WEBVTT 00:00:06.760 --> 00:00:09.236 Închipuie-ți că creierul se poate restarta 00:00:09.236 --> 00:00:14.414 și-și poate reînnoi celulele deteriorate cu unele noi, mai bune. 00:00:14.414 --> 00:00:16.657 Poate sună SF, 00:00:16.657 --> 00:00:20.936 dar e o realitate posibilă pe care oamenii de știință deja o cercetează. 00:00:20.936 --> 00:00:24.504 Vor fi vreodată creierele noastre capabile să se repare singure? 00:00:24.504 --> 00:00:28.319 Se știe că celule embrionale din creierele în curs de dezvoltare 00:00:28.319 --> 00:00:30.335 produc neuroni noi, 00:00:30.335 --> 00:00:33.777 unități microscopice care alcătuiesc țesutul creierului. 00:00:33.777 --> 00:00:39.242 Noii neuroni migrează spre diferite părți ale creierului, 00:00:39.242 --> 00:00:43.132 determinându-l să se reorganizeze în diferite structuri. 00:00:43.132 --> 00:00:44.445 Dar până de curând, 00:00:44.445 --> 00:00:50.037 cercetătorii credeau că producerea celulelor înceta după creșterea inițială 00:00:50.037 --> 00:00:52.793 și au conchis că bolile neurologice 00:00:52.793 --> 00:00:54.977 precum Alzheimer și Parkinson, 00:00:54.977 --> 00:00:59.760 și evenimentele dramatice ca atacurile cerebrale sunt ireversibile. 00:00:59.760 --> 00:01:01.623 Însă o serie de descoperiri recente 00:01:01.623 --> 00:01:06.604 a dezvăluit că creierul adult continuă să producă noi celule 00:01:06.604 --> 00:01:09.465 în cel puțin trei zone specializate. 00:01:09.465 --> 00:01:12.421 Acest proces, cunoscut ca neurogeneză, 00:01:12.421 --> 00:01:16.083 implică celule specializate, numite celule stem neuronale, 00:01:16.083 --> 00:01:17.915 și celule progenitoare, 00:01:17.915 --> 00:01:22.250 care produc neuroni noi sau îi înlocuiesc pe cei vechi. 00:01:22.250 --> 00:01:25.209 Cele trei regiuni în care neurogeneza a fost descoperită 00:01:25.209 --> 00:01:29.351 sunt gyrus dentatus, asociat cu învățatul și memoria, 00:01:29.351 --> 00:01:33.936 zona subventriculară care poate transmite neuroni la bulbul olfactiv 00:01:33.936 --> 00:01:36.856 pentru comunicarea între nas și creier, 00:01:36.856 --> 00:01:40.170 și neostriatumul care coordonează mișcarea. 00:01:40.170 --> 00:01:47.202 Cercetătorii încă nu înțeleg exact rolul neurogenezei în aceste regiuni, 00:01:47.622 --> 00:01:51.989 sau de ce ele au această abilitate care nu există în restul creierului, 00:01:51.989 --> 00:01:56.739 dar simpla capacitete a creierului adult de a creşte noi neuroni 00:01:56.739 --> 00:01:59.596 ne oferă o posibilitate extraordinară. 00:01:59.596 --> 00:02:04.657 Am putea valorifica acest mecanism determinând creierul să-şi vindece rănile 00:02:04.657 --> 00:02:07.876 așa cum pielea se regenerează după o rană, 00:02:07.876 --> 00:02:11.889 sau cum se reface un os rupt? 00:02:11.889 --> 00:02:13.779 Iată unde ne aflăm. 00:02:13.779 --> 00:02:18.050 Anumite proteine și alte molecule mici asemănătoare lor 00:02:18.050 --> 00:02:20.136 pot fi administrate creierului 00:02:20.136 --> 00:02:23.414 ca să determinăm celulele stem neuronale și celulele progenitoare 00:02:23.414 --> 00:02:26.595 să producă mai mulți neuroni în acele trei zone. 00:02:26.595 --> 00:02:28.742 Această tehnică trebuie încă îmbunătățită 00:02:28.742 --> 00:02:31.156 pentru ca celulele să se reproducă mai eficient 00:02:31.156 --> 00:02:33.077 și să supraviețuiască mai multe celule. 00:02:33.077 --> 00:02:36.416 Dar cercetările arată că celulele progenitoare din aceste zone 00:02:36.416 --> 00:02:40.019 pot migra spre zonele afectate, 00:02:40.019 --> 00:02:43.195 producând noi neuroni acolo. 00:02:43.195 --> 00:02:45.313 O altă abordare promițătoare 00:02:45.313 --> 00:02:50.247 e transplantul de celule stem neuronale umane sănătoase, crescute în laborator, 00:02:50.247 --> 00:02:53.252 în țesutul afectat, așa cum facem cu pielea. 00:02:53.760 --> 00:02:58.728 Cercetătorii studiază actualmente dacă celulele donator transplantate 00:02:58.728 --> 00:03:03.860 se pot divide, diferenția și da naștere la noi neuroni 00:03:03.860 --> 00:03:06.033 într-un creier afectat. 00:03:06.033 --> 00:03:07.345 Au mai descoperit 00:03:07.345 --> 00:03:10.397 că am putea instrui alte tipuri de celule ale creierului, 00:03:10.397 --> 00:03:13.738 ca astrocitele sau oligodendrogliile, 00:03:13.738 --> 00:03:18.653 să se comporte ca celulele stem neurale și să producă și ele neuroni. 00:03:18.653 --> 00:03:22.990 Peste câteva decenii vor putea creierele noastre să se repare singure? 00:03:22.990 --> 00:03:24.719 Nu putem ști sigur, 00:03:24.719 --> 00:03:29.066 dar acesta a devenit unul din principalele obiective ale medicinei regenerative. 00:03:29.066 --> 00:03:31.850 Creierul uman are 100 miliarde de neroni 00:03:31.850 --> 00:03:37.762 și încă deslușim cablurile acestui procesor biologic imens. 00:03:37.762 --> 00:03:44.476 Dar zi de zi, cercetările în neurogeneză ne apropie de butonul de restart.