Return to Video

De ce e Muntele Everest atât de înalt? - Michele Koppes

  • 0:07 - 0:08
    În fiecare primăvară,
  • 0:08 - 0:12
    sute de căutători de aventură visează
    să urce pe Qomolangma,
  • 0:12 - 0:15
    cunoscut și ca Muntele Everest.
  • 0:15 - 0:17
    La tabăra de la bază,
    se pregătesc luni întregi,
  • 0:17 - 0:22
    așteptând șansa să urce
    pe vârful măreț și letal al muntelui.
  • 0:22 - 0:26
    Dar de ce își riscă viața și membrele
    ca să urce pe Everest?
  • 0:26 - 0:28
    Pentru provocare?
  • 0:28 - 0:29
    Peisaj?
  • 0:29 - 0:32
    Pentru șansa de a atinge cerul?
  • 0:32 - 0:38
    Pentru mulți, atracția e statutul
    de cel mai înalt munte de pe Pământ.
  • 0:38 - 0:40
    E o distincție importantă de făcut aici.
  • 0:40 - 0:45
    Auna Kea e de fapt cel mai înalt
    de la bază până la vârf,
  • 0:45 - 0:48
    dar la 8.850 metri
    deasupra nivelului mării,
  • 0:48 - 0:51
    Everest are cea mai mare altitudine
    de pe Pâmânt.
  • 0:51 - 0:54
    Ca să înțelegem cum a luat naștere
    această formațiune,
  • 0:54 - 0:58
    trebuie să cercetăm
    adânc în scoarța Pământului
  • 0:58 - 1:00
    unde se ciocnesc faliile continentale.
  • 1:00 - 1:03
    Suprafața Pământului
    e ca armura unui tatu.
  • 1:03 - 1:06
    Bucățile de crustă se mută constant,
  • 1:06 - 1:07
    una sub alta,
  • 1:07 - 1:09
    și una în jurul celeilalte.
  • 1:09 - 1:14
    Pentru faliile continentale imense,
    mișcarea este relativ rapidă.
  • 1:14 - 1:17
    Se mișcă între 2 și 4 centimetri pe an,
  • 1:17 - 1:19
    în același ritm în care cresc și unghiile.
  • 1:19 - 1:21
    Când două falii se ciocnesc,
  • 1:21 - 1:25
    una se împinge în cealaltă sau sub ea,
    încătușându-se la margini,
  • 1:25 - 1:30
    cauzând ce e cunoscut ca și exondare
    pentru acomodarea plăcilor în plus.
  • 1:30 - 1:32
    Așa a apărut Everest.
  • 1:32 - 1:37
    Acum 50 de milioane de ani,
    Falia Indiană s-a mișcat spre nord,
  • 1:37 - 1:39
    lovindu-se de Falia Eurasiatică,
  • 1:39 - 1:43
    iar placa s-a încrețit,
    ducând la o exondare enormă.
  • 1:43 - 1:46
    Muntele Everest se află
    în centrul acestei acțiuni,
  • 1:46 - 1:49
    pe marginea zonei de coliziune
    Indo-Eurasiatice.
  • 1:49 - 1:53
    Dar munții sunt formați
    de alte forțe.
  • 1:53 - 1:58
    Când pământul e împins în sus,
    masele de aer sunt împinse forțat în sus.
  • 1:58 - 2:03
    Aerul ce se ridică se răcește,
    cauzând condensarea vaporilor de apă
  • 2:03 - 2:05
    și formând ploaie sau zăpadă.
  • 2:05 - 2:08
    Când aceasta cade,
    uzează peisajul,
  • 2:08 - 2:13
    dizolvând sau distrugând rocile
    în procesul numit dezintegrare.
  • 2:13 - 2:15
    Apa ce curge în aval
    cară materialul dezintegrat
  • 2:15 - 2:17
    și erodează peisajul,
  • 2:17 - 2:21
    formând văi adânci și vârfuri zimțate.
  • 2:21 - 2:26
    Acest echilibru între exondare și eroziune
    dă muntelui forma sa.
  • 2:26 - 2:28
    Dar compară vârfurile celeste
    ale Himalayei
  • 2:28 - 2:30
    cu dealurile line ale Appalachiei.
  • 2:30 - 2:33
    Evident, nu toți munții sunt la fel.
  • 2:33 - 2:36
    Și asta din cauză că timpul
    are rolul său.
  • 2:36 - 2:40
    Când faliile se ciocnesc prima dată,
    ridicarea se produce rapid.
  • 2:40 - 2:43
    Vârfurile cresc cu pante abrupte.
  • 2:43 - 2:47
    În timp, gravitatea și apa le degradează.
  • 2:47 - 2:49
    Eroziunea e mai puternică decât exondarea,
  • 2:49 - 2:53
    degradează vârfurile mai repede
    decât sunt împinse în sus.
  • 2:53 - 2:56
    Al treilea factor
    ce modelează munții e clima.
  • 2:56 - 3:01
    La temperaturi sub zero,
    nu toată zăpada se topește,
  • 3:01 - 3:04
    ci se compactează încet,
    devenind gheață.
  • 3:04 - 3:09
    Aceasta formează linia de zăpadă,
    care apare la înălțimi diferite pe planetă
  • 3:09 - 3:11
    în funcție de climă.
  • 3:11 - 3:15
    La polii înghețați,
    linia de zăpadă e la nivelul mării.
  • 3:15 - 3:19
    La ecuator, trebuie să urci cinci km
    până devine îndeajuns de rece
  • 3:19 - 3:21
    pentru formarea gheții.
  • 3:21 - 3:25
    Gheața adunată începe să se scurgă
    sub propria-i greutate
  • 3:25 - 3:29
    și formează un râu înghețat
    ce se mișcă încet, numit ghețar,
  • 3:29 - 3:31
    care macină rocile de dedesubt.
  • 3:31 - 3:34
    Cu cât munții sunt mai abrupți,
    cu atât mai repede curge apa,
  • 3:34 - 3:37
    și sculptează roca de dedesubt.
  • 3:37 - 3:41
    Ghețarii erodează peisajul mai repede
    decât ploaia sau râurile.
  • 3:41 - 3:45
    Ghețarii de pe vârfurile munților
    îi erodează atât de repede,
  • 3:45 - 3:50
    încât le distrug vârful
    ca un ferestrău de zăpadă imens.
  • 3:50 - 3:54
    Atunci, cum a ajuns înghețatul Everest
    să fie atât de înalt?
  • 3:54 - 3:58
    Ciocnirea continentală cataclismică
    din care a apărut
  • 3:58 - 4:01
    l-a făcut imens,
    în primul rând.
  • 4:01 - 4:03
    În al doilea rând,
    muntele se află lângă tropice
  • 4:03 - 4:08
    așa că linia de zăpadă este înaltă,
    iar ghețarii sunt mici,
  • 4:08 - 4:10
    dar îndeajuns de mari să o micșoreze.
  • 4:10 - 4:13
    Muntele se află într-o furtună
    perfectă de condiții
  • 4:13 - 4:16
    care îi menține statura impresionantă.
  • 4:16 - 4:18
    Dar nu va fi cazul mereu.
  • 4:18 - 4:21
    Trăim într-o lume schimbătoare
    unde platourile continentale,
  • 4:21 - 4:22
    clima Terrei
  • 4:22 - 4:24
    și puterea de erodare a planetei
  • 4:24 - 4:28
    ar putea, într-o bună zi,
    să micșoreze Everestul.
  • 4:28 - 4:32
    Momentan, cel puțin,
    rămâne legendar printre alipiniști,
  • 4:32 - 4:33
    aventurieri
  • 4:33 - 4:35
    și visători.
Title:
De ce e Muntele Everest atât de înalt? - Michele Koppes
Description:

Vezi lecția completă: http://ed.ted.com/lessons/why-is-mount-everest-so-tall-michele-koppes

La o altitudine de 8.850 metri deasupra nivelului mării, Qomolangma, cunoscut drept Muntele Everest, are cea mai mare altitudine de pe planetă. Dar cum a ajuns această formațiune atât de înaltă? Ca să ne explice, Michele Koppes privește adânc în scoarța terestră, unde se ciocnesc plăcile continentale.

Lecție de Michele Koppes, animație de Provincia Studio.
more » « less
Video Language:
English
Team:
closed TED
Project:
TED-Ed
Duration:
04:53

Romanian subtitles

Revisions

Our website uses cookies for analysis purposes.