10 mituri despre psihologie demontate
-
0:10 - 0:15Aţi auzit de IQ, coeficientul
de inteligenţă, dar ce e Psy-Q? -
0:15 - 0:17Cât ştiţi despre ce vă animă
-
0:17 - 0:21şi cât de bine puteți prezice
comportamentul altora sau chiar al vostru? -
0:21 - 0:24Din ce credeţi că ştiţi
despre psihologie, cât e greşit? -
0:24 - 0:28Hai să aflăm, enumerând cele mai mari
10 mituri ale psihologiei. -
0:28 - 0:33Poate aţi auzit că, psihologic vorbind,
bărbaţii şi femeile sunt foarte diferiţi. -
0:33 - 0:36Ca și cum ei ar fi de pe Marte,
iar ele de pe Venus. -
0:36 - 0:39Dar cât sunt de diferiţi, de fapt?
-
0:39 - 0:43Pentru asta hai să analizăm
un aspect la care chiar sunt diferiţi -
0:43 - 0:47şi să punem diferențele psihologice
dintre sexe pe un grafic comun. -
0:47 - 0:50O diferență mare e în distanța
la care putem arunca o minge. -
0:50 - 0:54Iată rezultatele bărbaţilor:
o așa-numită distribuţie normală. -
0:54 - 0:58Câţiva aruncă mingea foarte departe,
câţiva o aruncă puţin, -
0:58 - 1:00dar majoritatea la o distanţă medie.
-
1:00 - 1:03La femei e aceeaşi distribuţie,
dar diferenţa e mare. -
1:03 - 1:08Un bărbat mediu aruncă
mai departe decât 98% din femei. -
1:08 - 1:14Acum să analizăm diferenţele psihologice
pe sexe, pe aceeaşi scală standardizată. -
1:14 - 1:18Orice psiholog vă poate spune că
bărbaţii se orientează mai bine în spaţiu, -
1:18 - 1:20de exemplu la citirea hărților.
-
1:20 - 1:23Și e adevărat, dar oare
cât de mare e diferenţa? -
1:23 - 1:27E infimă, liniile aproape că se suprapun.
-
1:27 - 1:30Femeia medie e mai pricepută
decât 33% din bărbaţi, -
1:30 - 1:35iar dacă procentajul ar fi de 50%
sexele ar fi perfect egale. -
1:35 - 1:38Reţineţi că diferența asta şi următoarea
-
1:38 - 1:42sunt cam cele mai mari
găsite vreodată în psihologie. -
1:42 - 1:44Iat-o pe următoarea.
-
1:44 - 1:47Psihologii ne spun că femeile
sunt mai bune ca bărbații -
1:47 - 1:48la limbă şi gramatică.
-
1:48 - 1:52Iată rezultatele la un test standard
de gramatică: femeile și bărbații. -
1:52 - 1:56Din nou: femeile sunt mai bune în medie,
dar graficele sunt așa apropiate -
1:56 - 2:00încât 33% din bărbaţi sunt mai buni
decât media femeilor -
2:00 - 2:05şi dacă ar fi 50%, ar fi perfect egali.
-
2:05 - 2:10Aşa că nu-i o chestie de Marte și Venus,
ci mai degrabă de Mars şi Snickers: -
2:10 - 2:14care sunt cam la fel, dar poate una are
ceva mai multe nuci decât cealaltă. -
2:14 - 2:16Nu vă spun care.
-
2:17 - 2:19Acum că v-aţi încălzit,
hai să vă psihoanalizez -
2:19 - 2:21cu faimosul test Rorschach,
cu pete de cerneală. -
2:21 - 2:25Vedeţi aici doi urşi sau doi oameni
sau mai ştiu eu ce. -
2:25 - 2:26Dar ce credeţi că fac?
-
2:26 - 2:30Ridicaţi mâna dacă credeţi că se salută.
-
2:30 - 2:31Nu mulţi. Bine.
-
2:31 - 2:34Care credeți că și-au dat „high five”?
-
2:34 - 2:36Bun. Care credeţi că se bat?
-
2:37 - 2:38Doar câţiva.
-
2:38 - 2:42Dacă credeţi că se salută,
sunteţi o persoană prietenoasă. -
2:42 - 2:46Dacă credeţi că se bat,
sunteţi mai recalcitranţi, mai agresivi. -
2:46 - 2:48Pe scurt sunteţi
ori iubitori, ori luptători. -
2:48 - 2:50Dar asta?
-
2:50 - 2:53Nu mai votăm, la 3 strigaţi ce vedeţi.
-
2:53 - 2:551, 2, 3!
-
2:55 - 2:57(Spectatorii strigă)
-
2:57 - 2:59Am auzit „hamster”. Cine a zis?
-
2:59 - 3:02E foarte îngrijorător.
Cineva a zis „hamster”. -
3:02 - 3:05Ar trebui să vedeţi
un fel de animal cu două picioare -
3:05 - 3:08şi imaginea lui în oglindă.
-
3:08 - 3:12Dacă nu, înseamnă
că procesaţi greu situaţii complexe, -
3:12 - 3:14unde se întâmplă multe deodată.
-
3:14 - 3:17Doar că, desigur,
nu înseamnă deloc asta. -
3:17 - 3:19Testele Rorschach cu cerneală
nu sunt valabile -
3:19 - 3:24în a diagnostica personalitatea oamenilor
şi nu sunt folosite de psihologii de azi. -
3:24 - 3:27Un studiu recent a demonstrat
-
3:27 - 3:31că dacă încerci să diagnostichezi
personalitatea cu testele Rorschach -
3:31 - 3:37găseşti schizofrenie la 1/6 din subiecți
care evident sunt absolut normali. -
3:37 - 3:39Dacă asta nu v-a ieșit bine,
-
3:39 - 3:42poate nu sunteți tocmai
tipul vizual de persoană. -
3:42 - 3:44Să facem un alt test ca să aflăm.
-
3:44 - 3:47Când faceţi o prăjitură, ce preferaţi?
-
3:47 - 3:48Ridicaţi mâna.
-
3:48 - 3:51Preferați o carte cu poze?
-
3:52 - 3:53Da, câţiva.
-
3:53 - 3:55Să vă spună un prieten cum se face?
-
3:55 - 3:58Da.
Sau mergeți pe încercate? -
3:59 - 4:00Destui.
-
4:00 - 4:04Bun. Dacă aţi ales prima variantă
înseamnă că aveţi memorie vizuală -
4:04 - 4:07şi cel mai bine reţineţi când informaţia
vă e prezentată vizual. -
4:07 - 4:10Dacă aţi ales a doua variantă,
aveţi memorie auditivă, -
4:10 - 4:14învăţaţi mai bine când informaţia
vă e prezentată în format sonor, -
4:14 - 4:17iar a treia variantă e pentru cei
cu memorie chinestezică, -
4:17 - 4:20care învaţă când pun mâna și fac.
-
4:20 - 4:25Doar că, ați ghicit, nu-i deloc aşa,
pentru că toate astea sunt povești: -
4:25 - 4:29tipologiile de învăţare sunt născocite
şi n-au nicio bază ştiinţifică. -
4:29 - 4:32Ştim din studii riguros controlate:
-
4:32 - 4:37când subiecţilor li se dă ceva de învăţat
în stilul preferat sau în cel opus, -
4:37 - 4:41asta nu influenţează deloc
cantitatea informaţiilor reţinute. -
4:41 - 4:45Dacă stai să te gândeşti o clipă,
îţi dai seama că aşa e. -
4:45 - 4:51E clar că forma optimă de prezentare
nu ţine de tine, ci de ce anume înveţi. -
4:51 - 4:55Ai putea învăţa să conduci o maşină
doar ascultând indicaţii verbale, -
4:55 - 4:57fără o experienţă chinestezică?
-
4:57 - 5:02Ai putea rezolva sisteme de ecuaţii
doar în cap, fără să le scrii? -
5:02 - 5:06Ai putea recapitula pentru arhitectură
dansând, dacă ai memorie chinestezică? -
5:06 - 5:11Nu, trebuie ca materialul de învățat
să fie potrivit cu forma de prezentare, -
5:11 - 5:13nu cu tine.
-
5:14 - 5:18Mulţi sunteţi studenţi de nota 10
și recent v-aţi dat examenul GCSE. -
5:18 - 5:22Dacă nu aţi luat nota scontată,
nu puteți da vina pe stilul de învăţat, -
5:22 - 5:26dar ați putea da vina pe gene.
-
5:26 - 5:30Aici mă refer la un studiu recent
de la University College London, -
5:30 - 5:36care a găsit că 58% din diferenţele
rezultatelor la examenul GSCE -
5:36 - 5:38ţin de factori genetici.
-
5:38 - 5:41E o cifră foarte exactă,
cum s-a ajuns la ea? -
5:42 - 5:46Când vrem să comparăm
contribuția genelor și a mediului, -
5:46 - 5:49putem face studii pe gemeni.
-
5:49 - 5:54Gemeni identici au 100%
acelaşi mediu şi aceleaşi gene, -
5:54 - 5:58pe când gemenii neidentici
au 100% acelaşi mediu, -
5:58 - 6:01dar ca orice frate şi soră
au doar 50% gene comune. -
6:01 - 6:06Ne uităm cât de similare sunt
rezultatele GCSE ale gemenilor identici -
6:06 - 6:09și ale gemenilor neidentici,
folosind niște calcule istețe, -
6:09 - 6:15și aflăm cât din diferenţe şi performanţă
se datorează mediului şi cât genelor. -
6:15 - 6:19Și iese că 58% se datorează genelor.
-
6:20 - 6:24Nu vreau să subminez munca
depusă de voi şi de profesorii voştri. -
6:24 - 6:27Dar dacă n-aţi luat notele sperate,
-
6:27 - 6:31puteţi da vina pe părinţi
sau măcar pe genele lor. -
6:32 - 6:36Nu trebuie să daţi vina
pe emisfera voastră preponderentă, -
6:36 - 6:38pentru că şi ăsta e tot un mit.
-
6:38 - 6:43Mitul e că emisfera stângă e logică,
rezolvă ecuaţii ca asta, -
6:43 - 6:46iar cea dreaptă e mai creativă,
adică e mai bună la muzică. -
6:46 - 6:49Şi ăsta e un mit,
pentru că aproape orice facem -
6:49 - 6:52presupune comunicarea
între cam toate zonele cerebrale, -
6:52 - 6:56până şi ceva obişnuit
ca o conversaţie banală. -
6:56 - 6:59Totuşi acest mit a supravieţuit
-
6:59 - 7:02pentru că există
un sâmbure de adevăr în el. -
7:02 - 7:06O versiune a acestui mit e că stângacii
sunt mai creativi decât dreptacii. -
7:06 - 7:09Pare logic, pentru că emisferele
comandă mâinile opuse, -
7:09 - 7:14deci stângacii au emisfera dreaptă
uşor mai activă decât cea stângă, -
7:14 - 7:18iar emisfera dreaptă e mai creativă.
-
7:18 - 7:22Nu e strict adevărat că stângacii
sunt mai creativi decât dreptacii. -
7:22 - 7:27Dar ambidextrii, cei care-şi folosesc
ambele mâini la diferite sarcini, -
7:27 - 7:31sunt mai creativi
decât dreptacii și stângacii, -
7:31 - 7:35deoarece folosind ambele mâini
ai ambele emisfere cerebrale -
7:35 - 7:40în comunicare permanentă, ceea ce duce
la o gândire flexibilă şi creativă. -
7:40 - 7:44Mitul stângaciului creativ
a apărut datorită faptului -
7:44 - 7:47că stângacii sunt ambidextri
în proporție mai mare decât dreptacii, -
7:47 - 7:52deci e o fărâmă de adevăr aici,
dar nu mult. -
7:52 - 7:57Un alt mit de care probabil aţi auzit
e că folosim doar 10% din creier. -
7:57 - 7:59Iarăşi, e doar un mit.
-
7:59 - 8:02În aproape tot ce facem,
chiar și cele mai banale lucruri, -
8:02 - 8:04folosim aproape tot creierul.
-
8:05 - 8:10Sigur, e adevărat că majoritatea
nu ne folosim capacităţile cerebrale -
8:10 - 8:12la maximum, tot timpul.
-
8:12 - 8:15Cum ne putem crește puterea cerebrală?
-
8:15 - 8:17Poate am putea asculta Mozart.
-
8:17 - 8:20Aţi auzit de efectul Mozart?
-
8:20 - 8:23Se spune că dacă asculţi Mozart
devii mai deştept -
8:23 - 8:26şi-ţi cresc rezultatele la testele IQ.
-
8:26 - 8:31Interesant e că, deşi e un mit,
are o fărâmă de adevăr în el. -
8:31 - 8:37Studiul inițial a găsit că participanții
care au ascultat Mozart câteva minute -
8:37 - 8:42au obţinut rezultate mai bune la testul IQ
decât cei care au stat în linişte. -
8:43 - 8:46Dar un studiu ulterior a recrutat
subiecţi cărora le plăcea Mozart -
8:46 - 8:51şi subiecţi cărora le plăceau
poveştile de groază ale lui Stephen King. -
8:51 - 8:54Li s-a pus fie muzică, fie poveşti.
-
8:54 - 8:57Cei care-l preferau pe Mozart
-
8:57 - 9:00au avut un IQ mai mare ascultând
Mozart decât poveşti de groază, -
9:00 - 9:02dar cei cărora le plăceau poveştile
-
9:02 - 9:06au avut un IQ mai mare ascultând
povești de groază decât Mozart. -
9:06 - 9:12Adevărul e că, ascultând ceva ce-ţi place,
te înviorezi şi-ţi creşte temporar IQ-ul -
9:12 - 9:14pentru un anumit tip de probleme.
-
9:14 - 9:18Nu există nicio dovadă că ascultând Mozart
sau poveştile lui Stephen King -
9:18 - 9:22vei fi mai deştept pe termen lung.
-
9:23 - 9:28O altă variantă a mitului Mozart
e că ascultându-l devii nu doar deştept, -
9:28 - 9:30ci şi mai sănătos.
-
9:30 - 9:35Din păcate nu pare să fie valabil
pentru cine ascultă Mozart aproape zilnic, -
9:35 - 9:39nici chiar pentru Mozart însuși,
care avea gonoree, vărsat de vânt, -
9:39 - 9:44artrită şi boala care se pare
că i-a fost fatală, sifilis. -
9:44 - 9:50Asta sugerează că Mozart ar fi trebuit
să-şi aleagă mai atent partenerii de sex. -
9:50 - 9:52Dar cum alegem un partener?
-
9:52 - 9:57Un alt mit, care, trebuie s-o spun,
e răspândit de sociologi, -
9:57 - 10:00e că preferinţele
pentru un partener romantic -
10:00 - 10:03sunt produsul culturii noastre,
că sunt specifice cultural. -
10:03 - 10:05Dar datele nu sprijină această afirmaţie.
-
10:05 - 10:09Un studiu celebru a studiat oameni
din 32 de culturi de pe glob, -
10:09 - 10:13de la americani la zuluși,
să afle ce caută ei la un partener. -
10:13 - 10:19În fiecare cultură din lume,
bărbaţii apreciau aspectul fizic -
10:19 - 10:22mai mult decât femeile
şi, la fel, în toate culturile -
10:22 - 10:27femeile apreciau mai mult decât bărbaţii
ambiţia şi puterea de câştig. -
10:27 - 10:30În toate culturile bărbaţii preferau
femei mai tinere decât ei, -
10:30 - 10:34în medie cu 2,66 ani, parcă,
-
10:34 - 10:37şi, la fel, în toate culturile
femeile preferau bărbaţi mai în vârstă, -
10:37 - 10:40în medie cu 3,42 ani.
-
10:40 - 10:43De-asta scrie aici
„Toți avem nevoie de un tătic dulce.” -
10:44 - 10:48Să trecem de la a pune mâna pe un partener
la a pune mâna pe o minge, -
10:48 - 10:50de baschet, fotbal sau ce vreți.
-
10:50 - 10:57Aici mitul e că sportivii au
perioade bune, când totul merge strună, -
10:57 - 11:00când pur şi simplu n-au cum rata,
ca tipul ăsta. -
11:00 - 11:05Da fapt, dacă analizezi statistic
golurile şi ratările, -
11:05 - 11:07reiese că totul e la întâmplare.
-
11:07 - 11:10Creierul creează ordine din haos.
-
11:10 - 11:15Dacă dai cu banul, până la urmă iese
aceeași față de mai multe ori la rând, -
11:15 - 11:18iar cum creierul vede ordine
și unde nu există, -
11:18 - 11:21găsim un sens în șirurile de reușite
ale sportivilor -
11:21 - 11:23și zicem „Da, e în formă azi”,
-
11:23 - 11:28când de fapt şansele
sunt ca şi cele aleatorii. -
11:30 - 11:33Totuşi, o excepţie ar fi la penalty-uri.
-
11:33 - 11:36Un studiu recent
al penalty-urilor la fotbal, -
11:36 - 11:41arată că jucătorii ţărilor
cu antecedente slabe la penalty-uri, -
11:41 - 11:43cum e Anglia,
-
11:43 - 11:47tind să execute mai în grabă decât cei
din ţări cu antecedente mai bune -
11:47 - 11:51şi, drept urmare,
e mai probabil să rateze. -
11:51 - 11:56De aici întrebarea dacă putem îmbunătăţi
performanţele oamenilor. -
11:56 - 12:01Poţi alege să-i pedepseşti pentru ratări
să vezi dacă se îmbunătăţeşte ceva. -
12:01 - 12:05Ideea pedepsei
care îmbunătăţeşte performanţa -
12:05 - 12:07e ce au testat cei care au realizat
-
12:07 - 12:09faimosul experiment Milgram,
de învăţare şi pedeapsă, -
12:09 - 12:12despre care aţi auzit
dacă studiaţi psihologia. -
12:12 - 12:20Participanţii ar fi fost puși să aplice
şocuri electrice fatale colegilor -
12:20 - 12:22atunci când răspundeau greşit,
-
12:22 - 12:25doar pentru că cineva în halat alb
le-a spus s-o facă. -
12:25 - 12:32Dar e un mit, din 3 motive:
1. Halatele nu erau deloc albe, ci gri. -
12:32 - 12:392. Participanţilor li s-a spus
înainte de experiment şi li s-a reamintit -
12:39 - 12:42că, deşi şocurile erau dureroase,
nu erau fatale -
12:42 - 12:45şi că nu cauzau nicicum răni definitive.
-
12:45 - 12:503. Participanţii nu aplicau şocuri
doar pentru că i-a pus cineva în halat. -
12:50 - 12:54Întrebaţi după experiment,
toţi au spus că erau ferm convinşi -
12:54 - 12:58că experimentul învăţare-pedeapsă
avea un scop ştiinţific onorabil -
12:58 - 13:00din care ştiinţa ar fi beneficiat enorm
-
13:00 - 13:08pe lângă disconfortul trecător
și nepericulos pentru participanţi. -
13:08 - 13:13Iată că vorbesc de 12 minute
şi probabil că m-aţi ascultat -
13:13 - 13:16analizându-mi exprimarea
şi limbajul corporal -
13:16 - 13:19încercând să vă decideţi
dacă e de reţinut ce spun, -
13:19 - 13:22dacă spun adevărul sau dacă mint.
-
13:22 - 13:24Dacă da, n-aţi reuşit deloc,
-
13:24 - 13:29pentru că deşi credem că putem ghici
un mincinos după gesturi și exprimare, -
13:29 - 13:32sute de teste psihologice
au arătat că pentru toţi, -
13:32 - 13:34inclusiv pentru poliţişti şi detectivi,
-
13:34 - 13:39e pură întâmplare depistarea minciunilor
după gesturi sau exprimare. -
13:39 - 13:43Există o excepţie: apelurile televizate
pentru rude dispărute. -
13:43 - 13:47E chiar uşor de depistat dacă rudele
sunt cu adevărat dispărute -
13:47 - 13:51sau dacă autorii apelurilor
și-au ucis ei înșiși rudele. -
13:51 - 13:57Cei falşi tind să dea din cap,
să nu se uite la cameră -
13:57 - 13:59şi să facă greşeli de vorbire,
-
13:59 - 14:03pe când cei sinceri îşi exprimă speranţa
că cei dragi vor reveni sănătoşi -
14:03 - 14:04şi evită limbajul brutal.
-
14:04 - 14:09De exemplu, ar spune
„duși de lângă noi” în loc de „ucişi”. -
14:09 - 14:15A venit vremea să închei,
nu înainte să vă fac în 30 de secunde -
14:15 - 14:18sinteza generală
a miturilor din psihologie. -
14:18 - 14:24Mitul psihologiei, zic eu,
pe care manualele de psihologie -
14:24 - 14:27şi nici cursurile universitare
nu încearcă să-l clarifice, -
14:27 - 14:31este că psihologia ar fi doar
o colecţie de teorii interesante, -
14:31 - 14:35toate bune la ceva, care toate oferă ceva.
-
14:35 - 14:39Sper să vă fi demonstrat
în aceste minute că nu-i adevărat. -
14:39 - 14:44E nevoie să cântărim teoriile psihologice,
observând ce predicţii fac, -
14:44 - 14:47fie că ascultând Mozart devii mai deştept
-
14:47 - 14:51sau că înveţi mai uşor când primeşti
informaţia în stilul preferat, -
14:51 - 14:55sau orice ar fi, toate acestea
sunt predicții verificabile empiric -
14:55 - 14:59şi singurul mod de a progresa
e să le testăm comparativ -
14:59 - 15:01cu date obţinute
în studii riguros controlate. -
15:01 - 15:07Doar aşa putem spera să descoperim
care din ele sunt bine fundamentate -
15:07 - 15:10şi care – ca acestea despre care
am vorbit azi – sunt mituri. -
15:10 - 15:12Vă mulţumesc.
-
15:12 - 15:16(Aplauze)
- Title:
- 10 mituri despre psihologie demontate
- Speaker:
- Ben Ambridge
- Description:
-
Cât din ceea ce crezi că știi despre creier este de fapt greșit? Ben Ambridge face un tur al infirmărilor științifice și ia la rând 10 idei larg răspândite despre psihologie care s-au dovedit a fi false, scoțând la iveală câteva adevăruri surprinzătoare despre cum ne funcționează creierul de fapt.
- Video Language:
- English
- Team:
- closed TED
- Project:
- TEDTalks
- Duration:
- 14:55
Delia Bogdan edited Romanian subtitles for 9 myths about psychology, debunked | ||
Delia Bogdan edited Romanian subtitles for 9 myths about psychology, debunked | ||
Adrian Dobroiu edited Romanian subtitles for 9 myths about psychology, debunked | ||
Adrian Dobroiu approved Romanian subtitles for 9 myths about psychology, debunked | ||
Retired user accepted Romanian subtitles for 9 myths about psychology, debunked | ||
Retired user edited Romanian subtitles for 9 myths about psychology, debunked | ||
Retired user edited Romanian subtitles for 9 myths about psychology, debunked | ||
Retired user edited Romanian subtitles for 9 myths about psychology, debunked |