Cum să filtrăm știrile

Vezi lecția completă: http://ed.ted.com/lessons/how-a-alege-ta-news-Damon-maro

Odată cu apariția internetului și a rețelelor sociale, știrile sunt distribuite cu o viteză incredibilă cu ajutorul unui număr fără precedent de instituții mass-media. Cum alegem ce știri consumăm? Damon Brown analizează modul în care opiniile și faptele (și uneori fapte manipulate) își fac loc în rândurile știrilor și comentează asupra modului în care cititorul inteligent poate să le deosebească.

Cum afli ce se întâmplă în lume?

Cantitatea de informații disponibilă
doar la un clic distanță

pare infinită,

dar timpul şi energia

pentru a le asimila
şi evalua sunt limitate.

Toate informaţiile din lume

nu ne vor fi de folos

decât dacă știm să filtrăm știrile.

Pentru bunicii, părinţii,

sau chiar şi pentru fraţii mai mari

această idee ar fi sunat ciudat.

Cu doar câteva decenii în urmă,

știrile erau atotcuprinzătoare.

Opţiunile erau limitate

la câteva reviste de interes general,

ziare de mare circulație

și la trei sau patru canale tv,

unde câțiva prezentatori de nădejde
transmiteau știrile

la aceeași oră în fiecare seară.

Dar problemele acestui sistem au apărut

odată cu creșterea mass-mediei.

Deși se știa că statele autoritare

controlau şi cenzurau informaţiile,

o serie de scandaluri au arătat

că și guvernele democrate
derutau publicul,

adesea cu ajutorul mass-mediei.

Dezvăluiri ale unor războaie mușamalizate,

asasinări secrete şi corupţie politică

au compromis încrederea publicului

în relatările oficiale

prezentate de sursele guvernamentale.

Această lipsă de încredere
în titanii mass-mediei

a dus la apariţia unor ziare,

emisiuni radio și televiziuni alternative,

ce concurau cu principalele
surse de informare

și prezentau știrile
din perspective diferite.

Recent, internetul a multiplicat

cantitatea de informații și opinii.

Cu ajutorul rețelelor de socializare,
a blogurilor și a videoclipurilor online,

fiecare cetățean a devenit
un potențial reporter.

Dar dacă toţi sunt reporteri,
nimeni nu este,

şi diverse surse se contrazic
nu doar asupra opiniilor,

ci și asupra faptelor.

Deci cum afli adevărul
sau ceva apropiat de adevăr?

Cea mai bună variantă
e să citiți știrea originală,

nefiltrată de intermediari.

În locul articolelor
despre studii științifice

sau despre discursurile politicienilor,

adesea puteţi găsi materialul original

pentru a-l interpreta singuri.

Pentru știrile de actualitate,

urmăriți reporteri
pe rețelele de socializare.

În timpul evenimentelor majore,

cum ar fi Primăvara Arabă,

sau protestele din Ucrania,

prezentatorii de ştiri şi bloggerii
au postat actualizări şi înregistrări

din mijlocul haosului.

Deşi multe dintre acestea
au apărut în articole sau emisiuni,

reţineţi că aceste versiuni ajustate

combină adesea vocea
celor care au fost acolo

cu comentariile editorilor
ce n-au fost prezenți.

În același timp,
cu cât povestea e mai haotică,

cu atât mai puţin
ar trebui să o urmărim în timp real.

În cazul unor evenimente
cum ar fi atacurile teroriste

sau dezastrele naturale,

mass-media încearcă să transmită continuu

chiar și atunci când nu sunt disponibile
noi informații de încredere

uneori ducând la informații incorecte,

sau la acuzarea unor persoane inocente.

Este uşor să devenim neliniştiţi,

dar încercați să aflați
ultimele informații

doar de câteva ori pe zi,

și nu la fiecare câteva minute,

permițând astfel informațiilor
complete să apară

și rapoarte false să fie dezmințite.

Deşi jurnalismul are ca scop
obiectivitatea,

uneori nu poate fi evitată
subiectivitatea.

Când nu putem citi sursa știrii,

putem citi despre aceasta
din mai multe surse,

care folosesc reporteri diferiți

şi intervievează diverşi experţi.

Când ne informăm din surse diverse

putem observa diferenţele

și ne vom putea forma o idee de ansamblu.

E foarte important să separăm
faptele de opinii.

Folosirea cuvintelor
„cred”, „posibil” sau „probabil"

indică faptul că sursa e prudentă,
sau mai rău, face presupuneri.

Și feriţi-vă de rapoartele ce se bazează
pe surse anonime.

Acestea ar putea fi persoane
ce nu au nicio legătură cu știrea

sau au un interes să influențeze știrea;

din cauza anonimităţii

aceștia nu pot fi trași la răspundere

pentru informaţiile furnizate.

În cele din urmă, cel mai important,

încercați să verificați știrea
înainte de a o distribui.

Deși social media ne permite
să aflăm mai ușor adevărul,

aceasta permite și răspândirea zvonurilor
înainte de a fi verificate,

şi minciunilor să supravieţuiască

mult timp după ce au fost dezminţite.

Așa că, înainte să distribuiți
un articol ce pare de necrezut

căutaţi pe internet informaţii adiţionale

sau un context pe care poate l-ați ratat,

dar şi ce spun alţii despre asta.

Astăzi, suntem mai liberi ca niciodată

de vechii titani media,

care obișnuiau să controleze
fluxul de informațiilor.

Dar odată cu libertatea
vine și responsabilitatea:

responsabilitatea de a ne filtra
experiențele

şi de a ne asigura
că acest flux de informaţii

nu ne inundă,

lăsându-ne mai puțin informați
decât înainte.