Spencer Wells construieşte un arbore genealogic al întregii omeniri.
-
0:00 - 0:09Jambo, Bonjour, Zdraveite, Trayo: acestea sunt câteva dintre limbile
-
0:09 - 0:13pe care le-am vorbit câte un pic pe parcursul ultimelor şase săptămâni.
-
0:13 - 0:18Călătorind în 17 ţări, cred, în turul nebunesc pe care-l fac,
-
0:18 - 0:21cercetând diverse aspecte ale proiectului la care lucrăm
-
0:21 - 0:23şi despre care o să vă povestesc puţin mai târziu.
-
0:23 - 0:26Şi vizitând nişte locuri destul de incredibile.
-
0:26 - 0:32Locuri precum Mongolia, Cambodgia, Noua Guinee, Africa de Sud, Tanzania de două ori;
-
0:32 - 0:34Am fost aici acum o lună.
-
0:34 - 0:39Posibilitatea de a face un tur al lumii în aşa trombă
-
0:39 - 0:42este cu totul uimitoare, din multe motive.
-
0:42 - 0:44Vezi lucruri de necrezut.
-
0:44 - 0:46Şi ai ocazia să faci comparaţii la faţa locului
-
0:46 - 0:48între oameni din întreaga lumea.
-
0:48 - 0:50Şi impresia cu care rămâi după toate acestea,
-
0:50 - 0:53impresia de suprafaţă cu care rămâi,
-
0:53 - 0:57nu e că toţi suntem la fel, deşi vă voi povesti despre asta,
-
0:57 - 0:59ci cât de diferiţi suntem unii faţă de alţii.
-
0:59 - 1:02Există atât de multă diversitate pe glob.
-
1:02 - 1:056000 de limbi diferite, vorbite de şase miliarde şi jumătate de oameni,
-
1:05 - 1:08fiecare de culori, forme şi mărimi diferite.
-
1:08 - 1:11Mergi pe stradă în orice oraş mare, călătoreşti astfel,
-
1:11 - 1:15şi eşti uimit de diversitatea din specia umană.
-
1:15 - 1:18Cum putem explica această diversitate?
-
1:18 - 1:20Ei bine, despre asta am să vorbesc astăzi,
-
1:20 - 1:22despre cum folosim uneltele geneticii,
-
1:22 - 1:28în particular genetica populaţiei, ca să aflăm cum am generat această diversitate
-
1:28 - 1:30şi cât de mult a durat.
-
1:30 - 1:32Problema cu diversitatea umană,
-
1:32 - 1:34ca toate întrebările ştiinţifice mari,
-
1:34 - 1:36cum putem să explicăm aşa ceva,
-
1:36 - 1:38poate fi descompusă în subprobleme.
-
1:38 - 1:41Şi putem să analizăm separat aceste subprobleme.
-
1:41 - 1:43Prima este efectiv o chestiune legată de origini.
-
1:43 - 1:45Împărtăşim în realitate cu toţii o origine comună?
-
1:45 - 1:48Şi dacă e aşa, şi asta e asumpţia
-
1:48 - 1:51împărtăşită, cred, de toată lumea din această sală -- când s-a întâmplat acest lucru?
-
1:51 - 1:53Când am originat ca specie?
-
1:53 - 1:55De cât timp suntem în divergenţă unii faţă de alţii?
-
1:55 - 1:59Şi a doua întrebare e înrudită dar puţin diferită.
-
1:59 - 2:01Dacă într-adevăr izvorâm dintr-o sursă comună,
-
2:01 - 2:03cum de am reuşit să ocupăm fiecare colţ al globului
-
2:03 - 2:05şi în timpul acesta cum am reuşit să generăm atâta diversitate,
-
2:05 - 2:08diferitele stiluri de viaţă, diferitele înfăţişări,
-
2:08 - 2:10diferitele limbi din întreaga lume.
-
2:10 - 2:13Ei bine, problema originilor, la fel ca multe alte întrebări din biologie,
-
2:13 - 2:15pare să fi fost soluţionată de Darwin cu peste un secol în urmă.
-
2:15 - 2:17În "Originea omului şi selecţia sexuală", Darwin a scris,
-
2:17 - 2:19"În fiecare regiune mare a lumii, mamiferele vii
-
2:19 - 2:22sunt strâns înrudite cu speciile dispărute din aceeaşi regiune.
-
2:22 - 2:25Aşadar probabil că Africa a fost locuită pe vremuri de maimuţe dispărute,
-
2:25 - 2:28strâns înrudite cu gorila şi cimpanzeul.
-
2:28 - 2:31Şi cum aceste două specii sunt acum cele mai apropiate rude ale omului,
-
2:31 - 2:33e oarecum mai probabil că primii noştri strămoşi
-
2:33 - 2:35au trăit mai degrabă în Africa decât altundeva."
-
2:35 - 2:39Aşadar am terminat, putem pleca acasă, am rezolvat problema originii.
-
2:39 - 2:43Ei, nu chiar. Deoarece Darwin se referea la strămoşii noştri îndepărtaţi,
-
2:43 - 2:45la strămoşii noştri comuni cu maimuţele.
-
2:45 - 2:49Şi e destul de clar că maimuţele provin de pe continentul african.
-
2:49 - 2:52În urmă cu circa 23 de milioane de ani apar în înregistrările fosilifere.
-
2:52 - 2:55Africa era de fapt separată de celelalte mase de pământ de la acea vreme,
-
2:55 - 2:59datorită capriciilor plăcilor tectonice care pluteau în jurul Oceanului Indian.
-
2:59 - 3:01Ea s-a lovit de Eurasia cu circa 16 milioane de ani în urmă
-
3:01 - 3:04şi atunci a avut loc primul exod african, cum îi spunem noi.
-
3:04 - 3:06Maimuţele care au plecat atunci au ajuns în Asia de Sud-Est
-
3:06 - 3:08şi au devenit ghibonii şi urangutanii.
-
3:08 - 3:10Şi cele care au rămas în Africa
-
3:10 - 3:12au evoluat în gorile, cimpanzei şi în noi.
-
3:12 - 3:15Aşa că da, dacă vorbim despre strămoşii noştri comuni cu maimuţele
-
3:15 - 3:19este foarte clar uitându-ne la înregistrările fosilifere, că am pornit din Africa.
-
3:19 - 3:21Dar nu asta e de fapt întrebarea mea.
-
3:21 - 3:23Întrebarea mea se referă la strămoşii noştri umani,
-
3:23 - 3:26creaturi pe care le-am recunoaşte ca fiind la fel ca noi
-
3:26 - 3:28dacă ar fi aici printre noi.
-
3:28 - 3:30Dacă ar apărea lângă noi,
-
3:30 - 3:33nu am sări speriaţi. Aşadar care sunt strămoşii noştri umani?
-
3:33 - 3:35Pentru că dacă ne întoarcem suficient de mult în trecut,
-
3:35 - 3:38găsim legături de rudenie cu fiecare organism de pe Pământ.
-
3:38 - 3:41ADN-ul ne uneşte pe toţi, aşa că împărtăşim aceeaşi origine cu baracuda,
-
3:41 - 3:46bacterii şi ciuperci, dacă ne întorcem înapoi cu peste un miliard de ani.
-
3:46 - 3:48Ceea ce ne interesează însă sunt strămoşii noştri umani.
-
3:48 - 3:50Cum studiem aşa ceva?
-
3:50 - 3:54Ei bine, în mod tradiţional apelăm la ştiinţa paleoantropologiei,
-
3:54 - 3:56dezgropând lucruri din pământ
-
3:56 - 3:58şi în mare măsură pe baza morfologiei,
-
3:58 - 4:01forma pe care o au lucrurile, de multe ori formă de craniu, şi zicem,
-
4:01 - 4:05"Acesta arată un pic mai mult ca noi decât celălalt, deci acesta e probabil strămoşul meu.
-
4:05 - 4:08Acesta trebuie să fie din cine mă trag eu direct."
-
4:08 - 4:11Domeniul paleoantropologiei, aş zice eu,
-
4:11 - 4:14ne oferă multe posibilităţi fascinante cu privire la originea noastră,
-
4:14 - 4:17dar nu ne dă probabilităţile pe care le vrem cu adevărat ca oameni de ştiinţă.
-
4:17 - 4:19Ce vreau să spun cu asta?
-
4:19 - 4:21Vă uitaţi la un exemplu foarte bun aici.
-
4:21 - 4:23Acestea sunt trei specii de hominide dispărute,
-
4:23 - 4:25potenţiali strămoşi ai oamenilor.
-
4:25 - 4:28Toate trei dezgropate la vest de aici, în Olduvai Gorge, de familia Leakey.
-
4:28 - 4:30Şi toate datează din aproximativ aceeaşi perioadă.
-
4:30 - 4:32De la stânga la dreapta avem Homo erectus, Homo habilis
-
4:32 - 4:35şi Australopithecus -- acum numit Paranthropus boisei,
-
4:35 - 4:40australopithecinul robust. Trei specii dispărute, acelaşi loc, aceeaşi perioadă.
-
4:40 - 4:43Asta înseamnă că nu toate trei pot să fie strămoşul meu direct.
-
4:43 - 4:46Cu care dintre aceşti trei indivizi mă înrudesc de fapt?
-
4:46 - 4:51Posibilitatea ne poate da originea noastră, dar nu probabilităţile pe care le căutăm.
-
4:52 - 4:56Ei bine, o abordare diferită a fost să observăm morfologia la oameni
-
4:56 - 4:59folosind singurele date pe care oamenii le-au avut la dispoziţie până de curând --
-
4:59 - 5:01din nou, în mare măsură, forma craniului.
-
5:01 - 5:05Prima persoană care a făcut aceasta în mod sistematic a fost Linnaeus,
-
5:05 - 5:07Carl von Linne, un botanist suedez,
-
5:07 - 5:09care în secolul 18 şi-a asumat responsabilitatea
-
5:09 - 5:11de a clasifica fiecare organism de pe planetă.
-
5:11 - 5:13Credeai că tu ai o slujbă grea?
-
5:13 - 5:15Şi a făcut o treabă destul de bună.
-
5:15 - 5:19A clasificat aproximativ 12.000 de specii in Systema Naturae.
-
5:19 - 5:22El a inventat practic termenul de Homo sapiens -- care înseamnă om înţelept în latină.
-
5:22 - 5:26Dar uitându-se în jurul lumii la diversitatea umană, a zis,
-
5:26 - 5:30"Ei bine, ştii, se pare că avem sub-specii discrete sau categorii."
-
5:30 - 5:34Şi s-a referit la africani şi americani şi asiatici şi europeni,
-
5:34 - 5:37precum şi la o categorie flagrant rasistă pe care a numit-o "monstrosus",
-
5:37 - 5:40care includea practic toţi oamenii care nu-i plăceau,
-
5:40 - 5:43inclusiv oamenii imaginari precum spiriduşi.
-
5:44 - 5:49E uşor să catalogaţi aceasta drept o contemplaţie posibil bine intenţionată
-
5:49 - 5:52dar în cele din urmă depăşită a unui om de ştiinţă al secolului 18
-
5:52 - 5:54care activa în era pre-Darwiniană.
-
5:54 - 5:56Cu excepţia cazului în care aţi studiat antropologie fizică
-
5:56 - 6:00nu mai devreme de acum 20 sau 30 de ani, în multe cazuri aţi fi studiat
-
6:00 - 6:02practic aceeaşi clasificare a umanităţii.
-
6:02 - 6:07Rasele umane, care potrivit antropologilor de acum 30, 40 de ani --
-
6:07 - 6:09Carlton Coon e cel mai bun exemplu --
-
6:09 - 6:13se distanţează unele faţă de altele -- asta în era post-Darwiniană --
-
6:13 - 6:16de mai bine de un milion de ani, de pe vremea lui Homo erectus.
-
6:16 - 6:18Dar potrivit căror date?
-
6:18 - 6:22Foarte puţine. Foarte puţine. Morfologie şi foarte multe presupuneri.
-
6:22 - 6:24Ei bine, ceea ce am să vă spun astăzi,
-
6:24 - 6:27ceea ce vă voi povesti acum, este o nouă abordare a acestei probleme.
-
6:27 - 6:30În loc să mergem pe teren şi să facem presupuneri despre originea noastă,
-
6:30 - 6:32în loc să dezgropăm lucruri, posibili strămoşi
-
6:32 - 6:34şi să ghicim pe baza morfologiei,
-
6:34 - 6:36pe care încă nu o înţelegem complet.
-
6:36 - 6:40Nu ştim care sunt cauzele genetice ce stau la baza variţiei morfologice.
-
6:40 - 6:42Ceea trebuie sa facem e să tratăm problema într-o manieră complet diferită.
-
6:42 - 6:46Pentru că de fapt ceea ce chestionăm e o problemă genealogică.
-
6:46 - 6:48Sau o întrebare genealogică.
-
6:48 - 6:53Ceea ce încercăm să facem e să construim un arbore genealogic al tuturor oamenilor care sunt în viaţă în prezent.
-
6:53 - 6:55Şi după cum orice genealog vă va spune --
-
6:55 - 6:57orice membru al familiei voastre sau poate chiar voi,
-
6:57 - 7:00care aţi încercat să construiţi un arbore genealogic, mergeţi înapoi în timp.
-
7:00 - 7:02Începeţi în prezent, cu relaţii de rudenie de care sunteţi siguri.
-
7:02 - 7:04Voi şi fraţii voştri aveţi un părinte în comun.
-
7:04 - 7:06Verişorii voştri au un bunic în comun.
-
7:06 - 7:09Treptat ajungeţi tot mai înapoi în trecut,
-
7:09 - 7:11adăugând aceste relaţii tot mai îndepărtate.
-
7:11 - 7:15Dar într-un final, oricât de pricepuţi ați fi în a face săpături în arhivele bisericii
-
7:15 - 7:19sau mai ştiu eu ce, vă loviţi de ceea ce genealogii numesc un zid de cărămidă.
-
7:19 - 7:22un punct dincolo de care nu mai ştiţi nimic altceva despre strămoşii voştri
-
7:22 - 7:26şi ajungeţi pe acest tărâm întunecat şi misterios pe care-l numim istorie,
-
7:26 - 7:29în care suntem nevoiţi să pătrundem cu orientare îngânată.
-
7:29 - 7:31Cine au fost aceşti oameni care au trăit înaintea noastră?
-
7:31 - 7:34Nu avem nici o însemnare scrisă. Ei bine, de fapt avem o însemnare.
-
7:34 - 7:37Scrisă în ADN-ul nostru, în codul nostru genetic.
-
7:37 - 7:39Avem un document istoric care ne poartă înapoi în timp
-
7:39 - 7:43până în primele zile ale speciei noastre. Şi aceasta este ceea ce studiem.
-
7:43 - 7:45Acum, o scurtă introducere despre ADN.
-
7:45 - 7:48Bănuiesc că nu sunteţi toţi geneticieni.
-
7:48 - 7:52ADN-ul este o moleculă liniară foarte lungă, o reţetă codată
-
7:52 - 7:55a cum să faci o copie după tine. Este amprenta ta.
-
7:55 - 7:58Este compus din patru subunităţi pe care le numim: A, C, G şi T.
-
7:58 - 8:02Şi înşiruirea acestor subunităţi este ceea ce defineşte acea amprentă.
-
8:02 - 8:05Cât de lung e? Ei bine, măsoară milioane de astfel de subunităţi în lungime.
-
8:05 - 8:08Un genom haploid. De fapt avem două copii ai tuturor cromozomilor noştri.
-
8:08 - 8:12Un genom haploid măsoară 3,2 miliarde de nucleotide în lungime.
-
8:12 - 8:14Şi per total, dacă adunăm totul la un loc,
-
8:14 - 8:16măsoară şase miliarde de nucleotide în lungime.
-
8:16 - 8:19Dacă iei tot ADN-ul dintr-o celulă din corpul tău
-
8:19 - 8:23şi îl întinzi de la un capăt la altul, are circa doi metri lungime.
-
8:23 - 8:25Dacă iei tot ADN-ul din fiecare celulă din corpul tău
-
8:25 - 8:29şi îl întinzi de la un capăt la altul, ajunge de aici până la lună şi înapoi,
-
8:29 - 8:32de mii de ori. E foarte multă informaţie.
-
8:32 - 8:38Aşadar, e destul de dificil să copiezi această moleculă de ADN când o dai mai departe.
-
8:38 - 8:42Imaginaţi-vă cea mai lungă carte care vă vine în minte, Război şi Pace.
-
8:42 - 8:44Înmulţiţi-o de 100 de ori.
-
8:44 - 8:46Şi imaginaţi-vă că trebuie să o copiaţi cu mâna.
-
8:46 - 8:48Şi lucraţi la ea până noaptea târziu,
-
8:48 - 8:50cu mare mare atenţie, şi beţi cafea
-
8:50 - 8:52şi aveţi mare grijă, dar din când în când,
-
8:52 - 8:54în timp ce copiaţi cartea cu mâna,
-
8:54 - 8:56faceţi o mică greşeală de ortografie.
-
8:56 - 9:00Scrieţi un I în loc de E sau un C în loc de T.
-
9:00 - 9:04Acelaşi lucru se întâmplă cu ADN-ul nostru când e transmis mai departe din generaţie în generaţie.
-
9:04 - 9:07Nu se întâmplă foarte des. Avem un mecanism intern de corectare a greşelilor.
-
9:07 - 9:09Dar atunci când se întâmplă şi greşelile se transmit mai departe¼
-
9:09 - 9:12din generaţie în generaţie, ele devin marcaje ale originii.
-
9:12 - 9:14Dacă împărtăşiţi cu cineva un astfel de marcaj,
-
9:14 - 9:17înseamnă că la un moment dat în trecut, aveţi un strămoş comun.
-
9:17 - 9:19Persoana care a avut prima o astfel de modificare în ADN.
-
9:19 - 9:22Uitându-ne la tiparul variaţiilor genetice,
-
9:22 - 9:25tiparul acestor marcaje în ADN-ul oamenilor din întreaga lume
-
9:25 - 9:29şi evaluând perioadele relative când acestea au apărut de-a lungul istoriei noastre,
-
9:29 - 9:32am reuşit să construim un arbore genealogic al tuturor celor în viaţă în zilele noastre.
-
9:32 - 9:35Acestea sunt două fragmente de ADN pe care le folosim la scară destul de largă în munca noastră.
-
9:35 - 9:38ADN-ul mitocondrial trasează o linie de rudenie pur maternală.
-
9:38 - 9:41Moşteneşti ADN-ul mitocondrial de la mama ta, de la mama mamei tale.
-
9:41 - 9:43Şi tot aşa până la prima femeie.
-
9:43 - 9:46Cromozomul Y, partea de ADN care-i face pe bărbaţi bărbaţi,
-
9:46 - 9:49trasează o linie de rudenie pur paternală.
-
9:49 - 9:53Toată lumea din sala asta, toată lumea de pe pământ,
-
9:53 - 9:57se încadrează într-o linie de descendenţă în aceşti arbori.
-
9:57 - 10:00Chiar dacă aceştia reprezintă versiuni simplificate ale arborilor actuali
-
10:00 - 10:02tot sunt complicaţi, aşa că hai să-i simplificăm.
-
10:02 - 10:04Îi întoarcem pe o parte şi îi combinăm ca să arate ca un arbore
-
10:04 - 10:07cu rădăcina la bază şi cu ramurile orientate în sus.
-
10:07 - 10:09Care este esenţialul?
-
10:09 - 10:11Ei bine, ceea ce ne izbeşte la prima vedere
-
10:11 - 10:14e că cele mai adânci linii de descendenţă în arborii noştri genealogici
-
10:14 - 10:19se găsesc în Africa, printre africani.
-
10:19 - 10:22Înseamnă că africanii au acumulat
-
10:22 - 10:25această diversitate de mutaţii pe o perioadă mai lungă de timp.
-
10:25 - 10:29Şi asta înseamnă că provenim din Africa. E scris în ADN-ul nostru.
-
10:29 - 10:34Fiecare fragment de ADN pe care-l analizăm are o diversitate mai mare în Africa decât în afara Africii.
-
10:34 - 10:37Şi la un moment dat în trecut, un subgrup de africani
-
10:37 - 10:41a părăsit continentul african pentru a se răspândi şi a popula restul lumii.
-
10:41 - 10:43De când împărtăşim această origine?
-
10:43 - 10:47Să fie de milioane de ani, aşa cum am putea bănui
-
10:47 - 10:50uitându-ne la variaţia incredibilă din întreaga lume?
-
10:50 - 10:53Nu, ADN-ul spune o poveste foarte clară.
-
10:53 - 10:58În cadrul ultimilor 200.000 de ani, împărtăşim cu toţii acelaşi strămoş, o singură persoană,
-
10:58 - 11:02Eva mitocondrială -- aţi auzit de ea -- din Africa.
-
11:02 - 11:05O femeie africană care a dat naştere la toată diversitatea mitocondrială prezentă astăzi în lume.
-
11:05 - 11:07Dar ceea ce este şi mai fascinant,
-
11:07 - 11:09e că dacă ne uităm la linia de rudenie dată de cromozomul Y,
-
11:09 - 11:13la partea masculină a poveştii, cromozomul Y, Adam
-
11:13 - 11:15a trăit cu doar 60.000 de ani în urmă.
-
11:15 - 11:18Asta înseamnă doar aproximativ 2000 de generaţii umane.
-
11:18 - 11:21O clipă în contextul evoluţiei speciilor.
-
11:22 - 11:25Asta ne spune că încă locuiam cu toţii în Africa la acea vreme.
-
11:25 - 11:27Acesta a fost un bărbat african care a dat naştere
-
11:27 - 11:29la toată diversitatea de cromozomi Y de pe pământ.
-
11:29 - 11:31În urmă cu doar 60.000 de ani
-
11:31 - 11:35am început să generăm această diversitate incredibilă vizibilă peste tot în lume.
-
11:35 - 11:37O poveste extraordinară.
-
11:37 - 11:40Facem cu toţii, în mod efectiv, parte dintr-o familie africană extinsă.
-
11:41 - 11:44Ei bine, pare atât de recent. De ce nu am început să părăsim Africa mai devreme?
-
11:44 - 11:48De ce homo erectus nu a evoluat în specii separate?
-
11:48 - 11:50Sau chiar sub-specii, în loc de rase umane peste tot în lume?
-
11:50 - 11:54De ce aparent am ieşit din Africa atât de recent?
-
11:54 - 11:56Ei bine, asta e o întrebare grea. Aceste întrebări "de ce",
-
11:56 - 12:01în particular în genetică şi în studiul istoriei în general, sunt mereu întrebările grele.
-
12:01 - 12:03Cele mai greu de răspuns.
-
12:03 - 12:06Şi astfel, când nu mai avem nici o soluţie, vorbim despre vreme.
-
12:06 - 12:09Ce se întâmpla cu vremea pe pământ acum 60.000 de ani?
-
12:09 - 12:12Ei bine, tocmai intram în cea mai grea perioadă a ultimei ere glaciare.
-
12:12 - 12:15Ultima eră glaciară a început aproximativ acum 120.000 de ani.
-
12:15 - 12:19A variat în sus şi în jos şi a început cu adevărat să accelereze acum circa 70.000 de ani.
-
12:19 - 12:21Există foarte multe dovezi în miezul sedimentelor
-
12:21 - 12:24şi în tipurile de polen, izotopi de oxigen şi aşa mai departe.
-
12:24 - 12:27Am atins ultimul maxim glaciar acum circa 16.000 de ani,
-
12:27 - 12:31dar practic, începând de acum 70.000 de ani, situaţia a devenit foarte dificilă.
-
12:31 - 12:36S-a făcut foarte frig. Emisfera nordică era acoperită de straturi masive de gheaţă în continuă creştere.
-
12:36 - 12:40New York, Chicago, Seattle, toate erau sub o pătură de gheaţă.
-
12:40 - 12:45Cea mai mare parte a Marii Britanii, toată Scandinavia, acoperite de gheaţă groasă de câţiva kilometri.
-
12:45 - 12:48Africa e cel mai tropical continent de pe planetă --
-
12:48 - 12:52aproximativ 85% se află între Tropicul Racului şi Tropicul Capricornului.
-
12:52 - 12:54Şi nu sunt prea mulţi gheţari în Africa,
-
12:54 - 12:56cu excepţia celor de pe munţii înalţi din estul Africii.
-
12:56 - 12:59Deci ce se petrecea aici? Nu eram acoperiţi de gheaţă în Africa.
-
12:59 - 13:02Dimpotrivă, Africa se usca la acea vreme.
-
13:02 - 13:04Avem aici o hartă paleoclimatologică
-
13:04 - 13:07a cum arăta Africa între acum 60.000 şi 70.000 de ani,
-
13:07 - 13:11reconstruită din toate fragmentele de dovezi pe care le-am menţionat mai devreme.
-
13:11 - 13:15Cauza acestui fenomen e că de fapt gheaţa absoarbe umiditatea din atmosferă.
-
13:15 - 13:19Dacă ne gândim la Antarctica, care e practic un deşert, are atât de puţine precipitaţii.
-
13:19 - 13:21Deci toată lumea se usca la acea vreme.
-
13:21 - 13:25Nivelurile mărilor scădeau. Şi Africa se transforma într-un deşert.
-
13:25 - 13:28Sahara era mult mai mare atunci decât acum.
-
13:28 - 13:31Şi habitatul uman a fost redus la doar câteva mici insule
-
13:31 - 13:33în comparaţie cu ce avem astăzi.
-
13:33 - 13:35Dovezile disponibile în datele genetice
-
13:35 - 13:38arată că populaţia umană de la acea vreme, cu circa 70.000 de ani în urmă,
-
13:38 - 13:41s-a micşorat la mai puţin de 2000 de indivizi.
-
13:41 - 13:45Aproape că am dispărut. Atârnam de un fir de păr.
-
13:45 - 13:48Şi atunci s-a întâmplat ceva. Iată o ilustraţie excelentă.
-
13:48 - 13:50Priviţi câteva unelte de piatră.
-
13:50 - 13:54Cele din stânga sunt din Africa, de acum circa un milion de ani.
-
13:54 - 13:57Cele din dreapta au fost făcute de Neandertali, verişorii noştri îndepărtaţi,
-
13:57 - 13:59nu strămoşii direcţi, care trăiau în Europa.
-
13:59 - 14:03Şi datează de aproximativ acum 50.000 sau 60.000 de ani.
-
14:03 - 14:06Acum, cu riscul de a supăra vreun paleoantropolog
-
14:06 - 14:09sau vreun profesionist în antropologie fizică care se află în public,
-
14:09 - 14:14practic nu există prea multe modificări între aceste două grupuri de unelte.
-
14:14 - 14:17Cele din stânga sunt destul de similare cu cele din dreapta.
-
14:17 - 14:21Ne aflăm într-o perioadă lungă de stază culturală, de acum un milion de ani
-
14:21 - 14:23şi până acum circa 60.000 până la 70.000 de ani.
-
14:23 - 14:25Stilurile uneltelor nu se modifică prea mult.
-
14:25 - 14:27Dovezile arată că stilul de viaţă uman
-
14:27 - 14:29nu s-a schimbat prea mult în această perioadă.
-
14:29 - 14:34Dar apoi, acum 50, 60, 70 de mii de ani, undeva în acea regiune,
-
14:34 - 14:37totul scapă de sub control. Apare arta.
-
14:37 - 14:40Uneltele de piatră sunt create cu mult mai multă îndemânare.
-
14:40 - 14:42Dovezile arată ca oamenii încep să se specializeze în anumite specii de pradă,
-
14:43 - 14:45în anumite perioade ale anului.
-
14:45 - 14:48Numărul populaţiei începă să crească.
-
14:48 - 14:50Probabil că, în conformitate cu opinia multor lingvişti,
-
14:50 - 14:54limbile complet moderne, limbile cu sintaxă -- subiect, verb, obiect --
-
14:54 - 14:58folosite în exprimarea unor idei complexe, cum fac şi eu acum, au apărut pe atunci.
-
14:58 - 15:02Am devenit mult mai sociali. Reţelele sociale s-au extins.
-
15:02 - 15:07Aceste schimbări de comportament ne-au permis să supravieţuim condiţiilor tot mai aspre din Africa
-
15:07 - 15:11şi ne-au permis să începem să ne extindem în jurul lumii.
-
15:12 - 15:15Am discutat la această conferinţă despre poveşti africane de succes.
-
15:15 - 15:18Ei bine, vreţi povestea africană de succes ultimă?
-
15:18 - 15:21Uitaţi-vă în oglindă. Voi sunteţi! Motivul pentru care sunteţi în viaţă astăzi
-
15:21 - 15:25sunt acele transformări ale creierului nostru care au avut loc în Africa,
-
15:25 - 15:28probabil undeva în regiunea în care ne aflăm chiar acum,
-
15:28 - 15:31în jur de 60 -- 70.000 de ani în urmă,
-
15:31 - 15:34care ne-au permis nu doar să supravieţuim în Africa, ci chiar să ne extindem în afara Africii.
-
15:34 - 15:37Într-o migraţiune timpurie de-a lungul coastei de sud a Asiei,
-
15:37 - 15:39am părăsit Africa aproximativ acum 60.000 de ani
-
15:39 - 15:43şi am ajuns în Australia foarte repede, acum 50.000 de ani.
-
15:43 - 15:45Puţin mai târziu am migrat spre Orientul Mijlociu.
-
15:45 - 15:47Aceştia erau probabil vânatori în savane.
-
15:47 - 15:49Cei care veţi merge într-unul din tururile organizate după conferinţă,
-
15:49 - 15:51veţi avea ocazia să vedeţi cum arată o savană adevărată.
-
15:51 - 15:53Practic e o ladă de carne.
-
15:53 - 15:56Oamenii care se specializau în uciderea animalelor,
-
15:56 - 15:59au vânat animalele din aceste savane, au continuat în sus,
-
15:59 - 16:03urmând calea păţunilor înspre Orientul Mijlociu în jur de 45.000 de ani în urmă,
-
16:03 - 16:05într-una din rarele perioade umede din Sahara.
-
16:05 - 16:08Au migrat înspre est, urmând calea păşunilor,
-
16:08 - 16:10pentru că modul lor de viaţă era adaptat la zone cu păşuni.
-
16:10 - 16:12Şi când au ajuns în Asia Centrală,
-
16:12 - 16:15au dat practic peste o super-autostradă de stepă.
-
16:15 - 16:17O super-autostradă de păşuni.
-
16:17 - 16:19Păşunile la vremea aceea, aceasta se întâmpla în timpul ultimei ere glaciare,
-
16:19 - 16:22se întindeau din Germania până în Korea
-
16:22 - 16:24şi astfel aveau acces la tot continentul.
-
16:24 - 16:26Au intrat în Europa în urmă cu circa 35.000 de ani
-
16:26 - 16:28şi în final, un grup restrâns a migrat în sus
-
16:28 - 16:32prin cea mai rea vreme imaginabilă, în Siberia,
-
16:32 - 16:34în interiorul Cercului Polar, în timpul ultimei ere glaciare,
-
16:34 - 16:38temperatura era de -60 C poate chiar -70 C,
-
16:38 - 16:42au migrat înspre Americi, în final ajungând la acea ultimă frontieră.
-
16:42 - 16:46O poveste fascinantă, care s-a petrecut la început în Africa.
-
16:46 - 16:48Transformările care ne-au permis să ajungem aici,
-
16:48 - 16:51evoluţia acestui creier extrem de adaptabil pe care-l purtăm cu toţii,
-
16:51 - 16:53ne-a permis să creăm culturi noi.
-
16:53 - 16:56Ne-a permis să creăm diversitatea
-
16:56 - 16:59pe care o observăm dacă facem un tur al lumii ca cel pe care l-am făcut eu.
-
17:00 - 17:04Povestea pe care tocmai v-am spus-o e într-adevăr un tur de forţă
-
17:04 - 17:09despre cum am populat lumea, despre marile aventuri paleolitice ale speciei noastre.
-
17:09 - 17:11Asta e povestea pe care am scris-o acum câţiva ani
-
17:11 - 17:15în cartea mea, "Călătoria Omului", şi într-un film produs cu acelaşi titlu.
-
17:15 - 17:18Pe când terminam acel film --
-
17:18 - 17:20în co-producţie cu National Geographic --
-
17:20 - 17:23am început să le povestesc celor de la National Geographic despre această activitate de cercetare.
-
17:23 - 17:27Şi le-am stârnit interesul cu adevărat. Le-a plăcut filmul, dar au spus,
-
17:27 - 17:29"După părerea noastră povestea asta e un fel de
-
17:29 - 17:33următoarea treaptă în studiul originii umane, de unde ne tragem cu toţii.
-
17:33 - 17:38Folosirea uneltelor ADN-ului pentru cartografierea migraţiunilor în jurul lumii.
-
17:38 - 17:40Studiul originii speciei umane e în ADN-ul nostru
-
17:40 - 17:42şi vrem să continuăm acest studiu,
-
17:42 - 17:44Ce vrei să faci în continuare?"
-
17:44 - 17:46O întrebare extraordinară venind din partea National Geographic.
-
17:46 - 17:50Şi eu am răspuns, ştiţi, vreau să fac exact ceea ce am prezentat aici.
-
17:50 - 17:54Avem o schiţă foarte vagă despre cum am migrat în jurul planetei.
-
17:54 - 17:57Bazată pe un eşantion de doar câteva mii de persoane,
-
17:57 - 17:59o mână de populaţii din lumea întreagă,
-
17:59 - 18:03Am studiat doar câteva marcaje genetice şi avem multe lacune în această schiţă.
-
18:03 - 18:05Abia am făcut câteva conexiuni. Ceea ce trebuie să facem
-
18:05 - 18:09e să înmulţim eşantionul de cel puţin 10 ori.
-
18:09 - 18:13Sute de mii de probe de ADN de la oameni din întreaga lume.
-
18:13 - 18:16Şi aceasta a fost geneza proiectului genografic.
-
18:16 - 18:19Proiectul a fost lansat în aprilie 2005.
-
18:19 - 18:23Are trei componente principale. Evident activităţile ştiinţifice reprezintă o mare parte din el.
-
18:23 - 18:26Cercetăm la faţa locului popoare indigene peste tot în lume.
-
18:26 - 18:29Oamenii care au trăit în aceaşi locaţie pe o perioadă foarte lungă
-
18:29 - 18:31menţin o conexiune cu locul în care trăiesc
-
18:31 - 18:33conexiune pe care mulţi dintre noi am pierdut-o.
-
18:34 - 18:36Strămoşii mei provin de peste tot din nordul Europei.
-
18:36 - 18:39Eu locuiesc pe ţărmul de est al Americii de Nord când nu călătoresc.
-
18:39 - 18:42De unde sunt eu băştinaş? De niciunde de fapt. Genele mele sunt toate amestecate.
-
18:42 - 18:45Dar există oameni care menţin această legătură cu strămoşii lor
-
18:45 - 18:48ceea ce ne permite să punem în context rezultatele probelor lor de ADN.
-
18:48 - 18:50Pe asta e focalizată cercetarea noastră de teren,
-
18:50 - 18:52centrele pe care le-am înfiinţat peste tot în lume.
-
18:52 - 18:5510 la număr, cu specialişti de top în genetica populaţiei.
-
18:55 - 18:58În plus, dorim să deschidem acest studiu oricui din întreaga lume.
-
18:58 - 19:02De câte ori ai ocazia să participi la un mare proiect ştiinţific?
-
19:02 - 19:04De exemplu în Proiectul Genomului Uman sau într-o misiune Mars Rover.
-
19:04 - 19:06În cazul de faţă chiar poţi să participi.
-
19:06 - 19:10Poţi să vizitezi situl nostru, Nationalgeographic.com/genographic.
-
19:10 - 19:13Poţi comanda o trusă şi poţi să-ţi testezi propriul ADN.
-
19:13 - 19:16Şi poţi să trimiţi rezultatele în baza noastră de date
-
19:16 - 19:18şi să ne spui câte ceva despre fundalul tău genealogic
-
19:18 - 19:22şi să obţii o analiză a datelor, parte a unui efort ştiinţific.
-
19:22 - 19:26Ei bine, aceasta e o activitate non-profit, aşa că banii pe care-i strângem,
-
19:26 - 19:29după ce acoperim costurile testelor şi producţiei truselor,
-
19:29 - 19:31îi reinvestim în proiect.
-
19:31 - 19:33Majoritatea banilor ajung în ceea ce noi numim fondul de moştenire.
-
19:33 - 19:37Care e o entitate caritabilă, practic o entitate de finanţare
-
19:37 - 19:39care dă bani grupurilor autohtone de peste tot în lume
-
19:39 - 19:43pentru proiecte educaţionale şi culturale iniţiate de ei.
-
19:43 - 19:45Aceste grupuri apelează la acest fond pentru diverse proiecte,
-
19:45 - 19:47o să vă dau câteva exemple.
-
19:47 - 19:50Cum stăm cu proiectul? Avem circa 25.000 de probe
-
19:50 - 19:52colectate de la băştinaşi din întreaga lume.
-
19:52 - 19:55Cel mai uimitor lucru a fost interesul din partea publicului.
-
19:55 - 19:58210.000 de oameni au comandat truse de participare
-
19:58 - 20:00de când am lansat proiectul acum doi ani,
-
20:00 - 20:03ceea ce a dus la colectarea a circa 5 milioane de dolari,
-
20:03 - 20:06majoritatea cărora, cel puţin jumătate, a ajuns înapoi la fondul de moştenire.
-
20:06 - 20:10Tocmai am acordat primele finanţări de moştenire care se ridică la circa 500.000 de dolari.
-
20:10 - 20:13Proiecte din întreaga lume pentru documentarea poeziei în Sierra Leone,
-
20:13 - 20:16păstrarea tiparelor de ţesut tradiţionale în Gaza,
-
20:16 - 20:19revitalizarea limbii în Tajikistan et cetera, et cetera.
-
20:19 - 20:22Aşadar proiectul merge foarte foarte bine
-
20:22 - 20:26şi vă îndemn să vizitaţi situl nostru de web şi să urmăriţi acest proiect.
-
20:26 - 20:28Vă mulţumesc foarte mult.
-
20:28 - 20:30(Aplauze)
- Title:
- Spencer Wells construieşte un arbore genealogic al întregii omeniri.
- Speaker:
- Spencer Wells
- Description:
-
Toți oamenii împărtășesc frânturi de ADN moștenite de la strămoșii noștrii din Africa. Geneticianul Spencer Wells ne spune cum proiectul său, Genographic, va utiliza acest ADN comun ca să dezvăluie cum suntem, în toată diversitatea noastră, cu adevărat înrudiți.
- Video Language:
- English
- Team:
- closed TED
- Project:
- TEDTalks
- Duration:
- 20:30