1
00:00:07,196 --> 00:00:08,265
În fiecare primăvară,

2
00:00:08,265 --> 00:00:12,185
sute de căutători de aventură visează
să urce pe Qomolangma,

3
00:00:12,185 --> 00:00:14,702
cunoscut și ca Muntele Everest.

4
00:00:14,702 --> 00:00:17,209
La tabăra de la bază, 
se pregătesc luni întregi,

5
00:00:17,209 --> 00:00:22,011
așteptând șansa să urce
pe vârful măreț și letal al muntelui.

6
00:00:22,011 --> 00:00:26,163
Dar de ce își riscă viața și membrele
ca să urce pe Everest?

7
00:00:26,163 --> 00:00:27,582
Pentru provocare?

8
00:00:27,582 --> 00:00:28,667
Peisaj?

9
00:00:28,667 --> 00:00:32,017
Pentru șansa de a atinge cerul?

10
00:00:32,017 --> 00:00:37,563
Pentru mulți, atracția e statutul
de cel mai înalt munte de pe Pământ.

11
00:00:37,563 --> 00:00:40,328
E o distincție importantă de făcut aici.

12
00:00:40,328 --> 00:00:44,511
Auna Kea e de fapt cel mai înalt
de la bază până la vârf,

13
00:00:44,511 --> 00:00:47,597
dar la 8.850 metri
deasupra nivelului mării,

14
00:00:47,597 --> 00:00:51,171
Everest are cea mai mare altitudine
de pe Pâmânt.

15
00:00:51,171 --> 00:00:54,199
Ca să înțelegem cum a luat naștere
această formațiune,

16
00:00:54,199 --> 00:00:57,612
trebuie să cercetăm
adânc în scoarța Pământului

17
00:00:57,612 --> 00:01:00,022
unde se ciocnesc faliile continentale.

18
00:01:00,022 --> 00:01:03,410
Suprafața Pământului
e ca armura unui tatu.

19
00:01:03,410 --> 00:01:06,171
Bucățile de crustă se mută constant,

20
00:01:06,171 --> 00:01:07,011
una sub alta,

21
00:01:07,011 --> 00:01:08,998
și una în jurul celeilalte.

22
00:01:08,998 --> 00:01:13,612
Pentru faliile continentale imense,
mișcarea este relativ rapidă.

23
00:01:13,612 --> 00:01:16,507
Se mișcă între 2 și 4 centimetri pe an,

24
00:01:16,507 --> 00:01:18,919
în același ritm în care cresc și unghiile.

25
00:01:18,919 --> 00:01:20,524
Când două falii se ciocnesc,

26
00:01:20,524 --> 00:01:25,035
una se împinge în cealaltă sau sub ea,
încătușându-se la margini,

27
00:01:25,035 --> 00:01:29,963
cauzând ce e cunoscut ca și exondare
pentru acomodarea plăcilor în plus.

28
00:01:29,963 --> 00:01:32,083
Așa a apărut Everest.

29
00:01:32,083 --> 00:01:36,811
Acum 50 de milioane de ani,
Falia Indiană s-a mișcat spre nord,

30
00:01:36,811 --> 00:01:38,911
lovindu-se de Falia Eurasiatică,

31
00:01:38,911 --> 00:01:42,869
iar placa s-a încrețit,
ducând la o exondare enormă.

32
00:01:42,869 --> 00:01:45,541
Muntele Everest se află
în centrul acestei acțiuni,

33
00:01:45,541 --> 00:01:49,120
pe marginea zonei de coliziune
Indo-Eurasiatice.

34
00:01:49,120 --> 00:01:52,879
Dar munții sunt formați 
de alte forțe.

35
00:01:52,879 --> 00:01:58,286
Când pământul e împins în sus,
masele de aer sunt împinse forțat în sus.

36
00:01:58,286 --> 00:02:02,731
Aerul ce se ridică se răcește,
cauzând condensarea vaporilor de apă

37
00:02:02,731 --> 00:02:05,016
și formând ploaie sau zăpadă.

38
00:02:05,016 --> 00:02:07,630
Când aceasta cade,
uzează peisajul,

39
00:02:07,630 --> 00:02:12,679
dizolvând sau distrugând rocile
în procesul numit dezintegrare.

40
00:02:12,679 --> 00:02:15,468
Apa ce curge în aval
cară materialul dezintegrat

41
00:02:15,468 --> 00:02:17,404
și erodează peisajul,

42
00:02:17,404 --> 00:02:20,655
formând văi adânci și vârfuri zimțate.

43
00:02:20,655 --> 00:02:25,582
Acest echilibru între exondare și eroziune
dă muntelui forma sa.

44
00:02:25,582 --> 00:02:28,027
Dar compară vârfurile celeste
ale Himalayei

45
00:02:28,027 --> 00:02:30,375
cu dealurile line ale Appalachiei.

46
00:02:30,375 --> 00:02:33,019
Evident, nu toți munții sunt la fel.

47
00:02:33,019 --> 00:02:35,981
Și asta din cauză că timpul
are rolul său.

48
00:02:35,981 --> 00:02:40,290
Când faliile se ciocnesc prima dată,
ridicarea se produce rapid.

49
00:02:40,290 --> 00:02:43,157
Vârfurile cresc cu pante abrupte.

50
00:02:43,157 --> 00:02:46,800
În timp, gravitatea și apa le degradează.

51
00:02:46,800 --> 00:02:49,463
Eroziunea e mai puternică decât exondarea,

52
00:02:49,463 --> 00:02:52,525
degradează vârfurile mai repede
decât sunt împinse în sus.

53
00:02:52,525 --> 00:02:55,965
Al treilea factor 
ce modelează munții e clima.

54
00:02:55,965 --> 00:03:00,768
La temperaturi sub zero,
nu toată zăpada se topește,

55
00:03:00,768 --> 00:03:03,861
ci se compactează încet,
devenind gheață.

56
00:03:03,861 --> 00:03:08,944
Aceasta formează linia de zăpadă,
care apare la înălțimi diferite pe planetă

57
00:03:08,944 --> 00:03:11,229
în funcție de climă.

58
00:03:11,229 --> 00:03:14,926
La polii înghețați,
linia de zăpadă e la nivelul mării.

59
00:03:14,926 --> 00:03:19,339
La ecuator, trebuie să urci cinci km
până devine îndeajuns de rece

60
00:03:19,339 --> 00:03:21,398
pentru formarea gheții.

61
00:03:21,398 --> 00:03:24,807
Gheața adunată începe să se scurgă
sub propria-i greutate

62
00:03:24,807 --> 00:03:28,736
și formează un râu înghețat
ce se mișcă încet, numit ghețar,

63
00:03:28,736 --> 00:03:30,896
care macină rocile de dedesubt.

64
00:03:30,896 --> 00:03:33,812
Cu cât munții sunt mai abrupți,
cu atât mai repede curge apa,

65
00:03:33,812 --> 00:03:37,276
și sculptează roca de dedesubt.

66
00:03:37,276 --> 00:03:41,028
Ghețarii erodează peisajul mai repede
decât ploaia sau râurile.

67
00:03:41,028 --> 00:03:45,129
Ghețarii de pe vârfurile munților
îi erodează atât de repede,

68
00:03:45,129 --> 00:03:49,663
încât le distrug vârful
ca un ferestrău de zăpadă imens.

69
00:03:49,663 --> 00:03:54,364
Atunci, cum a ajuns înghețatul Everest
să fie atât de înalt?

70
00:03:54,364 --> 00:03:57,802
Ciocnirea continentală cataclismică
din care a apărut

71
00:03:57,802 --> 00:04:00,541
l-a făcut imens,
în primul rând.

72
00:04:00,541 --> 00:04:03,156
În al doilea rând,
muntele se află lângă tropice

73
00:04:03,156 --> 00:04:07,714
așa că linia de zăpadă este înaltă,
iar ghețarii sunt mici,

74
00:04:07,714 --> 00:04:10,266
dar îndeajuns de mari să o micșoreze.

75
00:04:10,266 --> 00:04:13,252
Muntele se află într-o furtună
perfectă de condiții

76
00:04:13,252 --> 00:04:15,702
care îi menține statura impresionantă.

77
00:04:15,702 --> 00:04:17,699
Dar nu va fi cazul mereu.

78
00:04:17,699 --> 00:04:20,565
Trăim într-o lume schimbătoare
unde platourile continentale,

79
00:04:20,565 --> 00:04:22,077
clima Terrei

80
00:04:22,077 --> 00:04:23,971
și puterea de erodare a planetei

81
00:04:23,971 --> 00:04:28,128
ar putea, într-o bună zi, 
să micșoreze Everestul.

82
00:04:28,128 --> 00:04:32,406
Momentan, cel puțin,
rămâne legendar printre alipiniști,

83
00:04:32,406 --> 00:04:33,498
aventurieri

84
00:04:33,498 --> 00:04:35,137
și visători.