Cum ne ține cafeina treji? - Hanan Qasim

Lecția întreagă: http://ed.ted.com/lessons/how-does-caffeine-keep-us-awake-hanan-qasim

Peste 100 mii tone metrice de cafeină se consumă în lume în fiecare an. Este echivalentul greutății turnului Eiffel de 14 ori. Asta ne ajută să ne simțim alerți, concentrați, fericiți şi energici, chiar dacă nu am dormit destul, dar poate crește tensiunea arterială şi ne poate face să ne simțim axioși. Dar cum ne ține treji? Hanan Qasim ne împărtășește știința despre cel mai folosit drog din lume.

Lecție de Hanan Qasim, animație de Adriatic Animation.

Peste 100 mii tone metrice de cafeină
se consumă

în lume în fiecare an.

Asta este masa turnului Eiffel de 14 ori.

Majoritatea se consumă
în cafea şi în ceai,

dar e prezentă
şi în unele băuturi carbogazoase,

în ciocolată,

în pastilele de cafeină,

chiar şi în băuturi decafeinizate.

Cafeina ne ajută să fim vioi,
concentrați, fericiți și energici,

chiar dacă nu am dormit destul.

Însă poate crește tensiunea arterială
şi ne poate face să ne simțim anxioși.

Este cel mai folosit drog din lume.

Dar cum ne ține treji?

A evoluat în plante,
având anumite roluri.

În doze mari, cum se găsește în frunzele
şi seminţele anumitor plante,

este toxică pentru insecte.

Dar când o consumă în doze mici,
așa cum o găsim în nectar,

le ajută să-și amintească florile
și să se întoarcă la ele.

În corpul uman, acţionează ca stimulator
al sistemului nervos central.

Ne ţine treji blocând una din moleculele
soporifice ale corpului,

o substanţă numită adenozină.

Corpul are nevoie
de o rezervă constantă de energie

pe care o obţine prin descompunerea
moleculelor de energie numite ATP.

Prin acest proces,

se eliberează adenozină,
„puterea” chimică a acestei molecule.

În creier neuronii au receptori
perfect adaptaţi acestei molecule.

Când adenozina se leagă
de aceşti receptori,

se activează o cascadă
de reacţii biochimice

care face ca neuronii
să funcţioneze mai încet

şi încetinesc eliberarea de molecule
de semnalizare în creier.

Adică, ţi se face somn.

Cafeina este ceea ce se numeşte
antagonist al receptorului de adenozină.

Aceasta înseamnă că împiedică procesul
de încetinire a funcţiilor neuronale

prin blocarea receptorilor adenozinici.

Cafeina și adenozina au
o structură moleculară asemănătoare,

suficient de apropiată încât cafeina
să poată înlocui adenozina în receptoare,

dar nu și să le activeze.

Deci, adenozina inhibă neuronii.

Cafeina inhibiă inhibitorul,
deci ne stimulează.

Cafeina stimulează și emoțiile pozitive.

În unii neuroni, receptorii de adenozină

sunt legați de receptorii
unei alte molecule, numită dopamină.

Unul dintre rolurile acesteia în creier
este de a produce sentimente de plăcere.

Când adenozina se leagă de unul
din aceşti receptori împerecheați,

împiedică dopamina să-şi ocupe locul,

împiedicând astfel şi buna dispoziție.

Dar când cafeina ia locul adenozinei,
efectul este diferit

şi dopamina îşi poate ocupa locul.

Efectul acesteia asupra receptorilor
de adenozină şi dopamină

poate avea beneficii dovedite
pe termen lung, reducând riscul unor boli

precum Parkinson, Alzheimer,
şi al unor tipuri de cancer.

Deasemenea, crește abilitatea corpului
de a arde grăsimi.

De fapt, unele organizaţii sportive

cred că datorită cafeinei
atleţii au un avantaj nedrept

şi au impus limite în consumul acesteia.

Din 1972 până în 2004,

olimpicii trebuiau să aibă un anume nivel
al concentrației de cafeină în sânge

pentru a putea participa la competiție.

Desigur, nu toate efectele cafeinei
sunt benefice.

Te ajută să stai treaz
şi să te simţi mai bine,

dar îţi poate crește ritmul cardiac
şi tensiunea,

poate cauza urinare excesivă şi diaree,

și poate contribui
la insomnie şi anxietate.

În plus, alimentele şi băuturile
care conţin cafeină

au un impact asupra corpului uman
care trebuie luat în considerare.

Creierul se adaptează
la consumul regulat de cafeină.

Dacă receptorii de adenozină sunt
perpetuu astupaţi,

corpul va produce receptori noi.

Astfel, chiar şi cu cafeină,

adenozina îşi poate face treaba
şi semnalizeză creierului să încetinească.

De asta simţim că avem nevoie
de tot mai multă cafeină

ca să fim alerți.

Apar tot mai mulţi receptori de adenozină
care trebuie blocați.

De aceea, dacă renunțăm brusc
la consumul de cafeină,

putem trece printr-un neplăcut sevraj.

Cu mulţi receptori şi nicio concurenţă,

adenozina poate lucra suplimentar,

provocând durere de cap,

oboseală,

şi deprimare.

Dar în câteva zile, receptorii adiționali
de adenozină dispar,

iar corpul se readaptează

și noi ne simţim
la fel de vioi ca înainte,

chiar fără o infuzie din cel mai popular
stimulent din lume.