Faraonul ce nu se lasă uitat - Kate Narev

Vizualizați întreaga lecție: http://ed.ted.com/lessons/the-pharaoh-that-wouldn-t-be-forgotten-kate-narev

Hatshepsut era femeia faraon ce a domnit în perioada Noului Regat în Egipt. Douăzeci de ani de la moartea sa, cineva i-a distrus statuile, a luat o daltă și a încercat să șteargă numele și imaginea sa din istorie. Dar cine a făcut-o ? Și de ce ? Kate Narev investighează istoria lui Hatshepsut în căutarea de indicii ce ar putea ajuta la elucidarea acestei enigme antice.

Lecție creată de Kate Narev, animație creată de Steff Lee.

Acum 3500 de ani în Egipt,

un nobil faraon a fost
victima unui atac brutal.

Însă atacul nu a fost de natură fizică.

Acest suveran își pierduse viața
în urmă cu 20 de ani.

Atacul a fost de ordin istoric;

un gest de „damnatio memoriae”,
sau profanare a amintirii.

Cineva a distrus statuile faraonului,

iar cu o daltă, a încercat să șteargă
numele și imaginea acestuia din istorie.

Cine era acest faraon și ce
se ascundea în spatele atacului?

Uitați răspunsul:

faraonul Hatshepsut era de fapt o femeie.

În mod obișnuit, aceasta
nu ar fi trebuit să devină faraon.

Deși era legal ca o femeie să fie suveran,

acest lucru a perturbat totuși unele
dintre valorile de bază egiptene.

În primul rând, faraonul era recunoscut
ca fiind încarnarea pământeană

a zeului Horus.

În al doilea rând, perturbarea
suveranității tradiționale a bărbaților

a fost un gest de opunere
contra zeiței Maat,

un nume însemnând „adevăr",
credință în ordine și justiție,

un lucru fundamental pentru egipteni.

Hatshepsut a încercat probabil să adopte

aceeași credință în legătura dintre
ordine și patriarhie prin numele său.

Aceasta a preluat numele Maatkare,

iar uneori își spunea Hatshepsu,
un nume cu o terminație masculină.

Cu toate acestea, eforturile sale
nu au putut convinge pe toată lumea,

și probabil cineva a șters imaginea ei,

pentru ca lumea să poată uita
tulburarea ordinii lăsate de zeița Maat,

și pentru ca Egiptul să își poată
găsi din nou echilibrul.

În plus, Hatshepsut nu era
urmașul de drept la tron,

ci un regent, sau cu alte cuvinte
un suveran provizoriu.

Tronul Egiptului era moștenit
în mod tradițional din tată în fiu.

Thutmose I îl lăsase fiului său,
Thutmose II, soțul lui Hatshepsut.

Acesta ar fi trebuit să fie moștenit
apoi direct de fiul său, Thutmose III,

însă acesta era doar un copil
atunci când tatăl său a murit.

Hatshepsut, principala soție
și văduva faraonului,

preluase rolul de regent
în serviciul fiului său vitreg,

însă, până la urmă, a domnit precum
un faraon îndreptățit alături de acesta.

Se poate ca Thutmose III
să fi fost mânios din cauza asta.

Probabil că el a fost
cel care îi distrusese imaginile.

E posibil și ca cineva să vrea
să o dezonoreze pe Hatshepsut

fiindcă aceasta era un faraon nepotrivit.

Dovezile sugerează însă contrariul.

Aceasta și-a îndeplinit
funcțiile cu multă pricepere.

A fost un constructor de seamă.

Templul său funerar, Djeser-Djeseru,

era un fenomen arhitectural pe atunci
și este încă admirat în ziua de astăzi.

A dezvoltat economia Egiptului

prin comerțul reușit
cu ținutul îndepărtat al Puntului.

Avea puternice legături religioase.

Mai mult, susținea că era
fiica zeului suprem, Amun.

A avut, de asemenea, o carieră militară
reușită, conducând o campanie în Nubia,

în timpul căreia se presupune
că ar fi luptat alături de soldații săi.

Desigur, trebuie să fim prudenți
când apreciem succesul lui Hatshepsut,

având în vedere că majoritatea dovezilor
au fost scrise de ea însăși.

Își spune povestea
cu ajutorul desenelor și scrierilor

ce decorau pereții templului său funerar
și ai capelei roșii dedicate lui Amun.

Cine a comis așadar crimele
împotriva amintirii lui Hatshepsut?

Principalul suspect e fiul ei vitreg,
nepotul și monarhul secund, Thutmose III.

Să fi făcut asta din pură mânie,
fiindcă aceasta îi furase tronul?

Pare puțin probabil deoarece
dauna nu a fost provocată

decât la 20 de ani
după moartea lui Hatshepsut.

O perioadă destul de lungă pentru a sta
mânios și a acționa brusc orbit de furie.

Poate Thutmose III a făcut-o
pentru ca domnia sa să pară mai trainică.

Însă, cel mai probabil, fie el însuși,
fie altcineva a șters imaginile,

astfel încât oamenii să uite că o femeie
domnise vreodată pe tronul Egiptului.

Această anomalie la adresa sexelor fusese
o amenințare prea mare pentru Maat

și trebuia să fie eradicată
complet din istorie.

Din fericire, cenzorii din antichitate
nu au fost îndeajuns de minuțioși.

Suficiente dovezi au supraviețuit
pentru a pune cap la cap cele întâmplate,

astfel încât povestea unică a acestei
femei puternice să poată fi spusă.