Ideastezia: Cum simţim ideile? - Danko Nikolić
-
0:07 - 0:12Cu mult înainte ca Descartes să declare:
"Gândesc, deci exist" -
0:12 - 0:13Şi mult timp după asta,
-
0:13 - 0:15oamenii de ştiinţă şi filozofii
-
0:15 - 0:19au încercat să înţeleagă ceea ce ei numesc
problema minte-corp. -
0:19 - 0:24E mintea o entitate separată, imaterială,
ce pilotează o maşină din carne? -
0:24 - 0:27Sau dacă este doar o parte insesizabilă
a organismului nostru fizic, -
0:27 - 0:30cum poate să ne transpună
simţurile animalice -
0:30 - 0:35în experienţele aparent non-fizice
pe care le numim gânduri? -
0:35 - 0:37Deşi răspunsurile
au fost dezbătute la nesfârşit, -
0:37 - 0:40noile cercetări sugerează
că o parte din problemă constă -
0:40 - 0:43în modul în care adresăm întrebarea
de la bun început, -
0:43 - 0:47presupunând o distincţie între
percepţia noastră senzorială şi ideile noastre -
0:47 - 0:49care ar putea să nu existe.
-
0:49 - 0:51Modelul tradiţional
al funcţiei noastre mentale -
0:51 - 0:55presupune că simţurile transmit
date separate către creier -
0:55 - 0:59care sunt apoi transpuse
în fenomene mentale potrivite: -
0:59 - 1:05imagini vizuale în copaci, experienţe
auditive în cântece de păsări ş.a.m.d. -
1:05 - 1:07Dar ocazional, am întâlnit oameni
-
1:07 - 1:11ale căror simţuri par să se amestece,
permiţându-le să audă culori, -
1:11 - 1:13sau să guste sunete.
-
1:13 - 1:16Până nu de mult, înţelegerea comună
era că acest fenomen -
1:16 - 1:17denumit sinestezie,
-
1:17 - 1:20era o conexiune directă
între părţi ale creierului -
1:20 - 1:22responsabile pentru
stimularea senzorială precum -
1:22 - 1:27vederea culorii galben imediat după
auzirea unui ton de Si bemol. -
1:27 - 1:29Dar studii mai recente
au arătat că sinestezia -
1:29 - 1:32este de fapt mediată
prin înţelegerea noastră -
1:32 - 1:36despre forme, culori şi sunete,
pe care simţurile noastre le sesizează. -
1:36 - 1:39Ca experienţele senzoriale transversale
să aibă loc, -
1:39 - 1:43nivelul superior de idei şi concepte
pe care mintea noastră îl asociază -
1:43 - 1:46cu informaţiile senzoriale
trebuie să fie activat. -
1:46 - 1:51De exemplu, această formă poate fi văzută
ca litera "S" sau ca cifra "5", -
1:51 - 1:55iar sinestezicii le asociază
cu diferite culori sau sunete -
1:55 - 1:57în funcţie de cum le interpretează
-
1:57 - 2:01în ciuda faptului că stimulul vizual
rămâne identic. -
2:01 - 2:04În alt studiu, sinestezicii creează
noi asociaţii de culori -
2:04 - 2:08pentru litere necunoscute,
după ce învaţă sensul acestor litere. -
2:08 - 2:12Din cauză că se bazează
pe conexiunea dintre idei şi simţuri, -
2:12 - 2:15acest fenomen mental
care stă la baza sinesteziei -
2:15 - 2:18este cunoscut ca şi ideastezie.
-
2:18 - 2:20Sinestezia are loc doar la anumiţi oameni
-
2:20 - 2:23deşi poate fi mai comună
decât se credea iniţial. -
2:23 - 2:27Dar ideastezia e o parte fundamentală
a vieţilor noastre. -
2:27 - 2:32Practic, toţi asociem culoarea roşie
cu căldura şi albastru cu frigul. -
2:32 - 2:36Mulţi ar fi de acord că literele italice,
culorile luminoase şi liniile subţiri -
2:36 - 2:37sunt tonuri înalte,
-
2:37 - 2:39în timp ce tonurile pământii sunt joase.
-
2:39 - 2:43Deşi multe dintre aceste asocieri
sunt dobândite prin expunerea culturală, -
2:43 - 2:47s-a demonstrat că altele există
chiar şi la copii şi maimuţe, -
2:47 - 2:51sugerând că măcar câteva asocieri
sunt înnăscute. -
2:51 - 2:54Când li se cere să aleagă între
două nume posibile pentru aceste forme, -
2:54 - 2:57oameni din medii culturale şi lingvistice
cu totul diferite -
2:57 - 3:01sunt de acord în mod copleşitor
că steaua ascuţită este "kiki" -
3:01 - 3:03în timp ce pata rotunjită este "bouba",
-
3:03 - 3:06ambele datorită sunetelor în sine
-
3:06 - 3:08şi formelor pe care le face gura
ca să le producă. -
3:08 - 3:10Asta duce
la şi mai multe asocieri -
3:10 - 3:12într-o bogată reţea semantică.
-
3:12 - 3:14Kiki e descris ca neastâmpărat şi isteţ,
-
3:14 - 3:18în timp ce Bouba
e perceput ca leneş şi lent. -
3:18 - 3:21Toate acestea sugerează
că experienţele noastre zilnice -
3:21 - 3:26legate de culori, sunete şi alţi stimuli
nu trăiesc pe insule senzoriale separate -
3:26 - 3:29ci sunt organizate
într-o reţea de asocieri -
3:29 - 3:31similară cu cea a reţelei lingvistice.
-
3:31 - 3:33Asta ne ajută să înţelegem metafore,
-
3:33 - 3:35deşi nu au niciun sens logic,
-
3:35 - 3:38cum ar fi comparaţia zăpezii
cu o pătură albă, -
3:38 - 3:42bazată pe senzaţiile comune
de delicateţe şi luminozitate. -
3:42 - 3:44Ideastezia poate avea
un rol crucial pentru artă, -
3:44 - 3:48care se bazează pe o sinteză
între conceptual şi emoţional. -
3:48 - 3:52În artă, ideea şi sensibilitatea
se intensifică reciproc, -
3:52 - 3:55fie în versurile unui cântec
ce se combină perfect cu melodia, -
3:55 - 3:57conţinutul tematic al unei picturi,
-
3:57 - 3:59sporit de folosirea culorilor şi tuşelor,
-
3:59 - 4:01sau intriga bine construită
a unui roman -
4:01 - 4:04transmisă prin propoziții
măiestrite cu pricepere. -
4:04 - 4:08Cel mai important, reţeaua de asocieri
formată de ideastezie -
4:08 - 4:11poate fi nu numai similară
cu reţeaua noastră lingvistică, -
4:11 - 4:13dar poate fi şi o parte intregrantă
a acesteia. -
4:13 - 4:15În locul viziunii tradiţionale,
-
4:15 - 4:18unde simţurile sesizează mai întâi
o colecţie de culori şi forme, -
4:18 - 4:20sau anumite vibraţii în aer,
-
4:20 - 4:23şi mintea noastră le clasifică apoi
ca fiind un copac sau o sirenă, -
4:23 - 4:28ideastezia sugerează
că cele două procese au loc simultan. -
4:28 - 4:33Percepţiile senzoriale sunt formate
de înţelegerea conceptuală despre lume. -
4:33 - 4:37Cele două sunt atât de conectate
încât una nu poate exista fără cealaltă. -
4:37 - 4:40Dacă acest model sugerat de ideastezie
este precis, -
4:40 - 4:43poate avea implicaţii majore
pentru unele dintre cele mai mari -
4:43 - 4:47probleme ştiinţifice şi filozofice
legate de studiul minţii. -
4:47 - 4:49Fără un concept preexistent al sinelui,
-
4:49 - 4:53Descartes nu ar fi avut un "eu"
căruia să-i atribuie gândirea. -
4:53 - 4:57Şi fără o reţea preexistentă
de concepte distincte şi interconectate, -
4:57 - 5:01experienţa noastră senzorială despre lume
ar fi o masă nediferenţiată -
5:01 - 5:05în loc de obiectele individuale
pe care le percepem. -
5:05 - 5:08Sarcina pentru ştiinţă
este să afle unde este reţeaua, -
5:08 - 5:12cum e formată şi cum interacţionează
cu stimulii externi. -
5:12 - 5:15Provocarea pentru filozofie
este să regândească -
5:15 - 5:19ce înseamnă acest nou model de conştiinţă
pentru înţelegerea noastră şi pentru noi -
5:19 - 5:21și pentru relaţia
cu lumea ce ne înconjoară.
- Title:
- Ideastezia: Cum simţim ideile? - Danko Nikolić
- Description:
-
Puteţi vedea întreaga lecţie aici: http://ed.ted.com/lessons/ideasthesia-how-do-ideas-feel-danko-nikolic
Modelul tradiţional al funcţiilor noastre mentale presupune că simţurile noastre transmit date creierului, care transpune apoi aceste simţuri în fenomene mentale potrivite: lumina în imagini vizuale, vibraţiile aerului în experienţe auditorii etc. Dar ce-ar fi dacă aceste procese ar avea de fapt loc simultan? Danko Nikolić descrie teoria ideasteziei.
Lecţie de Danko Nikolić, animaţie de nenaTV.
- Video Language:
- English
- Team:
- closed TED
- Project:
- TED-Ed
- Duration:
- 05:38
Ariana Bleau Lugo edited Romanian subtitles for Ideasthesia: How do ideas feel? - Danko Nikolić | ||
Ariana Bleau Lugo edited Romanian subtitles for Ideasthesia: How do ideas feel? - Danko Nikolić | ||
Ariana Bleau Lugo edited Romanian subtitles for Ideasthesia: How do ideas feel? - Danko Nikolić | ||
Ariana Bleau Lugo approved Romanian subtitles for Ideasthesia: How do ideas feel? - Danko Nikolić | ||
Ariana Bleau Lugo accepted Romanian subtitles for Ideasthesia: How do ideas feel? - Danko Nikolić | ||
Ariana Bleau Lugo edited Romanian subtitles for Ideasthesia: How do ideas feel? - Danko Nikolić | ||
Ariana Bleau Lugo edited Romanian subtitles for Ideasthesia: How do ideas feel? - Danko Nikolić | ||
Ariana Bleau Lugo edited Romanian subtitles for Ideasthesia: How do ideas feel? - Danko Nikolić |