Return to Video

Cum se măsoară distanțele în spațiu? - Yuan-Sen Ting

  • 0:07 - 0:10
    Lumina este cel mai rapid
    lucru cunoscut de noi.
  • 0:10 - 0:13
    E atât de rapidă încât
    măsurăm distanțe enorme
  • 0:13 - 0:17
    prin timpul necesar luminii
    pentru a le parcurge.
  • 0:17 - 0:20
    Într-un an, lumina parcurge
    aprox. 10 trilioane km,
  • 0:20 - 0:23
    distanță pe care o numim
    an lumină.
  • 0:23 - 0:25
    Pentru a vă face o idee
    de cât de departe este,
  • 0:25 - 0:29
    luna, la care astronauții
    au ajuns în 4 zile,
  • 0:29 - 0:32
    se află la numai
    o secundă-lumină de Pământ.
  • 0:32 - 0:37
    În schimb, cea mai apropiată stea,
    după Soare, este Proxima Centauri
  • 0:37 - 0:40
    la distanță de 4,24 de ani-lumină.
  • 0:40 - 0:44
    Calea Lactee are un diametru
    de 100.000 de ani lumină.
  • 0:44 - 0:47
    Cea mai apropiată galaxie
    de noi, Andromeda,
  • 0:47 - 0:50
    se află la distanță de circa
    2,5 milioane de ani-lumină.
  • 0:50 - 0:53
    Spațiul este inimaginabil de vast.
  • 0:53 - 0:57
    Dar stai puțin, cum știm
    cât de departe sunt stelele și galaxiile?
  • 0:57 - 1:01
    Doar ne uităm la cer și avem
    o imagine plană, bidimensională.
  • 1:01 - 1:05
    Dacă arăți cu degetul o stea,
    nu poți spune cât de departe este,
  • 1:05 - 1:09
    deci cum determină astrofizicienii
    distanța?
  • 1:09 - 1:11
    Pentru obiecte foarte apropiate
  • 1:11 - 1:15
    putem folosi un concept numit
    paralaxă trigonometrică.
  • 1:15 - 1:17
    Ideea e simplă.
  • 1:17 - 1:18
    Să facem un experiment:
  • 1:18 - 1:21
    Țineți degetul mare în fața ochilor
    și închideți ochiul stâng.
  • 1:21 - 1:25
    Acum deschideți ochiul stâng
    și închideți ochiul drept.
  • 1:25 - 1:27
    Va părea că degetul s-a mișcat,
  • 1:27 - 1:31
    în timp ce obiectele din fundal
    au rămas în același loc.
  • 1:31 - 1:34
    Același concept se aplică și
    când privim stelele,
  • 1:34 - 1:38
    dar stelele îndepărtate depășesc
    cu mult lungimea brațelor,
  • 1:38 - 1:40
    iar Pământul nu e chiar așa mare,
  • 1:40 - 1:43
    deci chiar dacă ai avea diferite
    telescoape de-a lungul ecuatorului
  • 1:43 - 1:46
    nu ai observa diferențe
    semnificative de poziție.
  • 1:46 - 1:51
    În schimb, observăm schimbarea poziției
    stelei de-a lungul a 6 luni,
  • 1:51 - 1:56
    adică jumătate din orbita Pământului
    în jurul Soarelui.
  • 1:56 - 1:59
    Când măsurăm pozițiile relative
    ale stelelor în timpul verii
  • 1:59 - 2:03
    și din nou în timpul iernii,
    e ca și cum am privi cu celălalt ochi.
  • 2:03 - 2:05
    Stelele apropiate par să se fi mișcat
  • 2:05 - 2:08
    față de galaxiile și stelele
    mai îndepărtate.
  • 2:08 - 2:11
    Dar această metodă e aplicabilă
    numai pentru obiecte
  • 2:11 - 2:13
    la doar câteva mii de ani
    lumină distanță.
  • 2:13 - 2:16
    Dincolo de galaxia noastră,
    distanțele sunt atât de mari
  • 2:16 - 2:18
    încât paralaxa e prea mică
    pentru a le detecta,
  • 2:18 - 2:21
    chiar și cu cele mai precise instrumente.
  • 2:21 - 2:24
    În acest caz trebuie să ne bazăm
    pe altă metodă,
  • 2:24 - 2:27
    utilizând indicatori pe care-i numim
    lumânări standard.
  • 2:27 - 2:32
    Lumânările standard sunt obiecte
    ale căror luminozitate intrinsecă
  • 2:32 - 2:34
    o cunoaștem foarte bine.
  • 2:34 - 2:37
    De exemplu, dacă știi
    cât de luminos e becul tău
  • 2:37 - 2:41
    și rogi un prieten să-l țină
    la distanță de tine,
  • 2:41 - 2:44
    știi că luminozitatea se va reduce
  • 2:44 - 2:47
    proporțional cu distanța la pătrat.
  • 2:47 - 2:50
    Comparând cantitatea de lumină primită
  • 2:50 - 2:52
    cu luminozitatea efectivă a becului,
  • 2:52 - 2:55
    poți calcula
    cât de departe se află prietenul tău.
  • 2:55 - 2:59
    În astronomie becul
    e de fapt o stea specială
  • 2:59 - 3:01
    numită variabilă cefeidă.
  • 3:01 - 3:03
    Aceste stele sunt instabile
  • 3:03 - 3:06
    ca un balon umflat
    și dezumflat permanent.
  • 3:06 - 3:11
    Deoarece expansiunea și contracția
    fac ca luminozitatea lor să varieze,
  • 3:11 - 3:15
    le putem calcula luminozitatea
    măsurând perioada acestui ciclu.
  • 3:15 - 3:19
    stelele mai luminoase
    modificându-se mai lent.
  • 3:19 - 3:22
    Comparând lumina de la aceste stele
  • 3:22 - 3:24
    cu luminozitatea intrinsecă calculată,
  • 3:24 - 3:27
    aflăm cât de departe se află.
  • 3:27 - 3:30
    Din păcate, acesta nu e încă finalul
    poveștii.
  • 3:30 - 3:32
    Putem observa numai stele individuale
  • 3:32 - 3:35
    aflate la o distanță
    de până la 40.000.000 de ani lumină,
  • 3:35 - 3:38
    după care devin prea neclare
    pentru a fi evaluate.
  • 3:38 - 3:41
    Din fericire mai există
    un tip de lumânare standard:
  • 3:41 - 3:44
    binecunoscuta supernova tip 1a.
  • 3:44 - 3:49
    Supernovele, explozii stelare uriașe,
    sunt un mod prin care stelele se sting.
  • 3:49 - 3:52
    Aceste explozii sunt atât de luminoase
  • 3:52 - 3:55
    încât eclipsează galaxiile dimprejur.
  • 3:55 - 3:58
    Chiar și când nu vedem stele
    individuale într-o galaxie
  • 3:58 - 4:01
    putem totuși vedea supernovele
    când au loc.
  • 4:01 - 4:05
    Și supernovele tip 1a pot fi
    utilizate ca și lumânări standard
  • 4:05 - 4:09
    deoarece cele foarte luminoase
    se sting mai lent decât cele pale.
  • 4:09 - 4:11
    Înțelegând relația
  • 4:11 - 4:13
    dintre luminozitate și rata de scădere,
  • 4:13 - 4:15
    putem folosi aceste supernove
  • 4:15 - 4:19
    pentru a investiga distanțe
    de miliarde de ani lumină.
  • 4:19 - 4:24
    Dar de ce-i important să evaluăm
    obiecte atât de îndepărtate?
  • 4:24 - 4:27
    Amintiți-vă cât de rapid circulă lumina.
  • 4:27 - 4:31
    De exemplu, lumina emisă de Soare
    ajunge la noi în 8 minute,
  • 4:31 - 4:33
    ceea ce înseamnă că lumina
    pe care o percepem acum
  • 4:33 - 4:36
    e imaginea Soarelui de acum 8 minute.
  • 4:36 - 4:39
    Când privești Carul Mare,
  • 4:39 - 4:42
    vezi cum arăta în urmă cu 80 de ani.
  • 4:42 - 4:43
    Și galaxiile acelea încețoșate?
  • 4:43 - 4:46
    Sunt la distanță
    de milioane de ani lumină.
  • 4:46 - 4:49
    Luminii i-au trebuit milioane de ani
    să ajungă la noi.
  • 4:49 - 4:55
    Așadar Universul în sine
    e un fel de mașinărie a timpului.
  • 4:55 - 4:59
    Cu cât privim mai departe,
    cu atât ne apropiem de universul inițial.
  • 4:59 - 5:02
    Astrofizicienii încearcă să
    descifreze istoria universului
  • 5:02 - 5:06
    și să înțeleagă cum și de unde am venit.
  • 5:06 - 5:11
    Universul ne trimite constant informații
    sub formă de lumină.
  • 5:11 - 5:14
    Rămâne doar ca noi se le descifrăm.
Title:
Cum se măsoară distanțele în spațiu? - Yuan-Sen Ting
Description:

Vezi lecția completă: http://ed.ted.com/lessons/how-do-we-measure-distances-in-space-yuan-sen-ting

Când privim cerul avem o imagine plană, bidimensională. Deci cum determină astronomii distanțele stelelor și ale galaxiilor față de Pământ? Yuan-Sen Ting ne arată cum putem determina distanța obiectelor aflate la milioane de ani lumină față de Pământ cu ajutorul paralaxelor sau al lumânărilor standard.

more » « less
Video Language:
English
Team:
closed TED
Project:
TED-Ed
Duration:
05:30

Romanian subtitles

Revisions Compare revisions