Introduction to Digital Images (13 mins)

In aceasta sectiune, vreau sa vorbesc despre cum functioneaza imaginile digitale pe computer. Deci,

aici am un exemplu - o imagine a unor flori galbene si ce vom vedea este ca

asta arata ca un fel de chestie organica, rotunda si intreaga. In computer, va

insemna doar foarte multe mici mumere. Deci, cum functioneaza sta ? Deci

ce vreau sa fac este sa imi indrept atentia pe aceasta floare din stanga sus. Vei vedea ca

exista o zona mica si verde cu o chestie mica in mijloc. Deci daca maresc cu un factor de

zece doar pe acel patrat, arata asa. Deci ce vezi in acea imagine este

alcatuit din aceste chesti mici si patrate. Deci astea se numesc pixeli. Deci fiecare pixel este

patrat. Ei sunt destul de meci, deci, sti, nu este un numar exact pentru asta dar

poate 100 de pixeli per inch. Si fiecare pixel arata o singura culoare, deci este doar

fixata pe patratului unei singure culori. Si ce e amuzant este ca, daca te uiti la el

aici arata cam. Foarte artifical si cu muchii dure, dar pentru ca pixelul este asa de

mic cand te uiti la el aici in imaginea originala, sti ca doar, doar

arata bine. Ochiul nu, pixelii sunt destul de mici incat nu vezi acele mici

muchii dure. Deci asa arata o imagine cand maresti si vezi

partile. Daca vrei sa te gandesti la cat de multi pixeli suntt intr-o imagine, este doar o

intrebare de multiplicare. Deci daca as fi avut o imagine de 800 pixeli latime si 600

pixeli lungime e doar o intrebare de multiplicare. Deci multiplic acele doua, si

asta inseamna 480.000 de pixeli. Poate ai auzit de termenul megapixel. Este folosit deobicei pentru

computere, camere si chestii. Deci, un megapixel este un milion de pixeli. Deci,

imaginea mea de 800x600, 480.000. Pai, asta e cam jumate de megapixel, aproximativ.

Deci aia nu e o imagine foarte mare, dupa standare moderne. O camera

digitala astazi, chiar si pe un telefon deobicei produce o imagine la ordinea

de cinci megapixeli, zece megapixeli, poate doua zeci de megalixeli. Asta ar insemna o

imagine destul de mare. In regula, deci sa vedem cum, cum functioneaza aceasta chestie. Deci am facut un.

Doar sa il facem un pic mai tangibil am facut aceasta diagrama. Deci daca am o imagine pot sa

ma gandesc la ea pe bune ca la un grid de pixeli. Deci fiecare pixel este un patrat si doar

arata o singura culoare. Acum vom avea o schema care se adreseaza chestiunii

si vom identifica fiecare pixel in loc sa ii luam pe toti. Deci cum fuctioneaza asta este ca avem un

set de x numere pe langa partea de sus aici. Deci zero este partea departata din stanga si se duce in sus,

se duce in dreapta. Si apoi y-directia este facuta intr-un mod unic.

Deci zero este in partea cea mai de sus, randul de sus, si apoi y numerele citesc in jos. SI asa

istoric, numerele exista in computer. Deci pot doar sa

fac cateva exemple simple. De exemplu, pixelul superioar stang este la (0, 0). Sau

x=0, y=0, post sa spun. Pixelul vecin din dreapta, deci acest pixel de aici

este la x=1, y=0. Si de multe ori daca spun coordonatele,

conventia este sa spui doar x numarul si apoi y numarul. Deci as spune ca, asta este

(1, 0). Si sa spunem, acest pixel de aici. Pai, poti sa il cam citesti. Este la

x=4, y=2. S-au as putea sa spun (4, 2). Acum, in realitate, vom intra in

multe detalii despre cum sa manevram aceste x-y numere sa identificam

pixeli specifici. Trebuie doar sa apreciezi ca exista aceasta schema. Deci chiar de am

avea zece milioane de pixeli, orice pixel in particular ar avea niste x-y numere care il adreseaza

versus, toti ceilati pixeli. Deci, intrebarea este.
Pai am toti acesti pixeli,

cum encodez ce culoare este pe un pixel anume ? Deci asa sa vorbim despre

asta, voi face un mic istoric.
Deci newton avea aceast faimos

experiment in anii 1600, unde avea un - pe care am reprodus aici - o prisma care

este doar o piesa triunghiulara de sticla. Si aici lumina de la soare vine prin banda din partea stanga

si prisma o imparte. In spectrul de culori aici, pe care tocmai l-am,

proiectat pe aceasta bucata de hartie alba. Deci ce arata aceasta este ca lumina alba nu este

o chestie pura indevizibila. Dincontra, poate fi separata in aceste culori

cunstituente. Si asta e aceias chestie pare care ai vedea-o la un

curcubei. Deci culorile sunt defapt in continu spectru. Dar Newton

a identificat anumite culori. Sti, le-a dat, le-a dat anumite culori. Deci vine, aceasta este

faimoasa secventa unde se face rosu intr-o parte aici, si apoi portocaliu, si

galben, si verde. Si in sfarsit albastru, indigo si violet in partea indepartata aici.

Deci, In coputer, vreau sa ma gandesc la aceste culori pure ca la un fel de paleta.

Si schema pe care o vom folosi este sa alegem rosu, verde si albastru de aici.

SI sa folosesim acelea ca un fel de, costituente care care construiesc oricare alte culori

pe care le-am vrea. Deci, in definitiv, vrei sa te gandesti la, aici avem lumina

alba venind din stanga, si avem constituentele aici. Poti sa te gandesti la el

ca curgand invers. Daca ma uit la culorile constituente si le pun inapoi

in partea asta, pot obtine lumina alba. Si apoi, fizica nu este exact la fel, dar

asta sugereaza un pic a, a cum vom luat constituantii si

sa ii punem impreuna in computer. De asemenea exista o chestie amuzanta despre indigo

aici. Cand Newton a numit acestea, chiar in mijolcul la albastru si violet avem indigo,

si pare cam. Pe bune ? Chiar avem nevoie de un cuvant separat pentru asta

nu puteam sa il numim albastru. Si e amuzantp entru ca arata cam cum

era sa traiesti in anii 1600. Newton a crezut intr-o anume cantate de misticism

chesti pe care le-am putea gandii ca fiind nelegate de stiinta si, le timpul acela, erau sapte

plantete stiute, si Newton a simtit ca, pai, numerele culorilor ar trebui sa fie la fel ca

numarul planetelor. Deci asa cred ca a cam fortat indigo acolo doar ca sa faca

numerele sa se adune. In regula. Deci, ce voi face. Este sa lucrez la schema care va encoda

o anumita culoare numita schema de culoare RGB.
RGB este acronim pentru rosu, verde si albastru.

si modul in care aceasta functioneaza, sau, sau intrebarea este.Am parcurs o cale sa encodez.

Ce este fiecare culoare, aici in interiorul, gridului meu de acolo.
Si asa in schema RGB, ne vom

folosii de lumina rosu pur, verde si albastru, si mixand acestea in diferite

combinatii, vom putea obtine orice tip de culoare. Si decat sa incercam sa

vorbim despre asta, asta va demonstra foarte bine.
Deci m-a voi duce la acesta pagina

exploratorul RGB. Si asta m-a va lasa sa demostrez cum functioneaza asta. Deci modul

in care asta functioneaza este, am aceste trei slidere in stanga aici. Deci asta de aici

controleaza lumina rosie. Si vom numerota acestea. Deci, cand rosul este pe tot parcursul

negru. Vom numii asta zero. Si daca il dau pana la maximum.

Vom numi asta 255. Si daca vezi in jos defapt,

citeste ce numere sunt pentru slidere. Deci am un slider pentru rosu, si un

slider pentru verde pentru a face lumina verde si un slider albastru pentru a face lumina albastra. SI asa

strategia in schema RGB este ca. Esential ai aceste, aceste

trei manere prin care pot varia luminozitatea luminii rosie, verde sau albastra.

Si cica, poti sa faci orice culoare combinand proportile corecte

de rosu, verde si albastru. Deci voi arata niste exemple.
Pai, evident daca vreau sa fac rosu, voi

marii rosu pana la capat, si de asemenea daca vreau sa fac verde, voi

marii verde pana la capat. Daca acum il maresti pana la capat optii un del de

versiune luminoasa. Daca nu era verde inchis, pai, as putea incepe cu verde si,

si apoi sa o dau mai mica. Ca sa pot obtine un verde mai inchis. In aceasta