Cum am coborât pe o cometă
-
0:01 - 0:06Aș vrea să vă conduc în călătoria
epopeică a sondei spațiale Rosetta -
0:06 - 0:09pentru a transporta și a așeza
un modul pe o cometă. -
0:09 - 0:13Aceasta a fost pasiunea mea
în ultimii doi ani. -
0:13 - 0:18Pentru asta, trebuie să vă spun
despre originea Sistemului Solar. -
0:18 - 0:22Dacă ne întoarcem 4,5 miliarde de ani
în urmă, era un nor de gaz și praf. -
0:22 - 0:26În centrul acestui nor
s-a format și aprins Soarele. -
0:26 - 0:32În plus s-au format ceea ce azi numim
planete, comete și asteroizi. -
0:32 - 0:36După asta, potrivit teoriei,
-
0:36 - 0:40când s-a răcit Pământul
puțin după formare, -
0:40 - 0:44multe comete s-au ciocnit
de Pământ și au adus apă. -
0:45 - 0:50Probabil că au adus, de asemenea,
materie organică complexă pe Pământ, -
0:50 - 0:53iar asta ar fi facilitat apariția vieții.
-
0:53 - 0:56E ca și cum ai avea de rezolvat
un puzzle de 250 de piese -
0:56 - 0:59în loc de unul de 2000 de piese.
-
0:59 - 1:03Apoi planetele mari, ca Jupiter și Saturn,
-
1:03 - 1:06nu erau în locurile lor de acum
-
1:06 - 1:08și au interacționat gravitațional,
-
1:08 - 1:12au curățat tot
interiorul Sistemului Solar, -
1:12 - 1:16iar ceea ce numim acum comete
au ajuns în așa-numita Centură Kuiper, -
1:16 - 1:19care e o centură de obiecte
dincolo de orbita lui Neptun. -
1:19 - 1:23Uneori aceste obiecte se întâlnesc
-
1:23 - 1:26și deviază gravitațional,
-
1:26 - 1:30iar apoi gravitația lui Jupiter
le atrage înapoi în Sistemul Solar. -
1:30 - 1:34Apoi devin comete,
cele pe care le vedem pe cer. -
1:34 - 1:37Ce-i important de notat aici
e că între timp, -
1:37 - 1:40în cei 4,5 miliarde de ani,
-
1:40 - 1:43aceste comete au stat
la marginea Sistemului Solar -
1:43 - 1:44și nu s-au schimbat
-
1:44 - 1:47– versiuni congelate ale
sistemului nostru solar. -
1:47 - 1:49Pe cer arată așa.
-
1:49 - 1:51Le cunoaștem după cozile lor.
-
1:51 - 1:53De fapt au două cozi.
-
1:53 - 1:57Una e o coadă de praf,
care e spulberat de vântul solar. -
1:57 - 2:00Cealaltă e o coadă de ioni,
care sunt particule încărcate electric -
2:00 - 2:03și urmează câmpul magnetic
din Sistemul Solar. -
2:03 - 2:07Aici e coma, iar dincoace e nucleul,
care e prea mic să-l vedeți. -
2:07 - 2:12Țineți cont că în cazul Rosettei
sonda spațială e în acel pixel central. -
2:12 - 2:15Suntem la doar 20, 30, 40 km
depărtare de cometă. -
2:16 - 2:18Ce-i important să reținem, deci?
-
2:18 - 2:23Cometele conțin materia originală
din care s-a format Sistemul Solar, -
2:23 - 2:26deci sunt ideale pentru
studiul componentelor -
2:26 - 2:30care erau prezente la momentul
când Pământul și viața au început. -
2:30 - 2:33Bănuim că tot cometele au adus
-
2:33 - 2:36elementele care au permis
dezvoltarea vieții. -
2:36 - 2:41În 1983 ESA și-a stabilit programul
pe termen lung Orizont 2000, -
2:41 - 2:44care avea ca element esențial
o misiune pe o cometă. -
2:44 - 2:49În paralel a fost lansată o misiune mică
spre o cometă, o vedeți aici: Giotto. -
2:49 - 2:55În 1986 a trecut pe lângă cometa Halley,
cu o mulțime de alte sonde spațiale. -
2:55 - 2:59Din rezultatele acelei misiuni
a devenit foarte clar -
2:59 - 3:02că o cometă e corpul ideal de studiu
-
3:02 - 3:04pentru a înțelege Sistemul Solar.
-
3:04 - 3:08Astfel misiunea Rosetta
a fost aprobată în 1993 -
3:08 - 3:12și inițial trebuia lansată în 2003,
-
3:12 - 3:14dar a apărut o problemă
cu o rachetă Ariane. -
3:14 - 3:18Totuși, serviciul nostru de P.R.,
plin de entuziasm, -
3:18 - 3:21făcuse deja 1000 de farfurii
din faianță de Delft -
3:21 - 3:23cu numele altor comete.
-
3:23 - 3:26N-a mai trebuit să cumpăr farfurii
de atunci, asta e partea bună. -
3:26 - 3:28(Râsete)
-
3:28 - 3:30După rezolvarea problemei,
-
3:30 - 3:33am părăsit Pământul în 2004
-
3:33 - 3:36spre cometa nou aleasă,
Ciuriumov-Gherasimenko. -
3:36 - 3:39Cometa trebuia aleasă special,
-
3:39 - 3:42pentru că trebuie să poți ajunge la ea
-
3:42 - 3:44și să nu fie de prea mult timp
în Sistemul Solar. -
3:44 - 3:48Această cometă se află
în Sistemul Solar din 1959. -
3:48 - 3:51Atunci a fost deviată
de Jupiter prima dată, -
3:51 - 3:54și a ajuns destul de aproape
de Soare pentru a se schimba. -
3:54 - 3:56Deci e o cometă foarte proaspătă.
-
3:56 - 3:59Rosetta e o premieră istorică
în mai multe privințe. -
3:59 - 4:02E primul satelit plasat
în jurul unei comete -
4:02 - 4:05care a escortat-o pe tot drumul ei
prin Sistemul Solar; -
4:05 - 4:09cea mai mică distanță de Soare,
pe care o vom vedea în august, -
4:09 - 4:11iar apoi se va depărta din nou.
-
4:11 - 4:14A fost prima coborâre pe o cometă.
-
4:14 - 4:19Orbităm în jurul cometei într-un mod
neobișnuit pentru nave spațiale. -
4:19 - 4:23În mod normal te uiți la cer
ca să-ți afli orientarea și poziția. -
4:23 - 4:25Aici nu e suficient.
-
4:25 - 4:28Am navigat folosind repere de pe cometă.
-
4:28 - 4:30Am identificat terenul
– bolovani, cratere – -
4:30 - 4:33și așa știm unde suntem,
raportat la cometă. -
4:34 - 4:37Și, desigur, e primul satelit
-
4:37 - 4:40care a trecut de orbita lui Jupiter
cu baterii solare. -
4:40 - 4:43Sună mai eroic decât este,
-
4:43 - 4:47fiindcă tehnologia generatoarelor
termice radioizotopice -
4:47 - 4:51nu era disponibilă în Europa atunci,
așa că n-am avut de ales. -
4:51 - 4:53Dar panourile solare sunt mari,
iată aici o aripă. -
4:53 - 4:58Iar acești oameni nu sunt aleși special
să fie mici, sunt oameni obișnuiți. -
4:58 - 5:00(Râsete)
-
5:00 - 5:04Avem două aripi din acestea,
65 de metri pătrați. -
5:04 - 5:07Mai târziu, sigur, când am ajuns la cometă
-
5:07 - 5:11am aflat că 65 de metri pătrați de vele
-
5:11 - 5:16puse lângă un corp care emană gaze
nu sunt alegerea cea mai bună. -
5:17 - 5:19Dar cum am ajuns la cometă?
-
5:19 - 5:22Trebuia să ajungem, pentru
obiectivele științifice ale Rosettei, -
5:22 - 5:26foarte departe – de patru ori
distanța dintre Pământ și Soare – -
5:26 - 5:30și la o viteză mult mai mare
decât puteam atinge cu combustibil, -
5:30 - 5:34fiindcă ne-ar fi trebuit de 6 ori mai mult
combustibil decât masa rachetei. -
5:34 - 5:36Atunci ce faci?
-
5:36 - 5:39Folosești „praștii” gravitaționale,
-
5:39 - 5:43adică treci pe lângă o planetă
la o altitudine foarte mică, -
5:43 - 5:44câteva mii de kilometri,
-
5:44 - 5:49și obții gratuit viteza de rotire
în jurul Soarelui a acelei planete. -
5:49 - 5:52Am făcut asta de câteva ori:
cu Pământul, cu Marte, -
5:52 - 5:54din nou de două ori cu Pământul
-
5:54 - 5:58și am zburat și pe lângă
doi asteroizi, Lutetia și Šteins. -
5:58 - 6:03În 2011 am ajuns așa departe de Soare,
încât dacă se întâmpla ceva cu nava -
6:03 - 6:07n-am mai fi putut-o salva,
-
6:07 - 6:08așa că am intrat în hibernare:
-
6:08 - 6:12totul a fost oprit cu excepția unui ceas.
-
6:12 - 6:16Aici vedeți traiectoria cu alb
și cum am procedat. -
6:16 - 6:18Vedeți că, de la cercul de unde am pornit,
-
6:18 - 6:22linia albă devine
din ce în ce mai eliptică, -
6:22 - 6:26iar apoi ne apropiem în sfârșit
de cometă în mai 2014 -
6:26 - 6:29și începem manevrele de întâlnire.
-
6:29 - 6:34Pe drum am trecut pe lângă Pământ
și am făcut poze să testăm aparatele. -
6:34 - 6:36Iată Luna răsărind peste Pământ,
-
6:36 - 6:41iar asta e ceea ce acum numim un selfie,
dar la vremea aceea cuvântul nu exista. -
6:41 - 6:42(Râsete)
-
6:42 - 6:45E în dreptul lui Marte,
făcută cu camera CIVA, -
6:45 - 6:47una din camerele de pe modul,
-
6:47 - 6:49și privește pe sub panourile solare.
-
6:49 - 6:53Vedeți planeta Marte și
panoul solar în depărtare. -
6:54 - 6:59Când am revenit din hibernare,
în ianuarie 2014, -
6:59 - 7:03ne apropiam de distanța de două milioane
de kilometri de cometă, în mai. -
7:03 - 7:07Totuși viteza sondei era mult prea mare.
-
7:07 - 7:14Mergeam cu 2800 km/h mai repede
decât cometa, deci trebuia să frânăm. -
7:14 - 7:18A trebuit să facem opt manevre
și vedeți aici că unele au fost majore. -
7:19 - 7:24A trebuit sa frânăm prima oară
cu câteva sute de kilometri pe oră, -
7:24 - 7:28iar durata manevrei a fost de șapte ore,
-
7:28 - 7:32și a utilizat 218 kg de combustibil.
-
7:32 - 7:34Au fost șapte ore cumplite,
-
7:34 - 7:39pentru că în 2007 a fost o scurgere
în sistemul de propulsie al Rosetta -
7:39 - 7:41și a trebuit să închidem o ramură,
-
7:41 - 7:44așa că sistemul funcționa la o presiune
-
7:44 - 7:47pentru care nu fusese
proiectat sau certificat. -
7:48 - 7:53Apoi am ajuns în apropierea cometei
și acestea au fost primele imagini. -
7:53 - 7:57Perioada de rotație reală a cometei
e de 12,5 ore; aici e accelerată. -
7:57 - 8:01Dar înțelegeți ce au gândit
inginerii de dinamică a zborului, -
8:01 - 8:04că aici n-o să fie ușor să coborâm.
-
8:05 - 8:09Noi sperasem la ceva ca un cartof
-
8:09 - 8:11unde am fi putut coborî ușor.
-
8:11 - 8:15Dar aveam o speranță: poate o fi netedă.
-
8:15 - 8:18Nu. Nu ne-a mers nici asta.
(Râsete) -
8:18 - 8:21La momentul ăsta devenea inevitabil:
-
8:21 - 8:24trebuia să cartografiem
acest corp cât mai în detaliu, -
8:24 - 8:30fiindcă trebuia să găsim o zonă
care să fie 500 m în diametru și netedă. -
8:30 - 8:34De ce 500 de metri? E marja de eroare
pe care o avem la coborârea modulului. -
8:34 - 8:37Am pornit procesul
de cartografiere a cometei. -
8:37 - 8:42Am folosit tehnica numită fotoclinometrie,
bazată pe umbrele aruncate de soare. -
8:42 - 8:46Ce vedeți aici e o piatră
care stă pe suprafața cometei, -
8:46 - 8:48iar Soarele e deasupra.
-
8:48 - 8:54Cu ajutorul umbrei, noi, cu creierul,
aproximăm imediat forma pietrei. -
8:54 - 9:00Poți programa asta într-un computer,
apoi acoperi toată cometa și-i faci harta. -
9:00 - 9:04Pentru asta, am zburat în traiectorii
speciale începând cu august. -
9:04 - 9:08Întâi un triunghi cu latura de 100 km
la o distanță de 100 de km, -
9:08 - 9:11apoi am repetat totul la 50 de km.
-
9:11 - 9:15În acel moment văzusem cometa
din tot felul de unghiuri -
9:15 - 9:20și puteam folosi metoda aceasta
pentru a o cartografia pe toată. -
9:20 - 9:23Am avut apoi de ales
dintre locurile de coborâre. -
9:23 - 9:27Întregul proces,
de la cartografierea cometei -
9:27 - 9:31la găsirea locului final
de coborâre, a durat 60 de zile. -
9:31 - 9:32Nu aveam mai mult.
-
9:32 - 9:35Ca să înțelegeți,
la o misiune obișnuită pe Marte -
9:35 - 9:38sute de oameni de știință
se întâlnesc timp de câțiva ani -
9:38 - 9:40pentru a hotărî unde mergem.
-
9:40 - 9:42Noi am avut 60 de zile și nimic mai mult.
-
9:42 - 9:45Am ales locul final de coborâre
-
9:45 - 9:51și am pregătit comenzile Rosettei
pentru lansarea lui Philae. -
9:51 - 9:55Se întâmplă așa: Rosetta trebuie
să fie la locul potrivit în spațiu -
9:55 - 9:58și îndreptată spre cometă,
fiindcă modulul e pasiv. -
9:58 - 10:01Modulul e apoi împins
și se deplasează spre cometă. -
10:01 - 10:03Rosetta trebuie să se rotească
-
10:03 - 10:08pentru a-și îndrepta camerele
spre Philae în timp ce pleacă -
10:08 - 10:10și pentru a putea comunica cu el.
-
10:10 - 10:15Durata coborârii și
a întregii traiectorii era de 7 ore. -
10:15 - 10:18Acum faceți un calcul simplu:
-
10:18 - 10:22dacă viteza Rosettei s-ar abate
cu 1 cm pe secundă, -
10:22 - 10:26șapte ore înseamnă 25 000 de secunde,
-
10:26 - 10:31ceea ce înseamnă 252 de metri
eroarea pe cometă. -
10:31 - 10:34Deci trebuia să știm viteza Rosettei
-
10:34 - 10:36mult mai bine decât 1 cm/s,
-
10:36 - 10:40iar localizarea în spațiu
mai precis de 100 m, -
10:40 - 10:43asta la 500 de milioane de km de Pământ.
-
10:43 - 10:45Nu-i lucru ușor.
-
10:46 - 10:50Dați-mi voie să vă explic puțin
despre experimente și instrumente. -
10:50 - 10:54N-o să vă plictisesc cu toate
datele despre toate instrumentele, -
10:54 - 10:55dar avem de toate.
-
10:55 - 10:58Putem mirosi gazul,
putem măsura particule de praf, -
10:58 - 11:01forma și compoziția lor,
-
11:01 - 11:03sunt magnetometre, de toate.
-
11:03 - 11:07Iată un rezultat al unui instrument
ce măsoară densitatea gazoasă -
11:07 - 11:09la poziția Rosettei,
-
11:09 - 11:11deci e gaz care a părăsit cometa.
-
11:11 - 11:13Graficul de jos e din
septembrie anul trecut. -
11:13 - 11:17Există o variație pe termen lung,
ceea ce nu e surprinzător, -
11:17 - 11:18dar vedeți pulsurile ascuțite.
-
11:18 - 11:20Aceasta e o zi a cometei.
-
11:21 - 11:25Puteți vedea efectul Soarelui
asupra evaporării gazului -
11:25 - 11:27și faptul că se rotește cometa.
-
11:27 - 11:31Deci se pare că e un punct
de unde ies multe chestii, -
11:31 - 11:35se încălzește de la Soare,
apoi se răcește pe partea cealaltă. -
11:35 - 11:38Și putem vedea variațiile de densitate.
-
11:39 - 11:42Iată gazele și compușii organici
-
11:42 - 11:44pe care deja i-am măsurat.
-
11:44 - 11:46Vedeți că e o listă impresionantă,
-
11:46 - 11:50și mai urmează încă multe altele,
pentru că mai sunt și alte măsurători. -
11:50 - 11:54De fapt, e o conferință
la Houston chiar în acest moment -
11:54 - 11:56unde sunt prezentate multe
dintre aceste rezultate. -
11:57 - 12:01Am măsurat și particule de praf,
și poate nu vi se pare impresionant, -
12:01 - 12:04dar oamenii de știință au fost
încântați când au văzut asta. -
12:04 - 12:06Două particule de praf:
-
12:06 - 12:09pe cea din dreapta, botezată Boris,
au bombardat-o cu tantal -
12:09 - 12:11ca s-o poată analiza.
-
12:11 - 12:14Am găsit sodiu și magneziu.
-
12:14 - 12:18Asta înseamnă că aceasta e
concentrația celor două substanțe -
12:18 - 12:20la momentul formării Sistemului Solar,
-
12:20 - 12:24deci am aflat lucruri
despre ce substanțe existau -
12:24 - 12:26când s-a format planeta.
-
12:26 - 12:30Desigur, unul din elementele
importante e imagistica. -
12:30 - 12:33Iată una din camerele
de pe Rosetta, camera OSIRIS, -
12:33 - 12:38iar aceasta e coperta revistei Science
pe 23 ianuarie anul acesta. -
12:39 - 12:42Nimeni nu se aștepta ca
acest corp să arate așa. -
12:42 - 12:47Bolovani, stânci – mai degrabă seamănă
cu stânca Half Dome din Yosemite. -
12:48 - 12:51Am mai văzut și așa ceva:
-
12:51 - 12:55dune și ceea ce par a fi,
pe dreapta, umbre săpate de vânt. -
12:55 - 12:59Le-am întâlnit pe Marte,
dar cometa aceasta nu are atmosferă, -
12:59 - 13:02deci e cam greu să apară
o umbră săpată de vânt. -
13:02 - 13:07Poate fi o emanație de gaze locală,
ceva ce urcă și se întoarce. -
13:07 - 13:10Nu știm, sunt multe de investigat.
-
13:10 - 13:12Aici vedeți aceeași imagine de două ori.
-
13:12 - 13:14În stânga vedeți în mijloc o groapă.
-
13:14 - 13:17În dreapta, dacă priviți cu atenție,
-
13:17 - 13:20sunt trei jeturi care ies
de la baza acelei gropi. -
13:20 - 13:22Deci aceasta e activitatea cometei.
-
13:22 - 13:26Se pare că în fundul acestor gropi
sunt regiunile active, -
13:26 - 13:28de unde se evaporă materie în spațiu.
-
13:29 - 13:33Există o crăpătură foarte
interesantă pe gâtul cometei. -
13:33 - 13:34O vedeți în dreapta.
-
13:34 - 13:38E lungă de 1 km și lată de 2,5 m.
-
13:38 - 13:41Unii sugerează că de fapt
-
13:41 - 13:44când ajunge aproape de Soare
cometa s-ar putea sparge în două -
13:44 - 13:47și va trebui să alegem
ce cometă să urmărim. -
13:48 - 13:51Modulul – din nou, multe instrumente,
-
13:51 - 13:57similare în mare parte, cu excepția
celor care ciocănesc solul sau sapă etc., -
13:57 - 14:01dar foarte similare cu ale Rosettei,
pentru că vrem sa comparăm -
14:01 - 14:04ce se găsește în spațiu cu
ce se găsește pe cometă. -
14:04 - 14:07Acestea se numesc
măsurători confirmate la sol. -
14:07 - 14:10Acestea sunt imaginile din coborâre
-
14:10 - 14:12făcute de camera OSIRIS.
-
14:12 - 14:16Vedeți modulul din ce în ce
mai departe de Rosetta. -
14:16 - 14:20În dreapta sus,
vedeți o fotografie făcută de modul -
14:20 - 14:23la 60 de metri de suprafața cometei.
-
14:23 - 14:26Stânca de acolo are cam 10 metri.
-
14:26 - 14:30Aceasta e una din ultimele fotografii
făcute înainte să coborâm pe cometă. -
14:30 - 14:34Aici vedeți secvența din nou,
dar dintr-o perspectivă diferită, -
14:34 - 14:38și vedeți trei imagini mărite,
din stânga-jos spre mijloc, -
14:38 - 14:42cu modulul zburând
peste suprafața cometei. -
14:42 - 14:46Apoi în partea de sus sunt imagini
înainte și după coborâre. -
14:47 - 14:50Singura problemă cu imaginea
de după e că modulul lipsește. -
14:50 - 14:54Dar dacă priviți atent
în partea dreaptă a imaginii, -
14:54 - 14:58vedem modulul încă acolo,
dar a ricoșat. -
14:58 - 14:59A plecat din nou.
-
14:59 - 15:02Ca o notă comică,
-
15:02 - 15:07original Rosetta avea în proiect
un modul care trebuia să sară. -
15:07 - 15:09S-a renunțat pentru că
era mult prea scump. -
15:09 - 15:12Noi uitaserăm, dar modulul știa.
-
15:12 - 15:13(Râsete)
-
15:13 - 15:16În timpul primei sărituri,
pe magnetometre, -
15:16 - 15:20– vedeți aici datele de la ele,
pe trei axe, x, y și z – -
15:20 - 15:22la jumătate vedeți o linie roșie.
-
15:22 - 15:24La acea linie roșie e o schimbare.
-
15:24 - 15:27Ce s-a întâmplat, se pare,
e că în timpul primei sărituri, -
15:27 - 15:32undeva, am atins marginea unui crater
cu unul din picioarele modulului, -
15:32 - 15:35iar viteza de rotire
a modulului s-a schimbat. -
15:35 - 15:39Deci am fost destul de norocoși
că suntem unde suntem. -
15:39 - 15:43Aceasta e o imagine
emblematică a Rosettei. -
15:44 - 15:47Un obiect făcut de om,
un picior al modulului, -
15:47 - 15:49așezat pe o cometă.
-
15:49 - 15:54Aceasta îmi pare una dintre cele mai
bune imagini ale științei spațiale. -
15:54 - 15:59(Aplauze)
-
15:59 - 16:03Unul din lucrurile pe care mai trebuie
să le facem e să găsim modulul. -
16:03 - 16:07Zona albastră e unde
știm că trebuie să fie. -
16:07 - 16:10N-am reușit să-l găsim încă,
dar căutarea continuă, -
16:10 - 16:14ca și eforturile noastre
de a-l face să meargă din nou. -
16:14 - 16:18Ascultăm în fiecare zi și sperăm că,
de-acum până prin aprilie, -
16:18 - 16:20modulul se va trezi din nou.
-
16:20 - 16:22Ce am descoperit pe cometă.
-
16:24 - 16:26Corpul acesta ar pluti în apă.
-
16:26 - 16:29Are jumătate din densitatea apei.
-
16:29 - 16:32Deci arată ca o stâncă
foarte mare, dar nu e. -
16:32 - 16:35Creșterea activității din
iunie, iulie, august anul trecut -
16:35 - 16:38a fost o mărire de 4 ori a activității.
-
16:38 - 16:40Când vom ajunge în dreptul Soarelui,
-
16:40 - 16:44vor părăsi cometa 100 kg pe secundă:
-
16:44 - 16:46gaz, praf, de toate.
-
16:46 - 16:49Asta-i 100 de milioane
de kilograme pe zi. -
16:50 - 16:52Apoi, în sfârșit, ziua coborârii.
-
16:52 - 16:54N-am să uit nicicând – nebunie curată,
-
16:54 - 16:57250 de echipe TV în Germania.
-
16:57 - 16:59BBC îmi lua interviu,
-
16:59 - 17:03iar o altă echipă TV
care m-a urmărit toată ziua -
17:03 - 17:04mă filma cum mi se ia interviul,
-
17:04 - 17:07și a fost așa toată ziua.
-
17:07 - 17:09Echipa de la Discovery Channel
-
17:09 - 17:11m-a prins când ieșeam
din camera de comandă, -
17:11 - 17:13și au pus întrebarea potrivită,
-
17:13 - 17:17mi-au dat lacrimile, și încă simt asta.
-
17:17 - 17:18Timp de o lună jumătate,
-
17:18 - 17:21nu mă puteam gândi
la ziua coborârii fără să plâng, -
17:21 - 17:24și încă am acea emoție în mine.
-
17:24 - 17:27Cu această imagine a cometei
îmi iau rămas bun. -
17:27 - 17:29Vă mulțumesc.
-
17:29 - 17:33(Aplauze)
- Title:
- Cum am coborât pe o cometă
- Speaker:
- Fred Jansen
- Description:
-
Ca director al misiunii Rosetta, Fred Jansen are meritul coborârii cu succes a unui modul pe cometa cunoscută ca 67P/Ciuriumov-Gherasimenko. Jansen ne spune cu pasiune și umor povestea calculelor complicate necesare pentru a trimite modulul Philae până la o cometă aflată la 500 de milioane de kilometri depărtare și ne arată câteva din imaginile incredibile luate pe parcurs.
- Video Language:
- English
- Team:
- closed TED
- Project:
- TEDTalks
- Duration:
- 17:47
Adrian Dobroiu edited Romanian subtitles for How to land on a comet | ||
Adrian Dobroiu approved Romanian subtitles for How to land on a comet | ||
Adrian Dobroiu edited Romanian subtitles for How to land on a comet | ||
Adrian Dobroiu edited Romanian subtitles for How to land on a comet | ||
Adrian Dobroiu edited Romanian subtitles for How to land on a comet | ||
Adrian Dobroiu edited Romanian subtitles for How to land on a comet | ||
Adrian Dobroiu edited Romanian subtitles for How to land on a comet | ||
Adrian Dobroiu accepted Romanian subtitles for How to land on a comet |