Orchestra proprie a viitorului

Ge Wang face muzică pe calculator, dar nu e vorba doar despre semnale sonore și codificate. Cu Orchestra de Laptop-uri din Stanford, el creează noi instrumente din materiale neașteptate – cum ar fi un bol de la Ikea – care permit muzicienilor să creeze o muzică nouă pe cât de frumoasă pe atât de expresivă.

Aș vrea să vă vorbesc
despre un singur lucru.

E legat de faptul că oamenii
mă întreabă cu ce mă ocup.

De obicei, răspund:
,,Compun muzică pe calculator."

O parte dintre ei
încetează imediat să-mi vorbească,

iar restul, mă privesc inexpresiv,

parcă ar spune ,,Ce înseamnă asta?".

Eu mă simt ca şi cum aş avea
informaţii de ascuns,

moment în care mă panichez

și trântesc primul lucru
care îmi vine în minte:

,,Habar n-am ce fac".

Ceea ce-i adevărat.

Următorul gând e că:
oricare ar fi lucrul pe care îl fac,

îmi place la nebunie.

Ei bine, azi vreau să vă împărtăşesc
ceva ce-mi place și de ce-mi place.

Vom începe
doar cu această întrebare:

Ce e muzica de calculator?

Îmi voi da silinţa să o definesc,

poate cel mai bine printr-o poveste
despre câteva din obiectele mele de lucru.

Primul lucru din poveste
va fi ceva numit ChucK.

ChucK e un limbaj de programare
pentru muzică.

E open-source şi gratuit, mi-ar plăcea
să cred că se blochează la fel de ușor

pe toate sistemele de operare moderne.
(Râsete)

În loc să vă povestesc despre el,
mai bine vă pun un demo.

O să fac pe tocilarul câteva minute,
dar să nu vă panicaţi.

De fapt, mai bine haideţi
să ne entuziasmăm împreună.

Dacă nu ați scris niciodată
în viața voastră o linie de cod,

nu vă îngrijorați.

Sigur veți reuşi să țineți pasul.

Prima dată voi face
un oscilator sinusoidal,

pe care-l vom denumi ,,ge".

Apoi îl conectăm pe ,,ge" cu ,,dac" -

- abstractizare pentru ieșirea de sunet
la calculatorul meu, înţelegeţi?

Aşadar m-am conectat la difuzor.

În continuare specific frecvența la 440 Hz

și-i dau timp 2 secunde pentru asta.

Dacă-i dau să cânte:

(Ton) --

ați auzi o sinusoidă de 440Hz
timp de două secunde.

Minunat. Fac un copy-paste
şi schimb câteva cifre:

220,5, 440 rămâne așa
și 0,5, și 880.

Dublând frecvența,
urcăm în octave succesive,

și obţinem secvența asta de tonuri:

(Tonuri)

OK. Acum îmi pot imagina crearea
a tot felul de sinusoide sinistre cu asta,

dar voi face ceva la ce
calculatoarele sunt foarte bune,

adică repetiție.

Le pun într-o buclă ,,while",
nu-i nevoie să indentezi,

asta se face doar din motive estetice,

dar e bine să te obişnuieşti aşa.

Când facem asta:

(Tonuri)

va cânta tot aşa.

Probabil se va opri doar atunci
când calculatorul se va dezintegra.

Nu vă pot demonstra asta empiric,
dar sper că mă credeţi pe cuvânt.

Apoi înlocuiesc pe 220 cu math.random2f.

Generez un număr aleator între 30 și 1.000
și îl asociez frecvenței mele.

Fac asta la fiecare 1/2 secunde.

(Tonuri)

Să facem asta la fiecare 200 milisecunde.

(Tonuri)

O sută.

(Tonuri)

Bine.

Am obţinut ceva ce eu definesc ca:

muzică de calculator canonică.
(Râsete)

Ăsta e pentru mine sunetul
pe care mainframe-urile

ar trebui să le facă
când gândesc din greu.

Sunetul ăsta e ca
radical din cinci milioane.

Deci e asta muzică de calculator?

Da, conform definiției,
e un fel de muzică de calculator.

Probabil nu genul pe care l-ai asculta
la volan, pe autostradă,

dar stă la baza muzicii
generate pe calculator,

și folosind ChucK,
chiar am construit instrumente

în Stanford Laptop Orchestra,

de la Centrul Stanford pentru Cercetare
Computerizată în Muzică și Acustică.

Orchestra de laptop-uri
e un ansamblu de laptop-uri,

oameni şi numeroase difuzoare
semisferice speciale.

Avem nevoie de ele pentru ca sunetul
să vină de lângă laptop şi interpret,

ca în cazul unui instrument
acustic tradițional.

De exemplu, dacă aș cânta la vioară aici,
sunetul ar veni natural

şi nu dinspre sistemul de amplificare,
ci chiar dinspre artefact.

Difuzoarele au rolul să imite asta.

Chiar am să vă arăt cum le-am construit.

Primul pas e să mergi la IKEA
și să cumperi un castron pentru salată.

Ăsta e un Blanda Matt 11-inch.

Chiar aşa se numeşte și am şi acasă
unul din astea pentru salată. Nu glumesc.

Primul pas: îl întorci cu fundul în sus,

apoi faci 6 găuri în fiecare.

Apoi faci o placă de bază,
pui drivere de difuzoare auto în ele,

împreună cu amplificatoarele, în nişe.

Cu toate la un loc obţii
difuzoarele semisferice.

Adaugi oameni, laptop-uri,
și ai o orchestră de laptop-uri.

Cum sună această orchestră?

Fac o demonstrație cu cele 200
de instrumente create până acum

pentru orchestra de laptop-uri.

Vin până aici.

Acest obiect e un controler de jocuri,
numit Gametrak.

Asta ar fi o mănușă pe care ţi-o pui,
o conectezi la bază,

și ea va urmări poziția mâinilor tale
în timp real.

Asta a fost creată iniţial
ca şi controler pentru golf

pentru a detecta balansul la lovire.

S-a dovedit a fi un mare eșec comercial,

aşa că i-au redus prețul la 10 dolari,

iar cercetătorii de muzică
pe calculator au spus:

,,Super! Putem face
instrumente prototip din ele."

Să vă arăt unul din instrumentele
create de noi,

mai sunt multe, se numește ,,Amurg"

și e menit să se potrivească
cu această metaforă

parcă ar scoate un sunet din pământ.

Să văd dacă merge.

(Muzică)

Și-o pui la loc.

Dacă dai spre stânga,

dreapta...

(Sunete)

...sună ca un elefant îndurerat.
(Râsete)

Ăsta e un sunet ușor metalic.

Îl pornesc acum.

(Muzică)

E ca o mașină plutitoare.

Bine.

Al treilea e ca o interacțiune
cu clichet. Staţi să-l pornesc.

(Muzică)

E o interacțiune ușor diferită.

Al patrulea e o dronă.

(Muzică)

Și în final, să vedem,

e o interacțiune total diferită.
Cred că trebuie să vă imaginați

o tobă invizibilă imensă
chiar aici pe scenă,

și eu o s-o lovesc.

(Bătaie de tobă)

(Râsete)

Asta e!

E unul din multele instrumente
din Orchestra de laptop-uri.

(Aplauze)

Mulțumesc.

Când le pui pe toate la un loc,
obții ceva ce sună așa:

(Muzică)

Prin prisma experienței în a construi
multe instrumente pentru Orchestră

și întrebându-mă ce ar fi dacă am lua
aceste instrumente probabil expresive

și le-am da mai multor oameni,

plus un strop sănătos de nebunie

- trei lucruri puse împreună -

m-au condus la întemeierea
unei companii în 2008, numită Smule.

Scopul lui Smule e să creeze
obiecte muzicale mobile și expresive.

Unul din primele instrumente muzicale
create de noi, se numește Ocarina.

Vă fac repede o demonstraţie.

Deci Ocarina --

(Muzică) --

se bazează pe acest instrument
străvechi de tip flaut,

numit ocarină,

și acesta e modelul englezesc
cu patru găuri,

și trebuie să sufli în microfon
ca să scoată sunete.

Un script mic din ChucK
detectează puterea cu care sufli

şi sintetizează sunetul.

(Muzică)

și vibrato e dat de o aplicaţie
legată la accelerometru, ca să obţii: ...

(Muzică)

Să vă cânt un cântecel.
Puțin Bach.

Veți auzi un mic acompaniament cu melodia.

Acompaniamentul urmăreşte melodia,
și nu invers.

(Muzică)

A fost proiectat ca să vă lase în voie
să vă găsiţi spaţiul de expresie.

Puteți să vă opriţi puţin aici
pentru un efect dramatic, dacă vreți,

și oricând doriţi...

(Muzică)

Pe aceste note mai lungi,
folosesc mult vibrato spre sfârșitul lor

să le dau o calitate mai expresivă.

(Muzică)

Mmm... e un acord plăcut
de încheiere a fragmentului.

(Aplauze)

Mulțumesc.

O întrebare bună despre Ocarină ar fi:
e o jucărie sau un instrument?

Poate e ambele, dar pentru mine
e importantă întrebarea: e expresivă?

Cred că crearea de asemenea instrumente
ridică întrebări despre rolul tehnologiei,

și locul ei în modul în care facem muzică.

Nu mult timp în urmă,
cam acum100 de ani,

- nu e mult pentru istoria omenirii -

familiile făceau muzică împreună
ca o formă obişnuită de divertisment.

Nu cred că asta se mai întâmplă des azi.

Asta e înainte de radio, de înregistrări.

În ultimii 100 de ani,
cu toată această tehnologie,

avem mai mult acces la muzică
ca ascultători și consumatori,

dar într-un fel, cred că producem
mai puțină muzică decât oricând înainte.

Nu-s sigur de ce-i aşa.

Poate fiindcă e prea ușor
să apăsăm pe butonul de play.

Deși să asculți muzică e minunat,

e o bucurie aparte să faci muzica ta.

Cred că, în parte, ceea ce fac
e ca să ne întoarcem puţin în trecut.

Dacă ăsta e un scop,
altul ar fi să privim în viitor,

la ce fel de obiecte muzicale putem face,
pentru care poate încă nu avem nici nume,

cu ajutorul tehnologiei şi care ar schimba
modul în care facem muzică.

Vă dau un exemplu aici:

o altă însuşire a Ocarinei.

E un glob terestru

și aici ascultați
alți utilizatori ai Ocarinei,

suflând în iPhone-le lor
pentru a cânta ceva.

Este ,,G.I.R." din Texas,

,,R.I.K." - nu știu de ce-s trigrame
zilele astea - din Los Angeles.

Toți cântă frumos,

un fel de muzică minimală aici.

(Muzică)

Ideea aici e că tehnologia
n-ar trebui pusă în prim-plan aici şi,

(Râsete)

Când deschidem aplicaţia asta,
primul gând e că:

,,undeva, cineva cântă muzică",

Cred că asta e o conexiune umană
mică dar importantă,

pe care tehnologia ne-o permite.

Ca ultim exemplu,

și poate preferatul meu,

e că în urma cutremurului din 2011
și a tsunami-ului dezastruos din Japonia,

o femeie a folosit o aplicație
de-a noastră pentru muzică

ca să-i facă pe oameni să cânte cu ea
o versiune a lui ,,Lean on Me".

Cu aceste aplicații,
utilizatorii îşi pot adăuga propria voce

la melodia oricărui alt utilizator
sau grup de utilizatori.

Într-un fel, ea a creat un cor ad-hoc
de străini la nivel global.

În câteva săptămâni,
mii de oameni s-au alăturat,

și-i poți vedea,
oameni din toate colțurile lumii,

cu aceste linii convergând la origine,

unde s-a cântat prima versiune,
adică în Tokyo.

Așa sună 1.000 de oameni.

Sunt 1.000 de voci.

(Cor)
♪ Câteodată în viață ♪

♪ Toți avem durere şi întristare ♪

♪ Dar dacă suntem înțelepți ♪

♪ Ştim că întotdeauna există mâine ♪

♪ Bazează-te pe mine ♪

♪ Când nu ești puternic ♪

♪ Îţi voi fi prieten ♪

♪ Te voi ajuta să mergi mai departe ♪

♪ Pentru că nu va dura mult ♪

♪ Până când voi avea nevoie ♪

♪ De cineva pe care să mă bazez ♪

♪ Doar bazează-te pe mine ... ♪

E asta muzică de calculator?

(Aplauze)

A fost muzică de calculator?

Da, așa cred.
N-aţi fi putut-o face fără calculatoare.

Dar e şi umană în acelaşi timp,

și cred că am răspuns la întrebarea
de ce fac ceea ce fac.

Să ne întoarcem la prima întrebare:
,,Ce e muzica de calculator?"

După mine, muzica de calculator
nu e despre calculatoare.

E despre oameni.

E despre cum folosim tehnologia
ca să ne schimbăm modul de gândire

și modul cum facem muzică.

Poate chiar să adăugăm noi modalităţi
prin care muzica să ne lege.

Închei spunându-vă că:
asta e muzică de calculator

și vă mulțumesc că ați ascultat.

(Aplauze)