Creierul se poate repara singur? - Ralitsa Petrova

Imaginează-ți că creierul s-ar regenera, înlocuindu-și celulule distruse cu altele noi și îmbunătățite. Poate sună SF, dar e o realitate posibilă pe care oamenii de știință deja o explorează. Ralitsa Petrova descrie în amănunt știința din spatele neurogenezei și explică cum o putem controla pentru a contracara boli precum Alzheimer și Parkinson.

Lecție de Ralitsa Petrova, animație de Artrake Studio.

Închipuie-ți că creierul se poate restarta

și-și poate reînnoi celulele
deteriorate cu unele noi, mai bune.

Poate sună SF,

dar e o realitate posibilă pe care
oamenii de știință deja o cercetează.

Vor fi vreodată creierele noastre
capabile să se repare singure?

Se știe că celule embrionale
din creierele în curs de dezvoltare

produc neuroni noi,

unități microscopice
care alcătuiesc țesutul creierului.

Noii neuroni migrează
spre diferite părți ale creierului,

determinându-l să se reorganizeze
în diferite structuri.

Dar până de curând,

cercetătorii credeau că producerea
celulelor înceta după creșterea inițială

și au conchis că bolile neurologice

precum Alzheimer și Parkinson,

și evenimentele dramatice
ca atacurile cerebrale sunt ireversibile.

Însă o serie de descoperiri recente

a dezvăluit că creierul adult
continuă să producă noi celule

în cel puțin trei zone specializate.

Acest proces, cunoscut ca neurogeneză,

implică celule specializate,
numite celule stem neuronale,

și celule progenitoare,

care produc neuroni noi
sau îi înlocuiesc pe cei vechi.

Cele trei regiuni în care
neurogeneza a fost descoperită

sunt gyrus dentatus,
asociat cu învățatul și memoria,

zona subventriculară care poate
transmite neuroni la bulbul olfactiv

pentru comunicarea între nas și creier,

și neostriatumul
care coordonează mișcarea.

Cercetătorii încă nu înțeleg exact
rolul neurogenezei în aceste regiuni,

sau de ce ele au această abilitate
care nu există în restul creierului,

dar simpla capacitete a creierului adult
de a creşte noi neuroni

ne oferă o posibilitate extraordinară.

Am putea valorifica acest mecanism
determinând creierul să-şi vindece rănile

așa cum pielea se regenerează după o rană,

sau cum se reface un os rupt?

Iată unde ne aflăm.

Anumite proteine și alte molecule mici
asemănătoare lor

pot fi administrate creierului

ca să determinăm celulele stem neuronale
și celulele progenitoare

să producă mai mulți neuroni
în acele trei zone.

Această tehnică trebuie încă îmbunătățită

pentru ca celulele
să se reproducă mai eficient

și să supraviețuiască mai multe celule.

Dar cercetările arată că celulele
progenitoare din aceste zone

pot migra spre zonele afectate,

producând noi neuroni acolo.

O altă abordare promițătoare

e transplantul de celule stem neuronale
umane sănătoase, crescute în laborator,

în țesutul afectat,
așa cum facem cu pielea.

Cercetătorii studiază actualmente
dacă celulele donator transplantate

se pot divide, diferenția
și da naștere la noi neuroni

într-un creier afectat.

Au mai descoperit

că am putea instrui alte tipuri
de celule ale creierului,

ca astrocitele sau oligodendrogliile,

să se comporte ca celulele stem neurale
și să producă și ele neuroni.

Peste câteva decenii vor putea
creierele noastre să se repare singure?

Nu putem ști sigur,

dar acesta a devenit unul din principalele
obiective ale medicinei regenerative.

Creierul uman are 100 miliarde de neroni

și încă deslușim cablurile
acestui procesor biologic imens.

Dar zi de zi, cercetările în neurogeneză
ne apropie de butonul de restart.