0:00:06.828,0:00:11.388
Dacă ai alinia [br]toate vasele de sânge din corp,

0:00:11.388,0:00:15.429
ar avea 95.000 km lungime

0:00:15.429,0:00:21.984
şi transportă în fiecare zi [br]echivalentul a 7.500 litri de sânge,

0:00:21.984,0:00:27.508
cu toate că sunt aceiaşi[br]4 sau 5 litri reciclaţi încontinuu,

0:00:27.508,0:00:30.041
aducând oxigen şi nutrienţi

0:00:30.041,0:00:34.390
precum glucoză şi aminoacizi[br]în ţesuturile corpului.

0:00:34.390,0:00:40.240
Acest sânge exercită o forţă[br]asupra pereţilor vaselor de sânge.

0:00:40.240,0:00:43.066
Această forţă se numeşte[br]tensiune arterială,

0:00:43.066,0:00:46.999
şi creşte sau scade[br]odată cu bătăile inimii.

0:00:46.999,0:00:48.995
Este maximă în timpul sistolei,

0:00:48.995,0:00:52.854
când inima se contractă[br]pentru a trimite sângele prin artere.

0:00:52.854,0:00:55.196
Aceasta este [br]tensiune arterială sistolică.

0:00:55.196,0:00:57.694
Când inima se odihneşte între bătăi,

0:00:57.694,0:01:02.436
tensiunea scade la minim,[br]numită tensiune diastolică.

0:01:02.436,0:01:05.862
Un om sănătos are o tensiune sistolică

0:01:05.862,0:01:10.348
între 90 şi 120 milimetri de mercur,

0:01:10.348,0:01:14.110
şi o tensiune diastolică între 60 şi 80.

0:01:14.110,0:01:19.572
O valoare normală este [br]mai puţin de 120 cu 80.

0:01:19.572,0:01:21.891
Sângele trece prin tot corpul

0:01:21.891,0:01:24.977
prin conductele sistemului circulator.

0:01:24.977,0:01:26.597
Ca într-un sistem de instalaţii,

0:01:26.597,0:01:29.945
câteva lucruri pot creşte forţa [br]exercitată asupra pereţilor ţevilor:

0:01:29.945,0:01:31.556
proprietăţile fluidului,

0:01:31.556,0:01:32.708
prea mult fluid,

0:01:32.708,0:01:34.760
sau ţevi înguste.

0:01:34.760,0:01:36.190
Dacă sângele se îngroaşă,

0:01:36.190,0:01:41.437
este nevoie de o presiune mai mare, [br]deci inima va pompa mai tare.

0:01:41.437,0:01:44.782
O dietă bogată în sare[br]va duce la un rezultat similar.

0:01:44.782,0:01:46.933
Sarea provoacă reţinerea apei,

0:01:46.933,0:01:51.397
şi surplusul de lichid creşte volumul[br]sângelui şi tensiunea arterială,

0:01:51.397,0:01:54.456
şi stresul, prin reacţia[br]de fugă sau luptă,

0:01:54.456,0:01:58.365
eliberează hormoni, precum[br]epinefrina şi norepinefrina,

0:01:58.365,0:02:00.550
care contractă vasele de sânge importante,

0:02:00.550,0:02:05.211
mărind rezistenţa la curgere[br]şi crescând presiunea în amonte.

0:02:05.211,0:02:08.772
Vasele de sânge pot face faţă [br]acestor fluctuaţii relativ uşor.

0:02:08.772,0:02:13.521
Fibrele elastice din pereţii lor[br]le fac flexibile,[br]

0:02:13.521,0:02:18.606
dar dacă tensiunea arterială [br]creşte constant peste 140 cu 90,

0:02:18.606,0:02:21.846
denumită hipertensiune,[br]şi rămâne la acele valori,

0:02:21.846,0:02:23.970
poate cauza probleme serioase.

0:02:23.970,0:02:26.694
Încordarea suplimentară [br]a peretelui arterial

0:02:26.694,0:02:28.456
poate produce mici fisuri.

0:02:28.456,0:02:30.619
Când ţesutul rănit se umflă,

0:02:30.619,0:02:33.214
substanţele care răspund inflamaţiei,

0:02:33.214,0:02:36.583
precum celulele albe,[br]se adună în jurul fisurii.

0:02:36.583,0:02:41.014
Şi grăsimea şi colesterolul din sânge [br]se ataşează acolo,

0:02:41.014,0:02:43.586
formând în timp o placă

0:02:43.586,0:02:47.694
care rigidizează şi îngroaşă [br]interiorul peretelui arterial.

0:02:47.694,0:02:50.498
Această situaţie[br]se numeşte ateroscleroză,

0:02:50.498,0:02:52.646
şi poate avea urmări periculoase.

0:02:52.646,0:02:56.692
Dacă placa se rupe, deasupra fisurii[br]se formează un cheag de sânge,

0:02:56.692,0:02:59.605
care va înfunda ţeava deja îngustă.

0:02:59.605,0:03:01.092
Dacă cheagul este mare,

0:03:01.092,0:03:06.745
va bloca fluxul de oxigen şi nutrienţi [br]la celulele din aval.

0:03:06.745,0:03:08.374
La vasele care alimentează inima,

0:03:08.374,0:03:10.401
acest lucru va provoca infarct,

0:03:10.401,0:03:14.892
când celulele musculare[br]private de oxigen încep să moară.

0:03:14.892,0:03:17.576
Dacă cheagul opreşte[br]circulaţia sângelui la creier,

0:03:17.576,0:03:20.266
provoacă accidentul vascular cerebral.

0:03:20.266,0:03:22.991
Vasele de sânge înfundate pot fi lărgite

0:03:22.991,0:03:25.797
printr-o procedură numită angioplastie.

0:03:25.797,0:03:28.870
Doctorii introduc un fir de sârmă [br]prin vasul de sânge

0:03:28.870,0:03:30.829
în locul obstrucţionat,

0:03:30.829,0:03:34.903
apoi aşează un cateter [br]cu balon dezumflat peste fir.

0:03:34.903,0:03:38.894
Când balonul este umflat,[br]forţează deschiderea pasajului.

0:03:38.894,0:03:41.833
Uneori, un tub rigid numit stent

0:03:41.833,0:03:45.118
este plasat în vasul de sânge[br]pentru a-l ţine deschis

0:03:45.118,0:03:46.747
și astfel sângele curge liber,

0:03:46.747,0:03:50.280
alimentând celulele[br]private de oxigen din aval.

0:03:50.280,0:03:53.911
Menţinerea flexibilităţii arterelor[br]sub presiune este dificilă.

0:03:53.911,0:03:56.673
Fluidul pe care îl pompează[br]este format din substanţe

0:03:56.673,0:03:59.278
care devin lipicioase şi le pot obtura,

0:03:59.278,0:04:02.930
şi o inimă sănătoasă[br]bate de aproximativ 70 de ori pe minut

0:04:02.930,0:04:07.723
şi de cel puţin de 2,5 miliarde de ori[br]de-a lungul unei durate medii de viaţă.

0:04:07.723,0:04:10.899
Poate părea o cantitate[br]de presiune imensă,

0:04:10.899,0:04:15.108
dar arterele sunt bine pregătite[br]pentru această provocare.