Cum funcţionează tensiunea arterială - Wilfred Manzano
-
0:07 - 0:11Dacă ai alinia
toate vasele de sânge din corp, -
0:11 - 0:15ar avea 95.000 km lungime
-
0:15 - 0:22şi transportă în fiecare zi
echivalentul a 7.500 litri de sânge, -
0:22 - 0:28cu toate că sunt aceiaşi
4 sau 5 litri reciclaţi încontinuu, -
0:28 - 0:30aducând oxigen şi nutrienţi
-
0:30 - 0:34precum glucoză şi aminoacizi
în ţesuturile corpului. -
0:34 - 0:40Acest sânge exercită o forţă
asupra pereţilor vaselor de sânge. -
0:40 - 0:43Această forţă se numeşte
tensiune arterială, -
0:43 - 0:47şi creşte sau scade
odată cu bătăile inimii. -
0:47 - 0:49Este maximă în timpul sistolei,
-
0:49 - 0:53când inima se contractă
pentru a trimite sângele prin artere. -
0:53 - 0:55Aceasta este
tensiune arterială sistolică. -
0:55 - 0:58Când inima se odihneşte între bătăi,
-
0:58 - 1:02tensiunea scade la minim,
numită tensiune diastolică. -
1:02 - 1:06Un om sănătos are o tensiune sistolică
-
1:06 - 1:10între 90 şi 120 milimetri de mercur,
-
1:10 - 1:14şi o tensiune diastolică între 60 şi 80.
-
1:14 - 1:20O valoare normală este
mai puţin de 120 cu 80. -
1:20 - 1:22Sângele trece prin tot corpul
-
1:22 - 1:25prin conductele sistemului circulator.
-
1:25 - 1:27Ca într-un sistem de instalaţii,
-
1:27 - 1:30câteva lucruri pot creşte forţa
exercitată asupra pereţilor ţevilor: -
1:30 - 1:32proprietăţile fluidului,
-
1:32 - 1:33prea mult fluid,
-
1:33 - 1:35sau ţevi înguste.
-
1:35 - 1:36Dacă sângele se îngroaşă,
-
1:36 - 1:41este nevoie de o presiune mai mare,
deci inima va pompa mai tare. -
1:41 - 1:45O dietă bogată în sare
va duce la un rezultat similar. -
1:45 - 1:47Sarea provoacă reţinerea apei,
-
1:47 - 1:51şi surplusul de lichid creşte volumul
sângelui şi tensiunea arterială, -
1:51 - 1:54şi stresul, prin reacţia
de fugă sau luptă, -
1:54 - 1:58eliberează hormoni, precum
epinefrina şi norepinefrina, -
1:58 - 2:01care contractă vasele de sânge importante,
-
2:01 - 2:05mărind rezistenţa la curgere
şi crescând presiunea în amonte. -
2:05 - 2:09Vasele de sânge pot face faţă
acestor fluctuaţii relativ uşor. -
2:09 - 2:14Fibrele elastice din pereţii lor
le fac flexibile, -
2:14 - 2:19dar dacă tensiunea arterială
creşte constant peste 140 cu 90, -
2:19 - 2:22denumită hipertensiune,
şi rămâne la acele valori, -
2:22 - 2:24poate cauza probleme serioase.
-
2:24 - 2:27Încordarea suplimentară
a peretelui arterial -
2:27 - 2:28poate produce mici fisuri.
-
2:28 - 2:31Când ţesutul rănit se umflă,
-
2:31 - 2:33substanţele care răspund inflamaţiei,
-
2:33 - 2:37precum celulele albe,
se adună în jurul fisurii. -
2:37 - 2:41Şi grăsimea şi colesterolul din sânge
se ataşează acolo, -
2:41 - 2:44formând în timp o placă
-
2:44 - 2:48care rigidizează şi îngroaşă
interiorul peretelui arterial. -
2:48 - 2:50Această situaţie
se numeşte ateroscleroză, -
2:50 - 2:53şi poate avea urmări periculoase.
-
2:53 - 2:57Dacă placa se rupe, deasupra fisurii
se formează un cheag de sânge, -
2:57 - 3:00care va înfunda ţeava deja îngustă.
-
3:00 - 3:01Dacă cheagul este mare,
-
3:01 - 3:07va bloca fluxul de oxigen şi nutrienţi
la celulele din aval. -
3:07 - 3:08La vasele care alimentează inima,
-
3:08 - 3:10acest lucru va provoca infarct,
-
3:10 - 3:15când celulele musculare
private de oxigen încep să moară. -
3:15 - 3:18Dacă cheagul opreşte
circulaţia sângelui la creier, -
3:18 - 3:20provoacă accidentul vascular cerebral.
-
3:20 - 3:23Vasele de sânge înfundate pot fi lărgite
-
3:23 - 3:26printr-o procedură numită angioplastie.
-
3:26 - 3:29Doctorii introduc un fir de sârmă
prin vasul de sânge -
3:29 - 3:31în locul obstrucţionat,
-
3:31 - 3:35apoi aşează un cateter
cu balon dezumflat peste fir. -
3:35 - 3:39Când balonul este umflat,
forţează deschiderea pasajului. -
3:39 - 3:42Uneori, un tub rigid numit stent
-
3:42 - 3:45este plasat în vasul de sânge
pentru a-l ţine deschis -
3:45 - 3:47și astfel sângele curge liber,
-
3:47 - 3:50alimentând celulele
private de oxigen din aval. -
3:50 - 3:54Menţinerea flexibilităţii arterelor
sub presiune este dificilă. -
3:54 - 3:57Fluidul pe care îl pompează
este format din substanţe -
3:57 - 3:59care devin lipicioase şi le pot obtura,
-
3:59 - 4:03şi o inimă sănătoasă
bate de aproximativ 70 de ori pe minut -
4:03 - 4:08şi de cel puţin de 2,5 miliarde de ori
de-a lungul unei durate medii de viaţă. -
4:08 - 4:11Poate părea o cantitate
de presiune imensă, -
4:11 - 4:15dar arterele sunt bine pregătite
pentru această provocare.
- Title:
- Cum funcţionează tensiunea arterială - Wilfred Manzano
- Description:
-
Vezi lecţia integral: http://ed.ted.com/lessons/how-blood-pressure-works-wilfred-manzano
Dacă ai alinia toate vasele de sânge din corp, acestea ar avea peste 96.000 km lungime. În fiecare zi, ele transportă echivalentul a peste 7.500 l de sânge către ţesuturile corpului. Ce efect are această tensiune asupra pereţilor vaselor de sânge? Wilfred Manzano oferă aceste informaţii despre tensiunea arterială.
Lecţie de Wilfred Manzano, animată de Fox Animation Domination High-Def.
- Video Language:
- English
- Team:
- closed TED
- Project:
- TED-Ed
- Duration:
- 04:32
Delia Bogdan approved Romanian subtitles for How blood pressure works - Wilfred Manzano | ||
Lorena Ciutacu accepted Romanian subtitles for How blood pressure works - Wilfred Manzano | ||
Lorena Ciutacu edited Romanian subtitles for How blood pressure works - Wilfred Manzano | ||
Lorena Ciutacu edited Romanian subtitles for How blood pressure works - Wilfred Manzano | ||
Rodica Filipescu edited Romanian subtitles for How blood pressure works - Wilfred Manzano | ||
Rodica Filipescu edited Romanian subtitles for How blood pressure works - Wilfred Manzano | ||
Rodica Filipescu edited Romanian subtitles for How blood pressure works - Wilfred Manzano | ||
Rodica Filipescu edited Romanian subtitles for How blood pressure works - Wilfred Manzano |