Soluții creative de penurie extremă

Navi Radjou a petrecut ani la rând studiind „jugaad” sau inovaţia frugală.
Implementată în pieţe emergente de antreprenori care au descoperit cum să obţină o valoare spectaculoasă cu resurse limitate, această practică s-a răspândit la nivel global. Condimentându-şi expunerea cu exemple de ingeniozitate umane, Radjou ne împărtăşeşte trei principii prin care oricine poate face mai mult cu mai puţin.

Când creşti ca mine într-o ţară
în curs de dezvoltare ca India,

înveţi imediat să valorifici
resursele limitate

şi să foloseşti în mod creativ
puținul pe care-l ai.

De exemplu, Mansukh Prajapati,
un olar din India.

El a creat un frigider din argilă
care nu consumă electricitate.

Poate păstra fructe şi legume
proaspete timp de multe zile.

E o invenţie proaspătă, la propriu.

În Africa, dacă se descarcă bateria
telefonului, nu intra în panică.

Vei găsi antreprenori ingenioşi

care îţi pot încărca bateria
folosind biciclete.

Din moment ce suntem în America de Sud,

să mergem în Lima, Peru,

o regiune cu umiditate ridicată,

dar unde plouă doar 3 cm pe an.

Un colegiu de inginerie din Lima
a creat un panou publicitar imens

ce absoarbe umiditatea
şi o transformă în apă purificată

generând peste 90 litri
de apă pe zi.

Peruanii sunt uimitori.

Pot crea apă din nimic.

În ultimii şapte ani,

am întâlnit sute de antreprenori

în India, China, Africa
şi America de Sud, care m-au uimit.

Mulţi nu au făcut şcoală.

Nu inventează lucruri
în laboratoare C&D.

Strada e laboratorul lor.

De ce fac asta?

Pentru că nu au resursele de bază
pe care noi le luăm de bune,

capital şi energie,

iar serviciile de bază
ca sănătatea şi educaţia

aproape lipsesc în acele regiuni.

Când resursele externe sunt puţine
trebuie să cauţi în tine

cea mai abundentă resursă:
ingeniozitatea umană,

pentru a găsi soluţii inteligente
la problema resurselor limitate.

În India numim asta Jugaad.

Jugaad e un cuvânt în hindi,

înseamnând o soluţie inteligentă
năcută din dificultate.

Soluţiile Juggad
nu sunt sofisticate sau perfecte,

dar creează mai multă valoare
la un cost mai mic.

Pentru mine antreprenorii
care creează soluţii Jugaad

sunt ca alchimiştii.

Pot transforma în mod magic
greutăţile în oportunităţi,

ceva fără valoare în ceva extraordinar.

Ei deţin arta de a face mult din puţin,

aceasta fiind esenţa inovaţiei frugale.

Inovaţia frugală e capacitatea de a crea
plusvaloare economică şi socială

folosind mai puţine resurse.

Inovaţia frugală nu înseamnă
să faci ceva să meargă,

ci să faci ceva mai bine.

Vreau să vă arăt cum,
în pieţele emergente,

antreprenori şi companii adoptă
inovaţia frugală pe scară largă

pentru a furniza eficient
servicii medicale şi energie

miliardelor de oameni
care poate că au venituri mici,

dar aspiraţii foarte înalte.

Să mergem mai întâi în China,

unde cel mai mare furnizor IT
din ţară, Neusoft,

a dezvoltat un sistem de telemedicină

pentru a ajuta doctorii din oraşe
să trateze la distanţă

pacienţii bătrâni şi săraci
din satele chinezeşti.

Acest sistem se bazează
pe instrumente medicale uşor de folosit

în clinicile rurale de către personal
medical mai puţin calificat.

China are mare nevoie
de aceste soluţii medicale frugale

deoarece până în 2050 va avea
peste 500 milioane de pensionari.

Să mergem acum în Kenya,

unde jumătate din populaţie foloseşte
M-Pesa, o aplicaţie de plată mobilă.

Asta e o soluţie minunată pentru Africa

deoarece 80% din locuitori
nu au cont bancar.

E îmbucurător faptul
că M-Pesa devine sursa

unor modele de afaceri disruptive
în sectoare ca cel energetic.

De exemplu M-KOPA,
soluţia de energie solară pentru case,

ce vine efectiv la cutie
cu un panou solar de acoperiș,

trei becuri cu LED, un radio solar
şi un încărcător de telefon.

Setul costă 200 de dolari,
prea scump pentru mulţi kenyeni,

însă telefonia mobilă poate furniza
o soluţie mai accesibilă.

Azi, poţi cumpăra setul
cu un avans de doar 35 de dolari,

şi plăti restul în rate zilnice
de 45 de cenţi

folosind telefonul mobil.

După 365 de rate, sistemul e deblocat,

produsul îţi aparţine şi primeşti
energie nepoluantă gratuită.

E o soluţie uimitoare pentru Kenya,

unde 70% din populaţie
nu are electricitate.

Inovaţia frugală înseamnă

să iei ce există din abundenţă,
precum conectivitatea mobilă,

şi să rezolvi ceva deficitar ca energia.

Prin inovaţie frugală,
Sudul global ajunge din urmă

sau chiar depăşeşte Nordul.

În loc să construiască spitale scumpe,
China foloseşte telemedicina

să trateze cu costuri reduse
milioane de pacienţi,

iar Africa, în loc să construiască
bănci şi reţele electrice,

trece direct la plăţile mobile
şi energie nepoluantă.

Inovaţia frugală e diametral opusă
modului în care inovăm în Nord.

Locuiesc în Silicon Valley,

unde căutăm tot timpul
cele mai noi inovaţii tehnologice.

Gândiţi-vă la iPhone 5, 6, şi apoi 7, 8.

Companiile din Vest cheltuie miliarde
de dolari în cercetare și dezvoltare.

Și folosesc tone de resurse naturale
pentru a crea produse tot mai complexe

pentru a-şi diferenţia brandurile
de cele ale competiţiei,

cerând mai mulţi bani
pe noile caracteristici.

Modelul de afaceri convenţional din Vest
e „mai mult pentru mai mult".

Dar, din păcate, acest model
nu e viabil, din trei motive:

În primul rând, o mare parte
a cumpărătorilor din Occident

din cauza puterii reduse de cumpărare,

nu-şi mai permit aceste produse scumpe.

Apoi, rămânem fără apă şi petrol.

În California, unde locuiesc,
lipsa apei devine o mare problemă.

Şi, cel mai important,

din cauza diferenţei de venituri
între clasa mijlocie şi bogaţi din Vest,

e o mare discrepanţă
între produsele şi serviciile existente

şi nevoile de bază ale populaţiei.

Ştiaţi că azi sunt
peste 70 de milioane de americani

pentru care nu există servicii bancare

care să le rezolve nevoile de bază?

Criza economică prelungită din Vest
îi face pe oameni să creadă

că îşi vor pierde standardul de viaţă
şi vor înfrunta lipsuri.

Cred că singura cale de a susţine
creşterea economică în Vest

este de a adopta soluția
„mai mult cu mai puțin”.

Veste bună e că asta deja se întâmplă.

Mai multe companii vestice
adoptă inovaţia frugală

pentru a crea produse accesibile
pentru consumatorii occidentali.

Vă voi da două exemple.

Când am văzut prima dată clădirea asta

am crezut că e un fel
de casă postmodernistă.

De fapt e o mică fabrică de producţie
deschisă de Grameen Danone,

o asociere între Grameen Bank
a lui Muhammad Yunus

şi compania multinaţională Danone

pentru a face iaurt de calitate
în Bangladesh.

Fabrica este 10% din mărimea
altor fabrici Danone

şi ridicarea ei costă mult mai puţin.

Poate fi numită fabrică
cu conţinut redus de grăsimi.

Spre deosebire de fabricile vestice
puternic automatizate,

se bazează pe munca manuală,
creând joburi pentru comunităţile locale.

Danone a fost atât de inspirat
de acest model

ce combină eficienţa economică
şi sustenabilitatea socială,

încât plănuieşte implimentarea ei
şi în alte părţi ale lumii.

Văzând acest exemplu,

ai crede că inovaţia frugală e low tech.

De fapt, nu e aşa.

Inovaţia frugală face tehnologia

mai disponibilă și mai ieftină
pentru mai mulţi oameni.

Să vă dau un exemplu.

În China, inginerii C&D
de la Siemens Healthcare

au creat un scaner CT
suficient de uşor de folosit

de angajaţi mai puţin calificaţi,
ca asistente şi tehnicieni.

Dispozitivul poate scana
mai mulţi pacienţi zilnic,

consumând mai puţină energie,

ceea ce e minunat pentru spitale,
dar şi pentru pacienţi

deoarece reduce costul
tratamentului cu 30%

şi nivelul de radiaţii cu 60%.

Această soluţie a fost propusă iniţial
pentru piaţa chinezească,

dar acum e foarte căutată
în SUA şi Europa,

unde spitalele trebuie să ofere
servicii de calitate la preţ scăzut.

Dar revoluţia inovaţiei frugale în Vest

e condusă de fapt de antreprenori creativi
care vin cu soluţii uimitoare

pentru nevoile de bază
din SUA şi Europa.

Să vă dau trei exemple
de startup-uri

care mă inspiră.

Primul a fost lansat
de vecinul meu din Silicon Valley.

Se numeşte gThrive.

Ei creează aceşti senzori wireless
ca nişte rigle de plastic

pe care fermierii le pot înfige în pământ

pentru a colecta informaţii detaliate,
ca starea solului.

Informaţiile în timp real le permit
să optimizeze folosirea hidroenergiei

şi să crească calitatea
produselor şi recoltei,

o soluţie minunată pentru California,
care se confruntă cu lipsa apei.

Investiţia este amortizată într-un an.

Al doilea exemplu e Be-Bound,
tot în Silicon Valley,

care îţi permite
să te conectezi la internet,

chiar şi în zone fără conexiune,
wi-fi, 3G sau 4G.

Cum fac asta?

Folosesc SMS, o tehnologie simplă,

dar care e cea mai sigură
şi cea mai disponibilă în lume.

Trei miliarde de oameni cu telefoane
mobile nu pot accesa internetul.

Această soluţie îi poate conecta
la internet într-un mod ieftin.

În Franţa este un startup
numit Compte Nickel,

ce revoluţionează sectorul bancar.

Permite ca mii de oameni să
intre într-un magazin Mom and Pop

şi să activeze în cinci minute
serviciul ce le oferă două produse:

un număr de cont bancar internaţional
şi un card de debit internaţional.

Costul de administrare e fix,
de 20 de euro anual.

Poţi efectua toate tranzacţiile bancare:

să trimiţi şi să primeşti bani,
plăţi cu cardul,

fără costuri suplimentare.

Asta numesc eu
low cost banking fără bănci.

Surprinzător, 75% din clienţi
sunt francezi din clasa mijlocie

care nu-şi permit
comisioane bancare mari.

Am vorbit despre inovaţia frugală,
implementată iniţial în Sud

şi acum adoptată în Nord.

Am dori să vedem

şi ţările dezvoltate
şi pe cele în curs de dezvoltare

co-creând soluţii frugale

în beneficial întregii umanităţi.

Vestea bună e că a început să se întâmple.

Să mergem în Nairobi să vedem.

Traficul aici este îngrozitor.

Când am ajuns prima dată aici
am gândit: „Ce animale.”

La propriu, trebuie să ocoleşti vacile
de pe stradă când conduci în Nairobi.

Pentru a uşura situaţia,

inginerii IBM din Kenya,
dezvoltă o soluţie numită Megaffic,

creată iniţial de inginerii japonezi.

Spre deosebire de Vest, Megaffic
nu se bazează pe senzori stradali,

prea scumpi pentru Nairobi,

ci procesează imagini,
informaţii din trafic

ce provin de la camere web ieftine
de pe străzile din Nairobi,

şi folosesc software analitic
să prevadă zonele de congestie.

Apoi trimit SMS-uri şoferilor
cu rute alternative.

Clar, Megaffic nu e la fel de sexy
ca maşinile autonome,

dar promite să vă ducă în siguranţă
de la punctul A la B

cu 20% mai repede.

Anul acesta, UCLA Health a deschis
Laboratorul Global pentru Inovaţie

care caută să identifice soluţii frugale
în domeniul sănătăţii oriunde în lume

ce vor fi cu 20% mai ieftine
decât soluţiile existente în SUA,

şi mai eficiente.

De asemenea, încearcă să aducă împreună
inovatori din Nord şi Sud

pentru a crea soluţii în domeniul
sănătăţii pentru întreaga lume.

Am dat o grămadă de exemple
de inovatori frugali din toată lumea,

dar întrebarea e, cum faci
să adopţi inovaţia frugală?

Am extras trei principii
de la inovatori frugali din întreaga lume

pe care vi le împărtăşesc

şi pe care le puteţi aplica
în organizaţia voastră

pentru a face mai mult cu mai puţin.

Primul principiu:
păstrează lucrurile simple.

Nu creaţi soluţii
să impresionaţi clienţii.

Faceţi-le simplu de folosit
şi accesibile,

precum scanerul CT din China.

Al doile principiu:
Nu reinventaţi roata.

Încercaţi să folosiţi resurse
existente şi disponibile,

precum telefonia mobilă,
pentru a oferi energie nepoluantă

sau magazine Mom and Pop
pentru a oferi servicii bancare.

Al treilea principiu:
gândiţi şi acţionaţi orizontal.

Companiile se dezvoltă pe verticală,

centralizând operaţiunile
în fabrici şi depozite,

dar dacă vrei să fii agil şi să lucrezi
cu clienţi foarte diferiți,

trebuie să te dezvolţi pe orizontală,
folosind un lanţ de aprovizionare

cu unităţi de fabricare
şi distribuţie mai mici,

precum Grameen Bank.

Sudul a creat inovaţia frugală
din pură necesitate.

Nordul învaţă să facă mai mult
și mai bine cu mai puţin,

din cauza resurselor reduse.

Ca cetăţean francez
născut în India şi rezident în SUA,

sper că vom depăşi această
graniţă artificială nord-sud

pentru a valorifica
ingeniozitatea colectivă

a inovatorilor din întreaga lume

şi a crea soluţii frugale

ce vor îmbunătăţi calitatea vieţii,
peste tot în lume,

protejând în acelaşi timp planeta.

Vă mulţumesc.

(Aplauze)