1
00:00:07,155 --> 00:00:11,650
Cu mult înainte ca Descartes să declare:
"Gândesc, deci exist"
2
00:00:11,650 --> 00:00:13,251
Şi mult timp după asta,
3
00:00:13,251 --> 00:00:15,282
oamenii de ştiinţă şi filozofii
4
00:00:15,282 --> 00:00:19,095
au încercat să înţeleagă ceea ce ei numesc
problema minte-corp.
5
00:00:19,095 --> 00:00:23,562
E mintea o entitate separată, imaterială,
ce pilotează o maşină din carne?
6
00:00:23,562 --> 00:00:27,321
Sau dacă este doar o parte insesizabilă
a organismului nostru fizic,
7
00:00:27,321 --> 00:00:30,323
cum poate să ne transpună
simţurile animalice
8
00:00:30,323 --> 00:00:34,771
în experienţele aparent non-fizice
pe care le numim gânduri?
9
00:00:34,771 --> 00:00:37,215
Deşi răspunsurile
au fost dezbătute la nesfârşit,
10
00:00:37,215 --> 00:00:39,884
noile cercetări sugerează
că o parte din problemă constă
11
00:00:39,884 --> 00:00:42,549
în modul în care adresăm întrebarea
de la bun început,
12
00:00:42,549 --> 00:00:46,614
presupunând o distincţie între
percepţia noastră senzorială şi ideile noastre
13
00:00:46,614 --> 00:00:48,872
care ar putea să nu existe.
14
00:00:48,872 --> 00:00:51,074
Modelul tradiţional
al funcţiei noastre mentale
15
00:00:51,074 --> 00:00:54,778
presupune că simţurile transmit
date separate către creier
16
00:00:54,778 --> 00:00:58,725
care sunt apoi transpuse
în fenomene mentale potrivite:
17
00:00:58,725 --> 00:01:04,509
imagini vizuale în copaci, experienţe
auditive în cântece de păsări ş.a.m.d.
18
00:01:04,509 --> 00:01:06,793
Dar ocazional, am întâlnit oameni
19
00:01:06,793 --> 00:01:10,914
ale căror simţuri par să se amestece,
permiţându-le să audă culori,
20
00:01:10,914 --> 00:01:12,771
sau să guste sunete.
21
00:01:12,771 --> 00:01:15,841
Până nu de mult, înţelegerea comună
era că acest fenomen
22
00:01:15,841 --> 00:01:17,201
denumit sinestezie,
23
00:01:17,201 --> 00:01:19,905
era o conexiune directă
între părţi ale creierului
24
00:01:19,905 --> 00:01:22,409
responsabile pentru
stimularea senzorială precum
25
00:01:22,409 --> 00:01:26,825
vederea culorii galben imediat după
auzirea unui ton de Si bemol.
26
00:01:26,825 --> 00:01:29,095
Dar studii mai recente
au arătat că sinestezia
27
00:01:29,095 --> 00:01:31,742
este de fapt mediată
prin înţelegerea noastră
28
00:01:31,742 --> 00:01:36,193
despre forme, culori şi sunete,
pe care simţurile noastre le sesizează.
29
00:01:36,193 --> 00:01:39,060
Ca experienţele senzoriale transversale
să aibă loc,
30
00:01:39,060 --> 00:01:43,032
nivelul superior de idei şi concepte
pe care mintea noastră îl asociază
31
00:01:43,032 --> 00:01:46,060
cu informaţiile senzoriale
trebuie să fie activat.
32
00:01:46,060 --> 00:01:50,831
De exemplu, această formă poate fi văzută
ca litera "S" sau ca cifra "5",
33
00:01:50,831 --> 00:01:54,525
iar sinestezicii le asociază
cu diferite culori sau sunete
34
00:01:54,525 --> 00:01:56,797
în funcţie de cum le interpretează
35
00:01:56,797 --> 00:02:00,615
în ciuda faptului că stimulul vizual
rămâne identic.
36
00:02:00,615 --> 00:02:04,484
În alt studiu, sinestezicii creează
noi asociaţii de culori
37
00:02:04,484 --> 00:02:08,488
pentru litere necunoscute,
după ce învaţă sensul acestor litere.
38
00:02:08,488 --> 00:02:12,433
Din cauză că se bazează
pe conexiunea dintre idei şi simţuri,
39
00:02:12,433 --> 00:02:15,321
acest fenomen mental
care stă la baza sinesteziei
40
00:02:15,321 --> 00:02:18,187
este cunoscut ca şi ideastezie.
41
00:02:18,187 --> 00:02:20,467
Sinestezia are loc doar la anumiţi oameni
42
00:02:20,467 --> 00:02:23,429
deşi poate fi mai comună
decât se credea iniţial.
43
00:02:23,429 --> 00:02:26,890
Dar ideastezia e o parte fundamentală
a vieţilor noastre.
44
00:02:26,890 --> 00:02:32,336
Practic, toţi asociem culoarea roşie
cu căldura şi albastru cu frigul.
45
00:02:32,336 --> 00:02:35,870
Mulţi ar fi de acord că literele italice,
culorile luminoase şi liniile subţiri
46
00:02:35,870 --> 00:02:37,116
sunt tonuri înalte,
47
00:02:37,116 --> 00:02:39,439
în timp ce tonurile pământii sunt joase.
48
00:02:39,439 --> 00:02:43,348
Deşi multe dintre aceste asocieri
sunt dobândite prin expunerea culturală,
49
00:02:43,348 --> 00:02:47,241
s-a demonstrat că altele există
chiar şi la copii şi maimuţe,
50
00:02:47,241 --> 00:02:50,691
sugerând că măcar câteva asocieri
sunt înnăscute.
51
00:02:50,691 --> 00:02:54,263
Când li se cere să aleagă între
două nume posibile pentru aceste forme,
52
00:02:54,263 --> 00:02:57,480
oameni din medii culturale şi lingvistice
cu totul diferite
53
00:02:57,480 --> 00:03:00,976
sunt de acord în mod copleşitor
că steaua ascuţită este "kiki"
54
00:03:00,976 --> 00:03:03,424
în timp ce pata rotunjită este "bouba",
55
00:03:03,424 --> 00:03:05,595
ambele datorită sunetelor în sine
56
00:03:05,595 --> 00:03:08,050
şi formelor pe care le face gura
ca să le producă.
57
00:03:08,050 --> 00:03:09,923
Asta duce
la şi mai multe asocieri
58
00:03:09,923 --> 00:03:12,069
într-o bogată reţea semantică.
59
00:03:12,069 --> 00:03:14,390
Kiki e descris ca neastâmpărat şi isteţ,
60
00:03:14,390 --> 00:03:17,896
în timp ce Bouba
e perceput ca leneş şi lent.
61
00:03:17,896 --> 00:03:21,213
Toate acestea sugerează
că experienţele noastre zilnice
62
00:03:21,213 --> 00:03:25,889
legate de culori, sunete şi alţi stimuli
nu trăiesc pe insule senzoriale separate
63
00:03:25,889 --> 00:03:28,627
ci sunt organizate
într-o reţea de asocieri
64
00:03:28,627 --> 00:03:30,837
similară cu cea a reţelei lingvistice.
65
00:03:30,837 --> 00:03:33,102
Asta ne ajută să înţelegem metafore,
66
00:03:33,102 --> 00:03:35,033
deşi nu au niciun sens logic,
67
00:03:35,033 --> 00:03:38,244
cum ar fi comparaţia zăpezii
cu o pătură albă,
68
00:03:38,244 --> 00:03:41,555
bazată pe senzaţiile comune
de delicateţe şi luminozitate.
69
00:03:41,555 --> 00:03:44,385
Ideastezia poate avea
un rol crucial pentru artă,
70
00:03:44,385 --> 00:03:48,196
care se bazează pe o sinteză
între conceptual şi emoţional.
71
00:03:48,196 --> 00:03:51,773
În artă, ideea şi sensibilitatea
se intensifică reciproc,
72
00:03:51,773 --> 00:03:55,084
fie în versurile unui cântec
ce se combină perfect cu melodia,
73
00:03:55,084 --> 00:03:56,920
conţinutul tematic al unei picturi,
74
00:03:56,920 --> 00:03:59,058
sporit de folosirea culorilor şi tuşelor,
75
00:03:59,058 --> 00:04:01,135
sau intriga bine construită
a unui roman
76
00:04:01,135 --> 00:04:03,555
transmisă prin propoziții
măiestrite cu pricepere.
77
00:04:03,555 --> 00:04:07,968
Cel mai important, reţeaua de asocieri
formată de ideastezie
78
00:04:07,968 --> 00:04:10,731
poate fi nu numai similară
cu reţeaua noastră lingvistică,
79
00:04:10,731 --> 00:04:13,457
dar poate fi şi o parte intregrantă
a acesteia.
80
00:04:13,457 --> 00:04:15,075
În locul viziunii tradiţionale,
81
00:04:15,075 --> 00:04:18,226
unde simţurile sesizează mai întâi
o colecţie de culori şi forme,
82
00:04:18,226 --> 00:04:19,769
sau anumite vibraţii în aer,
83
00:04:19,769 --> 00:04:23,094
şi mintea noastră le clasifică apoi
ca fiind un copac sau o sirenă,
84
00:04:23,094 --> 00:04:27,523
ideastezia sugerează
că cele două procese au loc simultan.
85
00:04:27,523 --> 00:04:32,526
Percepţiile senzoriale sunt formate
de înţelegerea conceptuală despre lume.
86
00:04:32,526 --> 00:04:36,664
Cele două sunt atât de conectate
încât una nu poate exista fără cealaltă.
87
00:04:36,664 --> 00:04:39,777
Dacă acest model sugerat de ideastezie
este precis,
88
00:04:39,777 --> 00:04:43,311
poate avea implicaţii majore
pentru unele dintre cele mai mari
89
00:04:43,311 --> 00:04:46,578
probleme ştiinţifice şi filozofice
legate de studiul minţii.
90
00:04:46,578 --> 00:04:48,739
Fără un concept preexistent al sinelui,
91
00:04:48,739 --> 00:04:52,761
Descartes nu ar fi avut un "eu"
căruia să-i atribuie gândirea.
92
00:04:52,761 --> 00:04:56,856
Şi fără o reţea preexistentă
de concepte distincte şi interconectate,
93
00:04:56,856 --> 00:05:00,969
experienţa noastră senzorială despre lume
ar fi o masă nediferenţiată
94
00:05:00,969 --> 00:05:04,751
în loc de obiectele individuale
pe care le percepem.
95
00:05:04,751 --> 00:05:08,232
Sarcina pentru ştiinţă
este să afle unde este reţeaua,
96
00:05:08,232 --> 00:05:11,950
cum e formată şi cum interacţionează
cu stimulii externi.
97
00:05:11,950 --> 00:05:14,572
Provocarea pentru filozofie
este să regândească
98
00:05:14,572 --> 00:05:18,601
ce înseamnă acest nou model de conştiinţă
pentru înţelegerea noastră şi pentru noi
99
00:05:18,601 --> 00:05:21,417
și pentru relaţia
cu lumea ce ne înconjoară.