WEBVTT 00:00:00.717 --> 00:00:05.754 Aș vrea să vă conduc în călătoria epopeică a sondei spațiale Rosetta 00:00:05.754 --> 00:00:09.270 pentru a transporta și a așeza un modul pe o cometă. 00:00:09.270 --> 00:00:12.880 Aceasta a fost pasiunea mea în ultimii doi ani. 00:00:13.450 --> 00:00:17.795 Pentru asta, trebuie să vă spun despre originea Sistemului Solar. NOTE Paragraph 00:00:17.795 --> 00:00:22.138 Dacă ne întoarcem 4,5 miliarde de ani în urmă, era un nor de gaz și praf. 00:00:22.138 --> 00:00:26.294 În centrul acestui nor s-a format și aprins Soarele. 00:00:26.294 --> 00:00:31.895 În plus s-au format ceea ce azi numim planete, comete și asteroizi. 00:00:32.375 --> 00:00:35.608 După asta, potrivit teoriei, 00:00:35.608 --> 00:00:39.925 când s-a răcit Pământul puțin după formare, 00:00:39.925 --> 00:00:44.396 multe comete s-au ciocnit de Pământ și au adus apă. 00:00:45.082 --> 00:00:49.516 Probabil că au adus, de asemenea, materie organică complexă pe Pământ, 00:00:49.516 --> 00:00:52.586 iar asta ar fi facilitat apariția vieții. 00:00:52.586 --> 00:00:56.086 E ca și cum ai avea de rezolvat un puzzle de 250 de piese 00:00:56.086 --> 00:00:59.250 în loc de unul de 2000 de piese. NOTE Paragraph 00:00:59.250 --> 00:01:03.353 Apoi planetele mari, ca Jupiter și Saturn, 00:01:03.353 --> 00:01:05.631 nu erau în locurile lor de acum 00:01:05.631 --> 00:01:07.758 și au interacționat gravitațional, 00:01:07.758 --> 00:01:11.760 au curățat tot interiorul Sistemului Solar, 00:01:11.760 --> 00:01:15.582 iar ceea ce numim acum comete au ajuns în așa-numita Centură Kuiper, 00:01:15.582 --> 00:01:19.413 care e o centură de obiecte dincolo de orbita lui Neptun. 00:01:19.413 --> 00:01:22.966 Uneori aceste obiecte se întâlnesc 00:01:22.966 --> 00:01:25.821 și deviază gravitațional, 00:01:25.821 --> 00:01:30.398 iar apoi gravitația lui Jupiter le atrage înapoi în Sistemul Solar. 00:01:30.398 --> 00:01:33.790 Apoi devin comete, cele pe care le vedem pe cer. NOTE Paragraph 00:01:33.790 --> 00:01:37.394 Ce-i important de notat aici e că între timp, 00:01:37.394 --> 00:01:39.573 în cei 4,5 miliarde de ani, 00:01:39.573 --> 00:01:42.605 aceste comete au stat la marginea Sistemului Solar 00:01:42.605 --> 00:01:44.110 și nu s-au schimbat 00:01:44.110 --> 00:01:46.683 – versiuni congelate ale sistemului nostru solar. NOTE Paragraph 00:01:47.373 --> 00:01:49.042 Pe cer arată așa. 00:01:49.042 --> 00:01:51.033 Le cunoaștem după cozile lor. 00:01:51.033 --> 00:01:52.694 De fapt au două cozi. 00:01:52.694 --> 00:01:56.899 Una e o coadă de praf, care e spulberat de vântul solar. 00:01:56.899 --> 00:02:00.174 Cealaltă e o coadă de ioni, care sunt particule încărcate electric 00:02:00.174 --> 00:02:03.173 și urmează câmpul magnetic din Sistemul Solar. 00:02:03.173 --> 00:02:07.052 Aici e coma, iar dincoace e nucleul, care e prea mic să-l vedeți. 00:02:07.052 --> 00:02:11.529 Țineți cont că în cazul Rosettei sonda spațială e în acel pixel central. 00:02:11.529 --> 00:02:15.076 Suntem la doar 20, 30, 40 km depărtare de cometă. NOTE Paragraph 00:02:15.976 --> 00:02:18.277 Ce-i important să reținem, deci? 00:02:18.277 --> 00:02:23.296 Cometele conțin materia originală din care s-a format Sistemul Solar, 00:02:23.296 --> 00:02:25.606 deci sunt ideale pentru studiul componentelor 00:02:25.606 --> 00:02:30.201 care erau prezente la momentul când Pământul și viața au început. 00:02:30.201 --> 00:02:32.823 Bănuim că tot cometele au adus 00:02:32.823 --> 00:02:35.774 elementele care au permis dezvoltarea vieții. 00:02:35.774 --> 00:02:40.619 În 1983 ESA și-a stabilit programul pe termen lung Orizont 2000, 00:02:40.619 --> 00:02:44.233 care avea ca element esențial o misiune pe o cometă. 00:02:44.233 --> 00:02:49.303 În paralel a fost lansată o misiune mică spre o cometă, o vedeți aici: Giotto. 00:02:49.303 --> 00:02:55.229 În 1986 a trecut pe lângă cometa Halley, cu o mulțime de alte sonde spațiale. 00:02:55.229 --> 00:02:58.520 Din rezultatele acelei misiuni a devenit foarte clar 00:02:58.520 --> 00:03:01.857 că o cometă e corpul ideal de studiu 00:03:01.857 --> 00:03:04.087 pentru a înțelege Sistemul Solar. 00:03:04.087 --> 00:03:08.199 Astfel misiunea Rosetta a fost aprobată în 1993 00:03:08.199 --> 00:03:11.884 și inițial trebuia lansată în 2003, 00:03:11.884 --> 00:03:14.428 dar a apărut o problemă cu o rachetă Ariane. 00:03:14.428 --> 00:03:17.743 Totuși, serviciul nostru de P.R., plin de entuziasm, 00:03:17.743 --> 00:03:20.605 făcuse deja 1000 de farfurii din faianță de Delft 00:03:20.605 --> 00:03:22.755 cu numele altor comete. 00:03:22.755 --> 00:03:26.382 N-a mai trebuit să cumpăr farfurii de atunci, asta e partea bună. 00:03:26.382 --> 00:03:27.641 (Râsete) NOTE Paragraph 00:03:27.641 --> 00:03:29.931 După rezolvarea problemei, 00:03:29.931 --> 00:03:32.672 am părăsit Pământul în 2004 00:03:32.672 --> 00:03:36.210 spre cometa nou aleasă, Ciuriumov-Gherasimenko. 00:03:36.210 --> 00:03:38.826 Cometa trebuia aleasă special, 00:03:38.826 --> 00:03:41.630 pentru că trebuie să poți ajunge la ea 00:03:41.630 --> 00:03:44.261 și să nu fie de prea mult timp în Sistemul Solar. 00:03:44.261 --> 00:03:48.048 Această cometă se află în Sistemul Solar din 1959. 00:03:48.048 --> 00:03:51.343 Atunci a fost deviată de Jupiter prima dată, 00:03:51.343 --> 00:03:54.370 și a ajuns destul de aproape de Soare pentru a se schimba. 00:03:54.370 --> 00:03:56.461 Deci e o cometă foarte proaspătă. NOTE Paragraph 00:03:56.461 --> 00:03:59.432 Rosetta e o premieră istorică în mai multe privințe. 00:03:59.432 --> 00:04:02.018 E primul satelit plasat în jurul unei comete 00:04:02.018 --> 00:04:05.420 care a escortat-o pe tot drumul ei prin Sistemul Solar; 00:04:05.420 --> 00:04:08.938 cea mai mică distanță de Soare, pe care o vom vedea în august, 00:04:08.938 --> 00:04:10.809 iar apoi se va depărta din nou. 00:04:10.809 --> 00:04:13.860 A fost prima coborâre pe o cometă. 00:04:13.860 --> 00:04:18.752 Orbităm în jurul cometei într-un mod neobișnuit pentru nave spațiale. 00:04:18.752 --> 00:04:22.856 În mod normal te uiți la cer ca să-ți afli orientarea și poziția. 00:04:22.856 --> 00:04:24.602 Aici nu e suficient. 00:04:24.602 --> 00:04:27.900 Am navigat folosind repere de pe cometă. 00:04:27.900 --> 00:04:30.405 Am identificat terenul – bolovani, cratere – 00:04:30.405 --> 00:04:33.462 și așa știm unde suntem, raportat la cometă. NOTE Paragraph 00:04:34.442 --> 00:04:37.021 Și, desigur, e primul satelit 00:04:37.021 --> 00:04:40.462 care a trecut de orbita lui Jupiter cu baterii solare. 00:04:40.462 --> 00:04:42.539 Sună mai eroic decât este, 00:04:42.539 --> 00:04:47.285 fiindcă tehnologia generatoarelor termice radioizotopice 00:04:47.285 --> 00:04:50.723 nu era disponibilă în Europa atunci, așa că n-am avut de ales. 00:04:50.723 --> 00:04:53.470 Dar panourile solare sunt mari, iată aici o aripă. 00:04:53.470 --> 00:04:57.709 Iar acești oameni nu sunt aleși special să fie mici, sunt oameni obișnuiți. 00:04:57.709 --> 00:04:59.660 (Râsete) 00:04:59.660 --> 00:05:04.291 Avem două aripi din acestea, 65 de metri pătrați. 00:05:04.291 --> 00:05:07.110 Mai târziu, sigur, când am ajuns la cometă 00:05:07.110 --> 00:05:10.689 am aflat că 65 de metri pătrați de vele 00:05:10.689 --> 00:05:15.531 puse lângă un corp care emană gaze nu sunt alegerea cea mai bună. NOTE Paragraph 00:05:16.641 --> 00:05:18.965 Dar cum am ajuns la cometă? 00:05:18.965 --> 00:05:22.273 Trebuia să ajungem, pentru obiectivele științifice ale Rosettei, 00:05:22.273 --> 00:05:25.751 foarte departe – de patru ori distanța dintre Pământ și Soare – 00:05:25.751 --> 00:05:29.881 și la o viteză mult mai mare decât puteam atinge cu combustibil, 00:05:29.881 --> 00:05:34.220 fiindcă ne-ar fi trebuit de 6 ori mai mult combustibil decât masa rachetei. 00:05:34.220 --> 00:05:35.530 Atunci ce faci? 00:05:35.530 --> 00:05:39.383 Folosești „praștii” gravitaționale, 00:05:39.383 --> 00:05:42.530 adică treci pe lângă o planetă la o altitudine foarte mică, 00:05:42.530 --> 00:05:44.265 câteva mii de kilometri, 00:05:44.265 --> 00:05:48.848 și obții gratuit viteza de rotire în jurul Soarelui a acelei planete. 00:05:48.848 --> 00:05:52.131 Am făcut asta de câteva ori: cu Pământul, cu Marte, 00:05:52.131 --> 00:05:53.910 din nou de două ori cu Pământul 00:05:53.910 --> 00:05:57.778 și am zburat și pe lângă doi asteroizi, Lutetia și Šteins. 00:05:58.318 --> 00:06:03.323 În 2011 am ajuns așa departe de Soare, încât dacă se întâmpla ceva cu nava 00:06:03.323 --> 00:06:06.612 n-am mai fi putut-o salva, 00:06:06.612 --> 00:06:08.485 așa că am intrat în hibernare: 00:06:08.485 --> 00:06:11.733 totul a fost oprit cu excepția unui ceas. 00:06:12.163 --> 00:06:15.694 Aici vedeți traiectoria cu alb și cum am procedat. 00:06:15.694 --> 00:06:18.057 Vedeți că, de la cercul de unde am pornit, 00:06:18.057 --> 00:06:21.953 linia albă devine din ce în ce mai eliptică, 00:06:21.953 --> 00:06:26.292 iar apoi ne apropiem în sfârșit de cometă în mai 2014 00:06:26.292 --> 00:06:28.937 și începem manevrele de întâlnire. NOTE Paragraph 00:06:29.447 --> 00:06:33.694 Pe drum am trecut pe lângă Pământ și am făcut poze să testăm aparatele. 00:06:33.694 --> 00:06:35.962 Iată Luna răsărind peste Pământ, 00:06:35.962 --> 00:06:40.777 iar asta e ceea ce acum numim un selfie, dar la vremea aceea cuvântul nu exista. 00:06:40.777 --> 00:06:42.049 (Râsete) 00:06:42.049 --> 00:06:44.650 E în dreptul lui Marte, făcută cu camera CIVA, 00:06:44.650 --> 00:06:46.832 una din camerele de pe modul, 00:06:46.832 --> 00:06:48.947 și privește pe sub panourile solare. 00:06:48.947 --> 00:06:52.990 Vedeți planeta Marte și panoul solar în depărtare. NOTE Paragraph 00:06:54.200 --> 00:06:59.158 Când am revenit din hibernare, în ianuarie 2014, 00:06:59.158 --> 00:07:03.443 ne apropiam de distanța de două milioane de kilometri de cometă, în mai. 00:07:03.443 --> 00:07:07.425 Totuși viteza sondei era mult prea mare. 00:07:07.425 --> 00:07:13.626 Mergeam cu 2800 km/h mai repede decât cometa, deci trebuia să frânăm. 00:07:13.626 --> 00:07:18.403 A trebuit să facem opt manevre și vedeți aici că unele au fost majore. 00:07:18.610 --> 00:07:24.364 A trebuit sa frânăm prima oară cu câteva sute de kilometri pe oră, 00:07:24.364 --> 00:07:28.454 iar durata manevrei a fost de șapte ore, 00:07:28.454 --> 00:07:31.622 și a utilizat 218 kg de combustibil. 00:07:31.622 --> 00:07:34.232 Au fost șapte ore cumplite, 00:07:34.232 --> 00:07:38.762 pentru că în 2007 a fost o scurgere în sistemul de propulsie al Rosetta 00:07:38.762 --> 00:07:40.669 și a trebuit să închidem o ramură, 00:07:40.669 --> 00:07:43.657 așa că sistemul funcționa la o presiune 00:07:43.657 --> 00:07:46.785 pentru care nu fusese proiectat sau certificat. NOTE Paragraph 00:07:47.885 --> 00:07:52.514 Apoi am ajuns în apropierea cometei și acestea au fost primele imagini. 00:07:52.514 --> 00:07:57.307 Perioada de rotație reală a cometei e de 12,5 ore; aici e accelerată. 00:07:57.307 --> 00:08:00.617 Dar înțelegeți ce au gândit inginerii de dinamică a zborului, 00:08:00.617 --> 00:08:03.861 că aici n-o să fie ușor să coborâm. 00:08:04.791 --> 00:08:08.865 Noi sperasem la ceva ca un cartof 00:08:08.865 --> 00:08:11.131 unde am fi putut coborî ușor. 00:08:11.131 --> 00:08:14.572 Dar aveam o speranță: poate o fi netedă. 00:08:14.572 --> 00:08:18.310 Nu. Nu ne-a mers nici asta. (Râsete) NOTE Paragraph 00:08:18.310 --> 00:08:21.003 La momentul ăsta devenea inevitabil: 00:08:21.003 --> 00:08:24.214 trebuia să cartografiem acest corp cât mai în detaliu, 00:08:24.214 --> 00:08:29.547 fiindcă trebuia să găsim o zonă care să fie 500 m în diametru și netedă. 00:08:29.547 --> 00:08:34.286 De ce 500 de metri? E marja de eroare pe care o avem la coborârea modulului. 00:08:34.286 --> 00:08:37.227 Am pornit procesul de cartografiere a cometei. 00:08:37.227 --> 00:08:42.044 Am folosit tehnica numită fotoclinometrie, bazată pe umbrele aruncate de soare. 00:08:42.044 --> 00:08:45.541 Ce vedeți aici e o piatră care stă pe suprafața cometei, 00:08:45.541 --> 00:08:47.967 iar Soarele e deasupra. 00:08:47.967 --> 00:08:54.146 Cu ajutorul umbrei, noi, cu creierul, aproximăm imediat forma pietrei. 00:08:54.146 --> 00:08:59.892 Poți programa asta într-un computer, apoi acoperi toată cometa și-i faci harta. 00:08:59.892 --> 00:09:03.996 Pentru asta, am zburat în traiectorii speciale începând cu august. 00:09:03.996 --> 00:09:08.085 Întâi un triunghi cu latura de 100 km la o distanță de 100 de km, 00:09:08.085 --> 00:09:11.192 apoi am repetat totul la 50 de km. 00:09:11.192 --> 00:09:15.209 În acel moment văzusem cometa din tot felul de unghiuri 00:09:15.209 --> 00:09:19.752 și puteam folosi metoda aceasta pentru a o cartografia pe toată. NOTE Paragraph 00:09:19.752 --> 00:09:23.019 Am avut apoi de ales dintre locurile de coborâre. 00:09:23.019 --> 00:09:27.029 Întregul proces, de la cartografierea cometei 00:09:27.029 --> 00:09:30.614 la găsirea locului final de coborâre, a durat 60 de zile. 00:09:30.614 --> 00:09:32.020 Nu aveam mai mult. 00:09:32.020 --> 00:09:34.720 Ca să înțelegeți, la o misiune obișnuită pe Marte 00:09:34.720 --> 00:09:38.434 sute de oameni de știință se întâlnesc timp de câțiva ani 00:09:38.434 --> 00:09:40.101 pentru a hotărî unde mergem. 00:09:40.101 --> 00:09:42.359 Noi am avut 60 de zile și nimic mai mult. NOTE Paragraph 00:09:42.359 --> 00:09:45.402 Am ales locul final de coborâre 00:09:45.402 --> 00:09:50.525 și am pregătit comenzile Rosettei pentru lansarea lui Philae. 00:09:50.525 --> 00:09:54.710 Se întâmplă așa: Rosetta trebuie să fie la locul potrivit în spațiu 00:09:54.710 --> 00:09:57.743 și îndreptată spre cometă, fiindcă modulul e pasiv. 00:09:57.743 --> 00:10:01.180 Modulul e apoi împins și se deplasează spre cometă. 00:10:01.180 --> 00:10:03.120 Rosetta trebuie să se rotească 00:10:03.120 --> 00:10:07.677 pentru a-și îndrepta camerele spre Philae în timp ce pleacă 00:10:07.677 --> 00:10:09.916 și pentru a putea comunica cu el. NOTE Paragraph 00:10:09.916 --> 00:10:15.430 Durata coborârii și a întregii traiectorii era de 7 ore. 00:10:15.430 --> 00:10:17.587 Acum faceți un calcul simplu: 00:10:17.587 --> 00:10:21.546 dacă viteza Rosettei s-ar abate cu 1 cm pe secundă, 00:10:21.546 --> 00:10:26.148 șapte ore înseamnă 25 000 de secunde, 00:10:26.148 --> 00:10:30.563 ceea ce înseamnă 252 de metri eroarea pe cometă. 00:10:30.563 --> 00:10:33.517 Deci trebuia să știm viteza Rosettei 00:10:33.517 --> 00:10:35.884 mult mai bine decât 1 cm/s, 00:10:35.884 --> 00:10:39.878 iar localizarea în spațiu mai precis de 100 m, 00:10:39.878 --> 00:10:43.372 asta la 500 de milioane de km de Pământ. 00:10:43.372 --> 00:10:44.520 Nu-i lucru ușor. NOTE Paragraph 00:10:45.960 --> 00:10:49.989 Dați-mi voie să vă explic puțin despre experimente și instrumente. 00:10:49.989 --> 00:10:53.565 N-o să vă plictisesc cu toate datele despre toate instrumentele, 00:10:53.565 --> 00:10:55.094 dar avem de toate. 00:10:55.094 --> 00:10:58.348 Putem mirosi gazul, putem măsura particule de praf, 00:10:58.348 --> 00:11:00.600 forma și compoziția lor, 00:11:00.600 --> 00:11:03.108 sunt magnetometre, de toate. 00:11:03.108 --> 00:11:06.707 Iată un rezultat al unui instrument ce măsoară densitatea gazoasă 00:11:06.707 --> 00:11:08.565 la poziția Rosettei, 00:11:08.565 --> 00:11:10.794 deci e gaz care a părăsit cometa. 00:11:10.794 --> 00:11:13.278 Graficul de jos e din septembrie anul trecut. 00:11:13.278 --> 00:11:16.575 Există o variație pe termen lung, ceea ce nu e surprinzător, 00:11:16.575 --> 00:11:18.456 dar vedeți pulsurile ascuțite. 00:11:18.456 --> 00:11:20.286 Aceasta e o zi a cometei. 00:11:20.546 --> 00:11:25.016 Puteți vedea efectul Soarelui asupra evaporării gazului 00:11:25.016 --> 00:11:27.324 și faptul că se rotește cometa. 00:11:27.324 --> 00:11:31.132 Deci se pare că e un punct de unde ies multe chestii, 00:11:31.132 --> 00:11:34.566 se încălzește de la Soare, apoi se răcește pe partea cealaltă. 00:11:34.566 --> 00:11:38.342 Și putem vedea variațiile de densitate. NOTE Paragraph 00:11:38.782 --> 00:11:42.145 Iată gazele și compușii organici 00:11:42.145 --> 00:11:43.870 pe care deja i-am măsurat. 00:11:43.870 --> 00:11:45.698 Vedeți că e o listă impresionantă, 00:11:45.698 --> 00:11:49.592 și mai urmează încă multe altele, pentru că mai sunt și alte măsurători. 00:11:49.592 --> 00:11:53.576 De fapt, e o conferință la Houston chiar în acest moment 00:11:53.576 --> 00:11:56.397 unde sunt prezentate multe dintre aceste rezultate. NOTE Paragraph 00:11:56.937 --> 00:12:00.958 Am măsurat și particule de praf, și poate nu vi se pare impresionant, 00:12:00.958 --> 00:12:04.263 dar oamenii de știință au fost încântați când au văzut asta. 00:12:04.263 --> 00:12:05.720 Două particule de praf: 00:12:05.720 --> 00:12:09.184 pe cea din dreapta, botezată Boris, au bombardat-o cu tantal 00:12:09.184 --> 00:12:11.048 ca s-o poată analiza. 00:12:11.048 --> 00:12:13.559 Am găsit sodiu și magneziu. 00:12:13.559 --> 00:12:17.578 Asta înseamnă că aceasta e concentrația celor două substanțe 00:12:17.578 --> 00:12:20.404 la momentul formării Sistemului Solar, 00:12:20.404 --> 00:12:23.771 deci am aflat lucruri despre ce substanțe existau 00:12:23.771 --> 00:12:26.359 când s-a format planeta. NOTE Paragraph 00:12:26.359 --> 00:12:29.577 Desigur, unul din elementele importante e imagistica. 00:12:30.207 --> 00:12:33.483 Iată una din camerele de pe Rosetta, camera OSIRIS, 00:12:33.483 --> 00:12:38.428 iar aceasta e coperta revistei Science pe 23 ianuarie anul acesta. 00:12:38.668 --> 00:12:42.046 Nimeni nu se aștepta ca acest corp să arate așa. 00:12:42.046 --> 00:12:47.214 Bolovani, stânci – mai degrabă seamănă cu stânca Half Dome din Yosemite. 00:12:48.341 --> 00:12:50.639 Am mai văzut și așa ceva: 00:12:50.639 --> 00:12:55.421 dune și ceea ce par a fi, pe dreapta, umbre săpate de vânt. 00:12:55.421 --> 00:12:59.365 Le-am întâlnit pe Marte, dar cometa aceasta nu are atmosferă, 00:12:59.365 --> 00:13:02.244 deci e cam greu să apară o umbră săpată de vânt. 00:13:02.244 --> 00:13:06.549 Poate fi o emanație de gaze locală, ceva ce urcă și se întoarce. 00:13:06.549 --> 00:13:09.703 Nu știm, sunt multe de investigat. 00:13:09.703 --> 00:13:11.743 Aici vedeți aceeași imagine de două ori. 00:13:11.743 --> 00:13:14.260 În stânga vedeți în mijloc o groapă. 00:13:14.260 --> 00:13:16.557 În dreapta, dacă priviți cu atenție, 00:13:16.557 --> 00:13:19.728 sunt trei jeturi care ies de la baza acelei gropi. 00:13:19.728 --> 00:13:22.075 Deci aceasta e activitatea cometei. 00:13:22.075 --> 00:13:26.012 Se pare că în fundul acestor gropi sunt regiunile active, 00:13:26.012 --> 00:13:28.365 de unde se evaporă materie în spațiu. 00:13:29.075 --> 00:13:32.545 Există o crăpătură foarte interesantă pe gâtul cometei. 00:13:32.545 --> 00:13:34.451 O vedeți în dreapta. 00:13:34.451 --> 00:13:38.117 E lungă de 1 km și lată de 2,5 m. 00:13:38.117 --> 00:13:40.983 Unii sugerează că de fapt 00:13:40.983 --> 00:13:44.251 când ajunge aproape de Soare cometa s-ar putea sparge în două 00:13:44.251 --> 00:13:47.189 și va trebui să alegem ce cometă să urmărim. 00:13:48.369 --> 00:13:51.424 Modulul – din nou, multe instrumente, 00:13:51.424 --> 00:13:56.625 similare în mare parte, cu excepția celor care ciocănesc solul sau sapă etc., 00:13:56.625 --> 00:14:01.142 dar foarte similare cu ale Rosettei, pentru că vrem sa comparăm 00:14:01.142 --> 00:14:03.878 ce se găsește în spațiu cu ce se găsește pe cometă. 00:14:03.878 --> 00:14:06.681 Acestea se numesc măsurători confirmate la sol. NOTE Paragraph 00:14:07.111 --> 00:14:10.332 Acestea sunt imaginile din coborâre 00:14:10.332 --> 00:14:12.290 făcute de camera OSIRIS. 00:14:12.290 --> 00:14:16.436 Vedeți modulul din ce în ce mai departe de Rosetta. 00:14:16.436 --> 00:14:20.034 În dreapta sus, vedeți o fotografie făcută de modul 00:14:20.034 --> 00:14:23.100 la 60 de metri de suprafața cometei. 00:14:23.100 --> 00:14:25.874 Stânca de acolo are cam 10 metri. 00:14:25.874 --> 00:14:30.228 Aceasta e una din ultimele fotografii făcute înainte să coborâm pe cometă. 00:14:30.228 --> 00:14:34.076 Aici vedeți secvența din nou, dar dintr-o perspectivă diferită, 00:14:34.076 --> 00:14:38.291 și vedeți trei imagini mărite, din stânga-jos spre mijloc, 00:14:38.291 --> 00:14:42.156 cu modulul zburând peste suprafața cometei. 00:14:42.156 --> 00:14:46.282 Apoi în partea de sus sunt imagini înainte și după coborâre. 00:14:46.732 --> 00:14:50.479 Singura problemă cu imaginea de după e că modulul lipsește. 00:14:50.479 --> 00:14:53.540 Dar dacă priviți atent în partea dreaptă a imaginii, 00:14:53.540 --> 00:14:57.569 vedem modulul încă acolo, dar a ricoșat. 00:14:57.569 --> 00:14:59.010 A plecat din nou. NOTE Paragraph 00:14:59.010 --> 00:15:02.047 Ca o notă comică, 00:15:02.047 --> 00:15:06.587 original Rosetta avea în proiect un modul care trebuia să sară. 00:15:06.587 --> 00:15:09.160 S-a renunțat pentru că era mult prea scump. 00:15:09.160 --> 00:15:11.784 Noi uitaserăm, dar modulul știa. 00:15:11.784 --> 00:15:13.088 (Râsete) 00:15:13.088 --> 00:15:15.625 În timpul primei sărituri, pe magnetometre, 00:15:15.625 --> 00:15:19.725 – vedeți aici datele de la ele, pe trei axe, x, y și z – 00:15:19.725 --> 00:15:21.741 la jumătate vedeți o linie roșie. 00:15:21.741 --> 00:15:24.135 La acea linie roșie e o schimbare. 00:15:24.135 --> 00:15:27.460 Ce s-a întâmplat, se pare, e că în timpul primei sărituri, 00:15:27.460 --> 00:15:32.046 undeva, am atins marginea unui crater cu unul din picioarele modulului, 00:15:32.046 --> 00:15:35.236 iar viteza de rotire a modulului s-a schimbat. 00:15:35.236 --> 00:15:39.259 Deci am fost destul de norocoși că suntem unde suntem. NOTE Paragraph 00:15:39.259 --> 00:15:42.734 Aceasta e o imagine emblematică a Rosettei. 00:15:43.514 --> 00:15:46.957 Un obiect făcut de om, un picior al modulului, 00:15:46.957 --> 00:15:48.798 așezat pe o cometă. 00:15:48.798 --> 00:15:54.159 Aceasta îmi pare una dintre cele mai bune imagini ale științei spațiale. NOTE Paragraph 00:15:54.159 --> 00:15:59.250 (Aplauze) NOTE Paragraph 00:15:59.250 --> 00:16:03.191 Unul din lucrurile pe care mai trebuie să le facem e să găsim modulul. 00:16:03.191 --> 00:16:06.757 Zona albastră e unde știm că trebuie să fie. 00:16:06.757 --> 00:16:10.225 N-am reușit să-l găsim încă, dar căutarea continuă, 00:16:10.225 --> 00:16:13.890 ca și eforturile noastre de a-l face să meargă din nou. 00:16:13.890 --> 00:16:17.962 Ascultăm în fiecare zi și sperăm că, de-acum până prin aprilie, 00:16:17.962 --> 00:16:19.848 modulul se va trezi din nou. NOTE Paragraph 00:16:20.308 --> 00:16:22.445 Ce am descoperit pe cometă. 00:16:23.655 --> 00:16:26.081 Corpul acesta ar pluti în apă. 00:16:26.081 --> 00:16:28.875 Are jumătate din densitatea apei. 00:16:28.875 --> 00:16:31.893 Deci arată ca o stâncă foarte mare, dar nu e. 00:16:31.893 --> 00:16:35.429 Creșterea activității din iunie, iulie, august anul trecut 00:16:35.429 --> 00:16:37.690 a fost o mărire de 4 ori a activității. 00:16:37.690 --> 00:16:39.903 Când vom ajunge în dreptul Soarelui, 00:16:39.903 --> 00:16:43.986 vor părăsi cometa 100 kg pe secundă: 00:16:43.986 --> 00:16:45.512 gaz, praf, de toate. 00:16:45.512 --> 00:16:48.513 Asta-i 100 de milioane de kilograme pe zi. NOTE Paragraph 00:16:49.503 --> 00:16:51.758 Apoi, în sfârșit, ziua coborârii. 00:16:51.758 --> 00:16:54.296 N-am să uit nicicând – nebunie curată, 00:16:54.296 --> 00:16:57.456 250 de echipe TV în Germania. 00:16:57.456 --> 00:16:59.245 BBC îmi lua interviu, 00:16:59.245 --> 00:17:02.607 iar o altă echipă TV care m-a urmărit toată ziua 00:17:02.607 --> 00:17:04.413 mă filma cum mi se ia interviul, 00:17:04.413 --> 00:17:06.661 și a fost așa toată ziua. 00:17:06.661 --> 00:17:08.572 Echipa de la Discovery Channel 00:17:08.572 --> 00:17:11.274 m-a prins când ieșeam din camera de comandă, 00:17:11.274 --> 00:17:13.487 și au pus întrebarea potrivită, 00:17:13.487 --> 00:17:16.802 mi-au dat lacrimile, și încă simt asta. 00:17:16.802 --> 00:17:18.375 Timp de o lună jumătate, 00:17:18.375 --> 00:17:21.319 nu mă puteam gândi la ziua coborârii fără să plâng, 00:17:21.319 --> 00:17:23.784 și încă am acea emoție în mine. NOTE Paragraph 00:17:23.784 --> 00:17:26.763 Cu această imagine a cometei îmi iau rămas bun. NOTE Paragraph 00:17:26.763 --> 00:17:28.550 Vă mulțumesc. 00:17:28.550 --> 00:17:32.810 (Aplauze)