Orașe adevărate care au fost scufundate - Peter Campbell

Lecția completă: http://ed.ted.com/lessons/real-life-sunken-cities-peter-campbell

Deși cei mai mulți oameni sunt familiarizați cu Atlantida fictivă a lui Platon, există multe orașe adevărate scufundate. Peter Campbell explică cum studiază oamenii de știință orașele scufundate spre a ne ajuta să înțelegem viețile strămoșilor noștri, natura dinamică a planetei noastre și impactul pe care l-au avut.

Lecție oferită de Peter Campbell, animație realizată de TED-Ed.

Când vizitează ruinele
vechiului oraș Alexandria în Egipt,

exploratorii din zilele de astăzi
ar trebui să știe câteva lucruri.

Mai întâi, când călătorești
de-a lungul Marelui Golf,

fii cu ochii pe marile
coloane și statui.

Pe partea ta stângă a golfului, se află
insula pe care a fost cândva Marele Far.

Pe măsură ce avansezi
către palatele din Districtul Regal

și ajungi în zona în care odată
se afla Biblioteca din Alexandria,

fii atent la rechini.

Deoarece dacă vizitezi partea
aceasta a Alexandriei,

vei fi la aproximativ 5 metri adâncime
în apa Mării Mediterane.

Deși oamenii sunt mai familiari
cu Atlantida fictivă a lui Platon,

există multe orașe adevărate scufundate.

Locuri ca Alexandria,

Portul Regal din Jamaica

și Pavlopetri din Grecia.

Orașele scufundate sunt studiate
de oamenii de știință

pentru a ne ajuta să înțelegem
viața strămoșilor noștri,

natura dinamică a planetei noastre

și impactul pe care l-a avut fiecare.

Apa este crucială pentru viață, surse
de hrană și transport,

astfel că multe orașe s-au construit
pe coaste și pe malurile râurilor.

Totuși, aceste avantaje aduc și riscuri,

fiindcă forțele naturale care pot scufunda
orașe întregi, sunt în pragul ușii.

Să luăm de exemplu un cutremur.

Dimineața de 7 iunie 1962 părea să fie
una obișnuită în Portul Regal din Jamaica,

pe atunci unul dintre cele mai bogate
porturi din lume,

însă când un cutremur masiv a lovit,

două treimi din port s-au scufundat
de îndată până la acoperiș.

Astăzi, multe clădiri și elemente
din viața de zi cu zi

rămân intacte pe fundul mării,
înghețate în timp.

Asta include și un ceas de buzunar
de 300 de ani oprit la 11:43,

momentul în care Portul Regal
s-a scufundat pe fundul Mării Caraibelor.

În timpul iernii anului 373 î.Hr.,

orașul grecesc Helike a fost lovit
de un cutremur atât de puternic,

încât nisipul pe care a fost clădit
orașul s-a lichefiat.

Câteva minute mai târziu,
un tsunami a lovit orașul,

iar Helike și locuitorii săi
s-au scufundat în Marea Mediterană.

Secole mai târziu, turiștii romani aveau
să navigheze pe laguna care s-a format

și să se uite în jos la ruinele orașului.

Cutremurele sunt dezastre
imediate și imprevizibile

care au scufundat orașe într-o clipită.

Din fericire, însă, de-a lungul istoriei,

majoritatea orașelor scufundate nu s-au
datorat unui singur eveniment cataclismic,

ci unei combinații
de mai multe procese succesive.

De exemplu, Pavlopetri,
cel mai vechi oraș scufundat cunoscut,

a fost construit pe coasta de Sud
a Greciei acum 5.000 de ani.

E un exemplu de oraș
care a fost scufundat

din cauza a ceea ce numim
modificare izostatică a nivelului mării.

Acum 18.000 de ani,
când Epoca de Gheață a luat sfârșit,

ghețarii au început a se topi, iar nivelul
mării a crescut până acum 5.000 de ani.

Modificarea izostatică a nivelului mării
nu este cauzată de acea apă topită,

ci mai degrabă de învelișul Pământului
care se „arcuiește”

din cauza greutății eliberate de ghețari,

făcând unele locuri să iasă la suprafață,
iar altele să se scufunde.

Terenul din zona Pavlopetri
încă se scufundă

la o rată medie
de un milimetru pe an.

Dar locuitorii din antichitate au reușit
să se mute treptat spre interior

de-a lungul câtorva generații,

înainte să abandoneze orașul,
acum aproximativ 3.000 de ani.

Astăzi, scafandrii înoată
pe străzile orașului Pavlopetri

și se uită prin tocurile ușilor antice

la fundațiile caselor
și la construcțiile comunitare.

Ei învață despre oamenii care au trăit
acolo uitându-se la ceea ce au lăsat.

Fenomenele geologice naturale,
precum tsunamiurile și cutremurele,

vor continua să modifice
forma continentelor,

așa cum au făcut-o de milioane de ani.

Pe măsură ce încălzirea globală topește
calotele glaciare într-un ritm alert

și nivelul mărilor crește,

vom fi forțați să ne adaptăm

precum locuitorii orașului Pavlopetri.

Fără îndoială, în următoarele secole,

câteva dintre zonele de coastă
în care locuim astăzi,

vor fi și ele acaparate de ape --

orașe precum Veneția,

New Orleans,

Amsterdam,

Miami

și Tokyo.

Gândiți-vă ce vor afla despre noi
următoarele generații

când vor înota prin ruinele antice
ale orașelor în care trăim astăzi.