Beneficiile unui creier bilingv - Mia Nacamulli

Lecţia întreagă pe: http://ed.ted.com/lessons/how-speaking-multiple-languages-benefits-the-brain-mia-nacamulli

E evident că dacă cunoşti mai multe limbi, anumite lucruri îţi vor fi mai uşoare – călătoriile sau urmărirea filmelor fără subtitrare. Dar sunt şi alte avantaje dacă ai un creier bilingv (sau multilingv)? Mia Nacamulli detaliază cele trei tipuri de creiere bilingve şi ne arată cum cunoaşterea măcar a încă unei limbi îţi menţine creierul sănătos, complex şi activ.

Lecţie de Mia Nacamulli, animaţia de TED-Ed.

¿Hablas español? Parlez-vous français?
你会说中文吗？

Dacă ai răspuns „si”, ”oui” sau „是的",
și urmărești acest video în engleză,

probabil aparții majorității
bilingve și multilingve din lume.

Pe lângă că îți e mai ușor să călătorești
sau să te uiți la filme fără subtitrare,

faptul că știi două sau mai multe limbi,

face ca creierul tău să arate
și să funcționeze diferit

de cel al prietenilor monolingvi.

Dar ce inseamnă de fapt
să știi o limbă străină?

Abilitățile lingvistice sunt măsurate
prin două părți active, vorbit și scris,

și două părți pasive,
ascultat și citit.

O persoană cu aptitudini bilingve
echilibrate

are abilități aproape egale
în ambele limbi,

însă majoritatea bilingvilor din lume
știu și îşi folosesc limbile

în proporții variate.

În funcție de situație și de modul
cum și-au însușit fiecare limbă,

ei pot fi clasificați
în trei tipuri generale.

S-o luăm, de exemplu, pe Gabriela,

a cărei familie a imigrat în SUA
din Peru când ea avea doi ani.

Ca persoană compus-bilingvă,

Gabriela dezvoltă simultan
două coduri lingvistice

cu un singur set de concepte,

învățând atât engleză, cât și spaniolă,

în timp ce începe sa proceseze
lumea din jurul ei.

Fratele ei adolescent pe de altă parte,
ar putea fi un bilingv-coordonat,

fiindcă lucrează cu
două seturi de concepte:

învață engleza la școală,

în timp ce continuă să vorbească spaniola
acasă și cu prietenii.

Părinții Gabrielei,
par a fi bilingvi subordonați,

care învață o a doua limbă
prin filtrul primei limbi.

Pentru că toate tipurile de bilingvi
pot deveni complet competenți într-o limbă

indiferent de accent sau pronunție,

diferența poate trece neobservată
de observatorul de rând.

Însă progresele recente făcute
în imagistica cerebrală

au oferit neurolingviștilor o idee

despre cum caracteristicile învățarii
unei limbi modifică creierul bilingv.

E cunoscut faptul că emisfera stângă
analizează şi domină procesele logice,

pe când emisfera dreaptă e mai activă
în procesele sociale și emoționale,

deşi e o chestiune de proporţie,
nu o separare absolută.

Faptul că limbajul implică ambele funcţii

în timp ce lateralizarea
se dezvoltă cu vârsta,

a dus la ipoteza perioadei critice,

conform căreia

copiii învaţă mai uşor limbi străine

datorită plasticităţii creierului
în plină dezvoltare

care le permite folosirea ambelor emisfere
când învaţă o limbă,

în timp ce la majoritatea adulţilor,
învăţarea limbii e lateralizată,

de obicei către emisfera stângă.

Dacă e aşa,
învăţarea unei limbi în copilărie

îţi poate oferi o înţelegere holistică
a contextului său social şi emoţional.

Totuşi, cercetări recente au arătat

că cei care au învăţat o a doua limbă
la maturitate

sunt mai puţin influenţabili emoţional
şi au o abordare mai raţională

când se confruntă cu probleme
la a doua limbă

faţă de limba nativă.

Indiferent de vârsta
la care înveţi alte limbi

faptul că eşti multilingv
oferă creierului avantaje remarcabile.

Unele sunt chiar vizibile:

o densitate crescută a materiei cenuşii

care conţine majoritatea neuronilor
şi sinapselor cerebrale

şi activitate crescută în anumite regiuni
când altă limbă e activată.

Exersarea creierului bilingv
pe parcursul vieţii

poate ajuta la întârzierea apariţiei
demenţei sau Alzheimer-ului

cu chiar 5 ani.

Ideea beneficiilor bilingualismului

poate părea intuitivă acum,

dar i-a uimit pe cercetătorii timpurii.

Înainte de 1960 bilingualismul
era considerat un handicap

care întârzia dezvoltarea copilului

forţându-l să consume prea multă energie
făcând distincţia între limbi,

o părere bazată pe studii precare.

Un studiu mai recent a arătat

că timpul de reacţie şi greşelile
cresc la anumiţi elevi

la testele în două limbi,

dar a arătat şi că efortul şi atenţia
necesare trecerii de la o limbă la alta

a crescut activitatea şi a întărit zona
dorsolaterală a cortexului prefrontal.

Această zonă are un rol important
în funcţiile executive,

în rezolvarea problemelor
şi în interschimbarea sarcinilor,

precum şi în eliminarea stimulilor
irelevanţi în timpul concentrării.

Deşi a fi bilingv
nu-ţi garantează deşteptăciunea,

îţi garantează un creier mai sănătos,
mai complex şi mai activ

şi chiar dacă n-ai avut norocul

să înveţi a doua limbă în copilărie,

nu e nicicând prea târziu
să-ţi faci favoarea

de a face saltul lingvistic de la „Bună”

la „Hola”, „Bonjour” sau „您好”,

pentru că creierul, cu puţin exerciţiu,
te poate duce departe.