Ştiinţa din spatele mitului: „Odiseea” de Homer - Matt Kaplan

Vezi întrega lecţie la: http://ed.ted.com/lessons/the-science-behind-the-myth-homer-s-odyssey-matt-kaplan

„Odiseea" de Homer povesteşte aventurile eroului grec Odiseu din timpul călătoriei sale de 10 ani spre casă, de la Razboiul Troian. Cu toate că unele părţi se bazează pe fapte reale, întâlnirile cu monştri, uriaşi şi magicieni sunt considerate pură ficţiune. Dar s-ar putea ascunde ceva mai mult în spatele acestor mituri? Matt Kaplan explică de ce e posibil ca „Odiseea" să conţină mai multe fapte reale decât s-ar părea.

Lecţie de Matt Kaplan, animaţie de Mike Schell.

Odiseea lui Homer,

una dintre cele mai vechi
opere literare vestice

povesteşte aventurile
eroului grec Odiseu

în timpul călătoriei de 10 ani spre casă
după Războiul Troian.

Cu toate că unele părţi
se bazează pe fapte reale

întâlnirile cu monştri ciudaţi,
uriaşi terifianţi şi vrăjitori puternici

sunt considerate pură ficţiune.

Dar este posibil să se ascundă ceva
în spatele acestor mituri?

Să ne uităm la un episod celebru
din poem.

În timpul lungii călătorii,

Odiseu şi echipajul său ajung
pe Aeaea, o insulă misterioasă.

Obosiţi şi flămânzi, câţiva dintre oameni
dau peste un palat

unde o femeie uluitoare îi primeşte
la un ospăţ copios.

Bineînţeles că totul se dovedeşte
a fi prea bun ca să fie adevărat.

Femeia este nefasta vrăjitoare Circe.

Când războinicii au terminat
ospățul,

ea îi preschimbă pe toţi în animale
cu bagheta ei.

Din fericire, unul dintre ei scapă,

îl găseşte pe Odiseu
şi îi spune de necazul echipajului.

În timp ce Odiseu se grăbeşte
să-şi salveze oamenii,

îl întâlneşte pe Hermes, mesagerul zeilor,

care-l sfătuieşte să consume întâi
o iarbă magică.

Odiseu îi urmează sfatul,

şi când o întâlneşte pe Circe,
vrăjile ei nu au nici un efect.

Astfel el o învinge pe vrăjitoare
şi își salvează echipajul.

Bineînţeles că această poveste de magie
şi transformări în animale

a fost considerată ficţiune
de-a lungul secolelor.

Dar în ultimii ani, menţionarea repetată
a ierburilor şi leacurilor

a atras atenţia cercetătorilor,

făcându-i pe unii să sugereze

că miturile au fost o exprimare fictivă
a experienţelor reale.

Una dintre cele mai vechi versiuni
ale textului lui Homer

spune că Circe a amestecat
ierburi otrăvitoare cu mâncare

pentru ca echipajul
să-şi uite ţara natală.

Se pare că una dintre plantele
care cresc în regiunea Mediteraneană

este o plantă cu un nume simplu, Laur,

ale cărei efecte secundare
includ și amnezia acută.

Planta conţine compuşi
care întrerup un neurotransmiţător vital

numit acetilcolină.

Acest lucru cauzează halucinaţii intense,

comportament ciudat,

şi dificultate în a distinge
realitatea de fantezie.

Exact ce i-ar face pe oameni să creadă
că au fost transformaţi în animale.

Lucrul acesta sugerează că Circe
nu era vrăjitoare,

ci un chimist care ştia să folosească
eficient plantele locale.

Dar laurul este doar jumătatea poveştii.

Precum multe alte informaţii din Odiseea,

textul despre iarba pe care Hermes
i-o dă lui Odiseu este foarte exact.

Numită „moly" de către zei,

se găsea într-o
vâlcea împădurită,

având rădăcină neagră
şi flori albe ca laptele.

Precum întregul episod cu Circe,

„moly" a fost considerată
o ficţiune secole la rând.

Dar în 1951, farmacologul rus
Mikhail Mashkovsky

a descoperit că sătenii
din Munţii Ural

foloseau o plantă cu floare albă
şi rădăcină neagră

pentru a opri paralizia copiilor
cu poliomieltă.

Planta, numită ghiocel,

conţine un compus
numit galantamină

ce previne întreruperea
funcţionării acetilcolinei,

fiind astfel eficientă pentru
tratarea poliomielitei

şi a altor boli, precum Alzheimer.

La cel de-al 12-lea
Congres Mondial de Neurologie,

doctorii Andreas Plaitakis
şi Roger Duvoisin au confirmat

că planta pe care Hermes i-a dat-o
lui Odiseu era de fapt, ghiocelul.

Cu toate că nu există dovezi clare
că oamenii contemporani lui Homer

cunoşteau efectele ei
anti-halucinogene,

un pasaj din secolul 4
al unui scriitor grec, Theophrastus

susţine că „moly" era folosită
ca antidot împotriva otrăvurilor.

Deci, asta înseamnă că

Odiseu, Circe şi personajele
din Odiseea sunt reale?

Nu neapărat.

Dar sugerează că legendele conţin
adevăr mai mult decât credeam.

Şi cu cât învăţăm mai multe
despre lumea din jur,

s-ar putea să descoperim
multe alte lucruri

ascunse în miturile
şi legendele din trecut.