Cum am învățat să iubesc arta „inutilă”
-
0:00 - 0:03Până acum doi ani nu aveam nicio problemă.
-
0:03 - 0:08Acum doi ani știam exact cum arată o imagine emblematică.
-
0:08 - 0:10Arată așa.
-
0:10 - 0:13E imaginea emblematică a oricui, dar și poziția mea implicită
-
0:13 - 0:17în calitate de custode al tablourilor din perioada renascentistă italiană.
-
0:17 - 0:20Într-un fel, și aceasta e o selecție implicită.
-
0:20 - 0:25Extrem de expresiva creație a lui Leonardo da Vinci
-
0:25 - 0:26a tabloului „Doamna cu hermina”.
-
0:26 - 0:29Folosesc intenționat cuvântul extrem de expresiv.
-
0:29 - 0:31Le mai avem și pe acestea:
-
0:31 - 0:34cele două versiuni ale „Fecioarei între stânci” a lui Leonardo
-
0:34 - 0:38care urmau să ajungă în același timp la Londra pentru prima data.
-
0:38 - 0:42La expoziția pe care m-am dat peste cap s-o organizez.
-
0:42 - 0:46Eram extrem de absorbit de Leonardo
-
0:46 - 0:47și așa fusesem de trei ani.
-
0:47 - 0:52Îmi ocupase fiecare părticică din creier.
-
0:52 - 0:55De-a lungul celor trei ani, Leonardo m-a învățat
-
0:55 - 0:56ce poate face un tablou.
-
0:56 - 1:02Cum te poate lua din propria lume materială
pentru a te transpune într-una spirituală. -
1:02 - 1:05De fapt, chiar a afirmat că munca unui pictor
-
1:05 - 1:09era de a picta orice e vizibil și invizibil în univers.
-
1:09 - 1:13E o sarcină uriașă. Totuși, o îndeplinește.
-
1:13 - 1:16Ne arată sufletul omului.
-
1:16 - 1:20Ne arată propria capacitate
-
1:20 - 1:24de a păși într-un tărâm spiritual.
-
1:24 - 1:28A avea o viziune asupra universului mai perfectă ca a noastră.
-
1:28 - 1:32A vedea cumva planul lui Dumnezeu.
-
1:32 - 1:36Asta credeam că reprezintă o imagine emblematică.
-
1:36 - 1:40Am început pe atunci să vorbesc cu Tom Campbell,
-
1:40 - 1:42directorul Muzeului Metropolitan,
-
1:42 - 1:46despre ce urma să fac.
-
1:46 - 1:48Urma să revin la viața anterioară
-
1:48 - 1:50de la Muzeul Britanic,
-
1:50 - 1:53la lumea celor trei dimensiuni -
-
1:53 - 1:55sculptură și arte decorative -
-
1:55 - 1:59pentru a prelua departamentul sculpturii și artelor decorative europene de la Met.
-
1:59 - 2:01Eram extrem de ocupat.
-
2:01 - 2:04Toate conversațiile aveau loc la anumite momente din zi --
-
2:04 - 2:07la telefon.
-
2:07 - 2:09În cele din urmă am acceptat postul
-
2:09 - 2:11fără a fi efectiv acolo.
-
2:11 - 2:13Repet, fusesem acolo cu câțiva ani în urmă,
-
2:13 - 2:16dar nu cu această ocazie specială.
-
2:16 - 2:20Chiar înainte de deschiderea expoziției Leonardo
-
2:20 - 2:24m-am întors la Met, New York,
-
2:24 - 2:25pentru a vedea noul meu domeniu.
-
2:25 - 2:29Pentru a vedea cum arată sculptura și artele decorative europene,
-
2:29 - 2:34dincolo de acele colecții renascentiste cu care eram deja familiarizat.
-
2:34 - 2:37În acea primă zi m-am gândit să fac un tur al galeriilor.
-
2:37 - 2:38Cincizeci și șapte de galerii -
-
2:38 - 2:43asemeni celor 57 de tipuri de fasole.
-
2:43 - 2:49M-am plimbat prin galerie, am început din zona mea de confort, Renașterea italiană.
-
2:49 - 2:51Treptat, am trecut de la o galerie la alta
-
2:51 - 2:54simțindu-mă uneori pierdut.
-
2:54 - 2:57Mintea îmi era încă acaparată de expoziția Leonardo
-
2:57 - 3:01care urma să se deschidă și am văzut asta.
-
3:01 - 3:09Și mi-am spus: ce naiba am făcut?
-
3:09 - 3:13Mintea mea nu făcea nicio legătură,
-
3:13 - 3:16iar dacă îmi stârnea vreo emoție
-
3:16 - 3:18era de repulsie.
-
3:18 - 3:21Acest obiect îmi părea complet străin.
-
3:21 - 3:27Prostesc la un nivel la care nu înțelesesem prostia.
-
3:27 - 3:29Și apoi a fost mai rău,
-
3:29 - 3:31erau două.
-
3:31 - 3:34(Râsete)
-
3:34 - 3:37Așadar, m-am întrebat de ce
-
3:37 - 3:40îmi repugna atât de tare acest obiect.
-
3:40 - 3:43Care era anatomia aversiunii mele?
-
3:43 - 3:47Mult prea mult aur, mult prea vulgar.
-
3:47 - 3:51Atât de nouveau riche.
-
3:51 - 3:54Însuși Leonardo propagase ideea nefolosirii aurului,
-
3:54 - 3:57deci, atunci, reprezenta o ostracizare absolută.
-
3:57 - 4:02Și mai sunt și gingașe crenguțe de flori peste tot. (Râsete)
-
4:02 - 4:06Și acel roz... Acel roz blestemat.
-
4:06 - 4:09E o culoare așa de extraordinar de artificială.
-
4:09 - 4:12O culoare care nu mă duce cu gândul la nimic din natură
-
4:12 - 4:15care ar avea acea nuanță.
-
4:15 - 4:19Obiectul are propriul tutu. (Râsete)
-
4:19 - 4:22Această bucată sclipicioasă cu volănașe,
-
4:22 - 4:24de la baza vazei.
-
4:24 - 4:26Într-un fel straniu, mi-a reamintit,
-
4:26 - 4:28de aniversarea nepoatei mele de 5 ani,
-
4:28 - 4:33unde toate fetele erau îmbrăcate ca prințesă sau zână.
-
4:33 - 4:34Una a venit îmbrăcată ca o zână-prințesă.
-
4:34 - 4:37Ar fi trebuit să vedeți privirile.
-
4:37 - 4:39(Râsete)
-
4:39 - 4:42Și mi-am dat seama că acest obiect era în mintea mea,
-
4:42 - 4:45născocit de aceeași minte, de același pântec,
-
4:45 - 4:50practic, ca Balerina Barbie. (Râsete)
-
4:50 - 4:54Și apoi avem elefanții. (Râsete)
-
4:54 - 4:56Acei elefanți extraordinari
-
4:56 - 4:58cu expresiile lor stranii și sinistre
-
4:58 - 5:04și gene de Greta Garbo, cu acei colți aurii.
-
5:04 - 5:06Mi-am dat seama că era un elefant care
-
5:06 - 5:11n-avea nimic de a face cu marșul maiestuos din parcul Serengeti.
-
5:11 - 5:17Era un coșmar cu elefanți. (Râsete)
-
5:17 - 5:20Dar se întâmpla și ceva mult mai profund.
-
5:20 - 5:21Mi se părea că aceste obiecte
-
5:21 - 5:25erau în esență tipul acela pe care eu și prietenii mei liberali de stânga din Londra
-
5:25 - 5:28îl consideram întotdeauna ca
-
5:28 - 5:31ceva deplorabil legat de aristocrația franceză
-
5:31 - 5:33din secolul XVIII.
-
5:33 - 5:36Potrivit etichetei, piesa fuseseră realizată
-
5:36 - 5:38de Fabrica din Sèvres,
-
5:38 - 5:42din porțelan, în anii '50, sec. XVIII,
-
5:42 - 5:45create de un designer numit Jean-Claude Duplessis,
-
5:45 - 5:47cineva cu o distincție extraordinară,
-
5:47 - 5:49potrivit celor aflate ulterior.
-
5:49 - 5:54Dar pentru mine, reprezentau
-
5:54 - 5:58pura inutilitate a aristocrației
-
5:58 - 6:01din secolul XVIII.
-
6:01 - 6:04Eu și colegii mei am considerat întotdeauna
-
6:04 - 6:07că, într-un fel, aceste obiecte te trimiteau la gândul
-
6:07 - 6:09că nu-i de mirare că a existat o revoluție.
-
6:09 - 6:13Sau că, slavă Domnului, s-a înfăptuit o revoluție.
-
6:13 - 6:15Într-adevăr exista ideea că,
-
6:15 - 6:18dacă dețineai o vază ca asta,
-
6:18 - 6:22atunci doar un singur destin era posibil.
-
6:22 - 6:26(Râsete)
-
6:26 - 6:30Așadar, resimțeam un fel de paroxism al ororii.
-
6:30 - 6:34Dar am acceptat jobul și am continuat să privesc aceste vaze.
-
6:34 - 6:38A trebuit, deoarece se aflau pe artera principală în muzeu.
-
6:38 - 6:40Așadar, oriunde aș fi mers, erau și ele.
-
6:40 - 6:43Atrăgeau un fel ciudat de fascinație
-
6:43 - 6:46asemeni unui accident rutier.
-
6:46 - 6:49Nu mă puteam opri din privit.
-
6:49 - 6:51Și în timp ce făceam asta, mă gândeam:
-
6:51 - 6:56ei bine, la ce ne uităm de fapt?
-
6:56 - 6:59Și am început prin a le percepe
-
6:59 - 7:03ca pe o adevărată creație.
-
7:03 - 7:04Mi-a luat ceva timp.
-
7:04 - 7:05Dar, de exemplu, acel tutu,
-
7:05 - 7:08e un obiect care dansează în propriul fel.
-
7:08 - 7:10Are o lejeritate extraordinară
-
7:10 - 7:12și, cu toate acestea, este extrem de echilibrat.
-
7:12 - 7:16Are acele ingrediente sculpturale.
-
7:16 - 7:18Și apoi jocul dintre
-
7:18 - 7:22culoare, poleiala cu aur și structură, dispuse cu mare grijă
-
7:22 - 7:24e cu adevărat remarcabilă.
-
7:24 - 7:27Apoi am realizat că acest obiect a ajuns în cuptor
-
7:27 - 7:31de cel puțin patru ori pentru a ajunge la acest rezultat.
-
7:31 - 7:34Prin câte accidente credeți
-
7:34 - 7:35că ar fi putut trece acest obiect?
-
7:35 - 7:38Și, atenție, nu unul, ci două.
-
7:38 - 7:42Trebuia să se obțină două vaze
-
7:42 - 7:45care semănau perfect.
-
7:45 - 7:46Mai e și problema inutilității.
-
7:46 - 7:51De fapt, inițial, capetele erau suporturi de lumânări.
-
7:51 - 7:55Deci ați fi avut lumânări în ambele părți.
-
7:55 - 7:57Imaginați-vă efectul luminii de lumânare de pe acea suprafață.
-
7:57 - 8:00Pe rozul ușor inegal, pe aurul frumos.
-
8:00 - 8:03Ar fi strălucit într-un decor interior,
-
8:03 - 8:06asemeni unor focuri de artificii.
-
8:06 - 8:09În acel moment, un foc de artificii s-a declanșat în capul meu.
-
8:09 - 8:12Cineva mi-a reamintit că termenul „fancy”,
-
8:12 - 8:15care, pentru mine, reprezenta acest obiect,
-
8:15 - 8:19provine din aceeași rădăcină ca termenul „fantezie”.
-
8:19 - 8:22Și că, într-un fel propriu, acest obiect
-
8:22 - 8:24asemeni unui tablou de Leonardo da Vinci
-
8:24 - 8:27e un portal către altceva.
-
8:27 - 8:31E un obiect rezultat al imaginației.
-
8:31 - 8:38Dacă vă gândiți la operele din acel nebun secol XVIII din Orient,
-
8:38 - 8:44dacă vă gândiți la divanuri și poate chiar și la viziuni cu elefanți roz induse de opiu,
-
8:44 - 8:48atunci, în acel moment, acest obiect începe să aibă sens.
-
8:48 - 8:52Acest obiect ne vorbește despre evadarea din realitate.
-
8:52 - 8:55E vorba de o evadare din realitate care se produce,
-
8:55 - 8:57prin care aristocrația din Franța a încercat
-
8:57 - 8:59în mod deliberat
-
8:59 - 9:03să se distingă de lumea obișnuită.
-
9:03 - 9:05Cu toate acestea nu e o evadare din realitate care
-
9:05 - 9:09astăzi, ne face să ne simțim fericiți.
-
9:09 - 9:12Continuând să ne gândim la asta,
-
9:12 - 9:15realizez că, într-un fel, suntem toți victimele
-
9:15 - 9:17unui anumit tip de tiranie,
-
9:17 - 9:19a triumfului modernismului
-
9:19 - 9:22în care forma și funcția unui obiect
-
9:22 - 9:25trebuie să coexiste, sau așa ar trebui.
-
9:25 - 9:28Iar ornamentul fără legătură cu subiectul e văzut ca unul
-
9:28 - 9:31cu adevărat și esențial criminal.
-
9:31 - 9:34Într-un fel e un triumf al valorilor burgheze și nu al valorilor aristocrate.
-
9:34 - 9:36Și asta e bine.
-
9:36 - 9:44Cu excepția faptului că devine un fel de sechestru al imaginației.
-
9:44 - 9:46Ca în secolul XX,
-
9:46 - 9:48mulți credeau că ziua de Sabat
-
9:48 - 9:51reflecta credința lor,
-
9:51 - 9:52și că restul vieții lor,
-
9:52 - 9:56a vieții lor cu mașini de spălat și ortodonție,
-
9:56 - 9:58avea loc într-o altă zi.
-
9:58 - 10:02Apoi, am început să facem la fel.
-
10:02 - 10:06Ne-am permis
-
10:06 - 10:08să ne trăim viețile în fantezie, în fața ecranelor.
-
10:08 - 10:12În sala de cinematograf, cu televizorul în colțul camerei.
-
10:12 - 10:16Într-un fel am eliminat acea constanță
-
10:16 - 10:21a imaginației pe care aceste vaze le reprezentau în viețile oamenilor.
-
10:21 - 10:25Așadar, poate e timpul s-o reclamăm.
-
10:25 - 10:27Și cred că începe să se întâmple.
-
10:27 - 10:29În Londra, de exemplu,
-
10:29 - 10:31cu aceste clădiri extraordinare
-
10:31 - 10:34care au apărut în ultimii ani.
-
10:34 - 10:36Evocă, într-un fel, domeniul științifico-fantastic,
-
10:36 - 10:38transformând Londra într-un fel de teren de joacă fantezist.
-
10:38 - 10:43În zilele noastre, e chiar extraordinar să privești de la fereastra unei clădiri înalte.
-
10:43 - 10:45Dar chiar și așa, se opune rezistență.
-
10:45 - 10:49Londra a denumit acele clădiri Gerkin, Shard, Walkie Talkie
-
10:49 - 10:52aducând pe Pământ aceste clădiri înalte.
-
10:52 - 10:57Există ideea că nu vrem ca aceste
-
10:57 - 11:01călătorii pline de imaginație și generatoare de anxietate să se producă în viața de zi cu zi.
-
11:01 - 11:05Într-un fel, mă simt norocos
-
11:05 - 11:07că am întâlnit acest obiect.
-
11:07 - 11:10(Râsete)
-
11:10 - 11:13L-am găsit pe internet când căutam o referință.
-
11:13 - 11:16Și l-am găsit.
-
11:16 - 11:19Și, spre deosebire de vaza roz cu elefanți,
-
11:19 - 11:21m-am îndrăgostit imediat de el.
-
11:21 - 11:24De fapt, m-am căsătorit cu el. L-am cumpărat.
-
11:24 - 11:28Și acum îmi înfrumusețează biroul.
-
11:28 - 11:31E o figurină din Staffordshire executată la mijlocul secXIX.
-
11:31 - 11:36Îl reprezenta pe actorul Edmund Kean jucându-l pe Richard al III-lea al lui Shakespeare.
-
11:36 - 11:39Are la bază un porțelan mult mai fin.
-
11:39 - 11:41Așadar, la nivel de istorie a artei,
-
11:41 - 11:46mi-a plăcut acea calitate stratificată.
-
11:46 - 11:48Ba mai mult, îl iubeam.
-
11:48 - 11:50Într-un fel în care nu credeam că ar fi posibil
-
11:50 - 11:52fără vaza roz din Sèvres din epoca mea Leonardo.
-
11:52 - 11:56Iubesc pantalonii lui roz și portocalii.
-
11:56 - 11:58Iubesc faptul că pare să plece în război,
-
11:58 - 12:03după ce tocmai s-a spălat. (Râsete)
-
12:03 - 12:05De asemenea, pare să-și fi uitat sabia.
-
12:05 - 12:08Îi iubesc obrăjiorii roz, energia de prichindel.
-
12:08 - 12:11Într-un fel, a devenit un fel de alter ego al meu.
-
12:11 - 12:13Sper că e un pic demn,
-
12:13 - 12:18deși mai degrabă vulgar. (râsete)
-
12:18 - 12:22Și energic, sper.
-
12:22 - 12:27L-am lăsat în viața mea deoarece vaza roz cu elefanți de Sèvres mi-a permis asta.
-
12:27 - 12:28Și, înainte de asta, Leonardo,
-
12:28 - 12:34am înțeles că, acest obiect m-ar putea purta într-o călătorie zilnică,
-
12:34 - 12:36în biroul meu.
-
12:36 - 12:39Sper cu adevărat ca alții, voi toți,
-
12:39 - 12:41care vizitează obiecte într-un muzeu,
-
12:41 - 12:43și a le lua acasă și a le găsi pentru sine
-
12:43 - 12:48va permite acestor obiecte să înflorească în viețile voastre pline de imaginație.
-
12:48 - 12:49Vă mulțumesc.
-
12:49 - 12:53(Aplauze)
- Title:
- Cum am învățat să iubesc arta „inutilă”
- Speaker:
- Luke Syson
- Description:
-
Luke Syson a fost custode al artei renascentiste, al picturilor transcedentale ale sfinților și ale unor picturi italiene solemne - o artă serioasă. Și apoi a schimbat locul de muncă și a moștenit colecția de ceramică de la Met - sfeșnice și vaze frumoase, frivole, „inutile”. Nu-i plăcea. Nu o înțelegea. Până într-o bună zi … (Filmat la TEDxMet.)
- Video Language:
- English
- Team:
- closed TED
- Project:
- TEDTalks
- Duration:
- 13:11
Ariana Bleau Lugo approved Romanian subtitles for How I learned to stop worrying and love "useless" art | ||
Ariana Bleau Lugo accepted Romanian subtitles for How I learned to stop worrying and love "useless" art | ||
Ariana Bleau Lugo edited Romanian subtitles for How I learned to stop worrying and love "useless" art | ||
Ariana Bleau Lugo edited Romanian subtitles for How I learned to stop worrying and love "useless" art | ||
Ana-Elena Vasile edited Romanian subtitles for How I learned to stop worrying and love "useless" art | ||
Ana-Elena Vasile edited Romanian subtitles for How I learned to stop worrying and love "useless" art | ||
Ana-Elena Vasile edited Romanian subtitles for How I learned to stop worrying and love "useless" art | ||
Ana-Elena Vasile edited Romanian subtitles for How I learned to stop worrying and love "useless" art |