoi putem naviga pe coastă
spre acvariul cel mare, oceanul, -
7:16 - 7:19şi spre cele patru sanctuare marine
naţionale din California -
7:19 - 7:21şi spre noua reţea de rezervații
marine de stat -
7:21 - 7:25care încep să protejeze
şi să restaureze câteva locuri. -
7:25 - 7:28Putem zbura spre Hawaii
-
7:28 - 7:31şi să vedem adevăratele insule Hawaiene.
-
7:31 - 7:34Nu doar puţinul
care străpunge spre suprafaţă, -
7:34 - 7:36ci şi ce există dedesubt.
-
7:36 - 7:40Să vedem...
staţi un minut, putem merge kshhplash! -
7:40 - 7:42chiar acolo...
-
7:42 - 7:46sub ocean, să vedem ce văd balenele.
-
7:47 - 7:52Putem explora cealaltă
față a insulelor Hawaiene. -
7:53 - 7:56Chiar putem să înotăm pe Google Earth
-
7:56 - 8:00şi să vizităm cu balenele cu cocoaşă.
-
8:00 - 8:05Acestea sunt uriaşe blânde pe care
am avut plăcerea să le cunosc faţă în faţă -
8:05 - 8:07de multe ori sub apă.
-
8:07 - 8:10Nimic nu se poate compara
cu a fi inspectat personal de o balenă. -
8:12 - 8:14Putem zbura spre cel mai adânc loc:
-
8:14 - 8:1711 kilometri în jos, Groapa Marianelor,
-
8:17 - 8:19unde doar doi oameni au fost vreodată.
-
8:19 - 8:22Imaginaţi-vă. Sunt doar 11 kilometri,
-
8:22 - 8:26dar doar doi oameni
au fost acolo acum 49 de ani. -
8:26 - 8:28Drumurile dus sunt uşoare.
-
8:28 - 8:30Avem nevoie de submarine
pentru scufundări în adâncime. -
8:30 - 8:33Cum rămâne cu câteva Premii X
pentru explorarea oceanului? -
8:33 - 8:38Trebuie să vedem gropile adânci,
munţii marini, -
8:38 - 8:41şi să înţelegem viaţa din adâncuri.
-
8:41 - 8:44Acum putem ajunge până la Arctic.
-
8:44 - 8:49Acum zece ani am stat pe gheaţa
de la Polul Nord. -
8:49 - 8:54Un Ocean Arctic fără gheaţă
poate deveni realitate în acest secol. -
8:55 - 8:57Acestea sunt veşti proate
pentru urşii polari. -
8:57 - 8:59Sunt veşti proaste şi pentru noi.
-
8:59 - 9:03Dioxidul de carbon în exces
nu influenţează doar încălzirea globală, -
9:03 - 9:05ci modifică şi chimia oceanului,
-
9:05 - 9:08făcând oceanele mai acide.
-
9:08 - 9:10Sunt veşti proaste
pentru recifele de corali -
9:10 - 9:12şi pentru planctonul ce produce oxigen.
-
9:12 - 9:14De asemenea veşti proaste pentru noi.
-
9:14 - 9:18Noi punem sute de milioane
de tone de plastic -
9:18 - 9:20şi alte gunoaie în oceane.
-
9:20 - 9:23Milioane de tone de plase
de pescuit aruncate, -
9:23 - 9:25echipament care continuă să ucidă.
-
9:25 - 9:30Noi înfundăm oceanul,
otrăvind sistemul circulator al planetei, -
9:30 - 9:34şi scoatem afară milioane
de tone de viaţă sălbatică, -
9:34 - 9:37toate unităţi bazate pe carbon.
-
9:38 - 9:43Într-un mod barbar, omorâm rechinii
pentru supă din aripi de rechin, -
9:43 - 9:47afectând lanţurile trofice
care modelează chimia planetei -
9:47 - 9:49şi determină ciclul carbonului,
ciclul azotului, -
9:49 - 9:52ciclul oxigenului, ciclul apei,
-
9:52 - 9:55sistemul nostru de susţinere a vieţii.
-
9:55 - 9:59Noi încă mai omorâm ton albastru,
cu adevărat în pericol de dispariţie. -
9:59 - 10:02Şi mult mai valoros în viaţă decât mort.
-
10:03 - 10:06Toate acestea sunt componente
-
10:06 - 10:09ale sistemului nostru
de susţinere a vieţii. -
10:09 - 10:13Omorâm folosind fire lungi,
cu cârlige cu momeli la fiecare metru -
10:13 - 10:16care se pot întinde
pe 80 de kilometri sau mai mult. -
10:16 - 10:20Traulere industriale
şi plutitoare raclează fundul mării -
10:20 - 10:23ca buldozere, luând totul în calea lor.
-
10:23 - 10:26Folosind Google Earth
puteţi vedea traulere, -
10:26 - 10:30în China, Marea Nordului,
Golful Mexicului, -
10:30 - 10:34zguduind fundaţia sistemului nostru
de susţinere a vieţii, -
10:34 - 10:36lăsând urme de moarte în calea lor.
-
10:36 - 10:39Data viitoare când mai mâncaţi
sushi la cină, sau sashimi, -
10:39 - 10:42sau friptură de peşte-spadă,
sau cocktail de creveţi, -
10:42 - 10:45orice vietate sălbatică din ocean
cu care vă delectaţi, -
10:45 - 10:47gândiţi-vă la costul real.
-
10:47 - 10:49Pentru fiecare kilogram
care ajunge pe piaţă, -
10:49 - 10:53mai mult de 10 kilograme,
chiar 100 de kilograme, -
10:53 - 10:57pot fi aruncate ca captură accidentală.
-
10:57 - 11:00Aceasta este consecinţa
faptului că nu ştim -
11:00 - 11:04că există limite pentru ce putem
extrage din ocean. -
11:04 - 11:07Acest grafic arată declinul
vieții sălbatice oceanice -
11:07 - 11:10din anul 1900 în 2000.
-
11:10 - 11:13Concentraţiile cele mai mari sunt în roşu.
-
11:13 - 11:15În timpul vieţii mele, imaginaţi-vă,
-
11:15 - 11:1890% din peştii mari au fost ucişi.
-
11:18 - 11:22Majoritatea broaştelor ţestoase,
rechinii, tonii şi balenele -
11:22 - 11:24au atins numere foarte joase.
-
11:24 - 11:27Dar, există veşti bune.
-
11:27 - 11:2910% din peştii mari încă rămân.
-
11:29 - 11:31Încă mai sunt câteva balene albastre.
-
11:31 - 11:34Încă mai există krill în Antarctica.
-
11:34 - 11:36Mai sunt câteva stridii
în Golful Chesapeake. -
11:36 - 11:39Jumătate dintre recifele de corali
încă sunt în stare bună, -
11:39 - 11:42o centură preţioasă
în jurul mijlocului planetei. -
11:42 - 11:45Încă mai este timp, dar nu prea mult,
-
11:45 - 11:47să schimbăm lucrurile.
-
11:47 - 11:50Dar „afacerile ca de obicei”
înseamnă că în 50 de ani, -
11:50 - 11:52s-ar putea să nu mai existe
recife de corali, -
11:52 - 11:53şi nici pescuitul comercial,
-
11:53 - 11:56pentru că peştii
s-ar putea să nu mai existe. -
11:56 - 12:00Imaginaţi-vă oceanul fără peşti.
-
12:00 - 12:02Imaginaţi-vă ce înseamnă asta
-
12:02 - 12:04pentru sistemul nostru
de susţinere a vieţii. -
12:04 - 12:07Sistemele naturale de pe uscat
sunt şi ele în pericol, -
12:07 - 12:09dar problemele sunt mai evidente,
-
12:09 - 12:12şi se iau unele măsuri pentru protejarea
-
12:12 - 12:15copacilor, a surselor de apă
şi a vieţii sălbatice. -
12:15 - 12:19În anul 1872,
cu Parcul Naţional Yellowstone, -
12:19 - 12:22Statele Unite au început să stabilească
un sistem de parcuri -
12:22 - 12:25despre care unii spun
că a fost cea mai bună idee -
12:25 - 12:27pe care a avut-o vreodată America.
-
12:27 - 12:31Aproape 12% din uscatul
din lume este acum protejat, -
12:31 - 12:34aparând biodiversitatea,
oferind un depozit pentru carbon, -
12:34 - 12:37generând oxigen, protejând sursele de apă.
-
12:37 - 12:42Şi, în anul 1972, această naţiune
a creat un omolog pentru oceane: -
12:42 - 12:44Sanctuarele Naţionale Marine.
-
12:44 - 12:46Aceasta este altă idee grozavă.
-
12:47 - 12:48Vestea bună este
-
12:48 - 12:52că acum există mai mult de 4.000
de zone oceanice, în jurul lumii, -
12:52 - 12:54care sunt protejate într-un fel.
-
12:54 - 12:56Şi le puteţi găsi pe Google Earth.
-
12:56 - 12:58Vestea proastă este
-
12:58 - 13:00că trebuie să le căutaţi
mult ca să le găsiţi. -
13:00 - 13:02În ultimii trei ani, de exemplu,
-
13:02 - 13:05Statele Unite au protejat
900.000 de km pătrați -
13:05 - 13:08de ocean ca monumente naţionale.
-
13:08 - 13:12Dar doar a crescut de la 0,6 din 1%
-
13:12 - 13:17la 0,8 din 1% din oceanul protejat global.
-
13:17 - 13:19Suprafeţele protejate chiar se refac,
-
13:19 - 13:21dar durează mult timp să regenereze
-
13:21 - 13:25un peşte-piatră de 50 de ani
sau un peşte călugăr, rechini sau bibani, -
13:25 - 13:27sau un pion roşu de 200 de ani.
-
13:27 - 13:31Noi nu consumăm vaci
sau găini de 200 de ani. -
13:32 - 13:34Suprafeţele protejate oferă speranţa
-
13:34 - 13:38că creaturile din visul lui Ed Wilson
-
13:38 - 13:42dintr-o enciclopedie a vieţii,
sau din recensământul vieţii marine, -
13:42 - 13:45nu vor trăi doar ca o listă,
-
13:45 - 13:49o fotografie, sau un paragraf.
-
13:49 - 13:52Împreună cu oamenii de ştiinţă din lume,
m-am uitat la 99% din oceanul -
13:52 - 13:56care e deschis pescuitului, mineritului,
forării, deşertării şi orice altceva, -
13:56 - 13:58pentru a găsi zone cu speranţă,
-
13:58 - 14:02şi să încerc să găsesc căi pentru a le
oferi lor şi nouă un viitor sigur. -
14:02 - 14:03Cum ar fi Arcticul,
-
14:03 - 14:06avem o singură şansă, chiar acum,
să facem dreptate. -
14:06 - 14:10Sau Antarctica,
unde continentul e protejat, -
14:10 - 14:16dar oceanul din jur
e golit de krill, balene şi peşti. -
14:17 - 14:21Cele opt milioane de km pătrați
de păduri plutitoare din Marea Sargaselor -
14:21 - 14:24sunt adunate pentru a hrăni vacile.
-
14:24 - 14:2897% din uscatul
din Insulele Galapagos e protejat, -
14:28 - 14:32dar apele vecine
sunt prădate prin pescuit. -
14:32 - 14:34Este valabil şi în Argentina,
-
14:34 - 14:37pe axul patagonian,
acum în probleme serioase. -
14:37 - 14:42Mările înalte, unde balenele,
tonii şi delfinii înoată, -
14:42 - 14:45ecosistemul cel mai mare
şi cel mai puţin protejat de pe Pământ, -
14:45 - 14:48plin de creaturi luminoase,
-
14:48 - 14:52care trăiesc în ape întunecate
care au în medie trei kilometri adâncime. -
14:52 - 14:54Ele licăresc, sclipesc şi strălucesc
-
14:54 - 14:57cu propria lor lumină vie.
-
14:57 - 15:01Sunt zone în ocean la fel de pure
cum le ştiam când eram copil. -
15:01 - 15:04Următorii 10 ani
pot fi cei mai importanţi, -
15:04 - 15:06şi următorii 10.000 de ani pot fi
-
15:06 - 15:09cea mai bună şansă
pe care specia noastră o va avea, -
15:09 - 15:13să protejeze ce va rămâne
din sistemele naturale care ne dau viaţă. -
15:13 - 15:15Pentru a face faţă schimbării climatice,
-
15:15 - 15:18aveam nevoie de noi modalităţi
de generare a energiei. -
15:18 - 15:21Avem nevoie de noi modalităţi, mai bune,
-
15:21 - 15:23de a face faţă sărăciei,
războiului şi bolilor. -
15:23 - 15:25Avem nevoie de multe lucruri
-
15:25 - 15:28pentru a păstra şi a menţine
lumea un loc mai bun. -
15:28 - 15:31Dar, nimic altceva nu va conta
-
15:31 - 15:33dacă nu reuşim să protejăm oceanul.
-
15:34 - 15:37Soarta noastră
şi a oceanului sunt aceleaşi. -
15:37 - 15:41Trebuie să facem pentru ocean
ce Al Gore a făcut pentru atmosferă. -
15:41 - 15:44Un plan global de acţiune
-
15:44 - 15:46cu o uniune mondială a conservării,
organizaţia IUCN, -
15:46 - 15:48e pe cale de a proteja biodiversitatea,
-
15:48 - 15:53de a diminua şi de a regenera
în urma efectelor schimbărilor climatice. -
15:53 - 15:56În ocean sau pe țărmiri,
-
15:56 - 16:00oriunde putem identifica zone critice,
-
16:01 - 16:04tehnologiile noi sunt necesare
pentru cartografia, fotografia şi explora -
16:04 - 16:0895% din oceanul necunoscut încă.
-
16:08 - 16:11Scopul este protejarea biodiversităţii,
-
16:11 - 16:13furnizarea stabilităţii şi rezistenţei.
-
16:13 - 16:16Avem nevoie de submarine
pentru scufundări în adâncime, -
16:16 - 16:19tehnolgii noi pentru a explora oceanul.
-
16:19 - 16:21Avem nevoie, poate, de o expediţie,
-
16:21 - 16:22un proiect TED în ocean,
-
16:22 - 16:25care să ne ajute să ne dăm
seama de următorii paşi. -
16:26 - 16:29Şi aşa, presupun că vreţi
să ştiţi care este dorinţa mea. -
16:31 - 16:35Îmi doresc să vă folosiţi toate mijloacele
la ce vă stau la dispoziție: -
16:35 - 16:38filme, expediţii,internetul,
submarine noi, -
16:38 - 16:41o campanie care să motiveze
sprijinul public -
16:41 - 16:44pentru o reţea globală
de suprafeţe marine protejate, -
16:44 - 16:48puncte de interes îndeajuns de mari
pentru a salva şi a restabili oceanul, -
16:48 - 16:51inima albastră a planetei.
-
16:51 - 16:53Cât de mult?
-
16:53 - 16:56Unii spun 10%, alţii spun 30%.
-
16:56 - 17:01Voi decideţi cât de mult
din inima voastră vreţi să protejaţi. -
17:01 - 17:03Oricât ar fi,
-
17:03 - 17:06o fracţiune dintr-un procent
nu este suficient. -
17:07 - 17:09Dorinţa mea este o dorinţă măreaţă,
-
17:09 - 17:13dar dacă o putem realiza,
poate schimba lumea cu adevărat, -
17:13 - 17:16şi poate ajuta să asigure supravieţuirea
-
17:16 - 17:22a ceea ce, de fapt,
este specia mea favorită, -
17:22 - 17:23adică noi.
-
17:24 - 17:26Pentru copiii de astăzi,
-
17:26 - 17:28pentru copilul de mâine,
-
17:28 - 17:32pentru ultima oară, acum este momentul.
-
17:33 - 17:34Vă mulţumesc!
-
17:34 - 17:39(Aplauze)
- Title:
- Dorința mea: să protejez oceanele
- Speaker:
- Sylvia Earle
- Description:
-
Legendara cercetătoare oceanografă Sylvia Earle împărtăşeşte imagini surprinzătoare ale oceanului, şi statistici şocante despre declinul lui rapid, în timp ce îşi pune o dorință: aceea de a ne alătura ei în protejarea vitalei inimi albastre a planetei.
- Video Language:
- English
- Team:
- closed TED
- Project:
- TEDTalks
- Duration:
- 17:55
Mirel-Gabriel Alexa edited Romanian subtitles for My wish: Protect our oceans | ||
Mirel-Gabriel Alexa edited Romanian subtitles for My wish: Protect our oceans | ||
Mirel-Gabriel Alexa edited Romanian subtitles for My wish: Protect our oceans | ||
Claudia Ioana Rinciog added a translation |