Care este cauza bulelor economice? - Prateek Singh

Vezi lecția completă: http://ed.ted.com/lessons/what-causes-economic-bubbles-prateek-singh

În anii 1600 laleaua exotică a devenit o senzație națională; unii bulbi erau chiar vânduți pentru o sumă de zece ori mare decât salariul anual al unui artizan iscusit. Cu toate astea, deodată cererea a scăzut brusc, lăsând piața lalelelor într-o depresie. Ce s-a întâmplat? Prateek Singh ne explică apogeul ciclului unei afaceri, numită de obicei manie.

Lecție de Prateek Singh, animație de Simon Ampel.

Cât ați fi dispuși să plătiți
pentru un buchet de lalele?

Câțiva dolari? O sută de dolari?

Sau poate un milion de dolari?

Probabil că nu.

Cât de mult ați plăti pentru această casă

sau pentru posesia parțială a unui site
ce vinde produse pentru animale?

În diferite perioade de timp,

lalelele, bunurile imobiliare
și acțiunile de pe pets.com

au fost vândute la un preț
mai mare decât valorau.

În fiecare caz, prețul tot creștea,
și apoi a scăzut brusc.

Economiștii numesc aceasta o bulă.

Deci ce se întâmplă cu o bulă?

Să începem cu lalelele
pentru a avea o idee mai clară.

În secolul XVII Olanda a intrat
în epoca sa de aur.

În 1630 Amsterdam era un port
și un centru comercial important.

Navele olandeze importau condimente
din Asia în cantități mari

pentru a obține profituri în Europa.

Deci Amsterdam era plin de comercianți
și negustori bogați și iscusiți

ce își demonstrau prosperitatea

trăind în conacuri înconjurate
de grădini cu flori.

O anumită floare era la mare căutare:

laleaua.

Laleaua era adusă în Europa
pe vase de comerț ce navigau dinspre Est.

Din această cauză, era considerată
o floare exotică ce creștea greu,

întrucât dura ani întregi
ca o lalea să înflorească.

În 1630 apariția virusului lalelei

a făcut ca aceste flori selecte
să fie și mai frumoase

prin alinierea petalelor cu dungi
multicolore, asemeni focului.

O lalea ca aceasta era mai rară
decât o lalea obișnuită

și drept rezultat, prețurile acestor flori
au început să crească,

și odată cu ele, popularitatea lalelei.

Nu a durat mult până laleaua
a devenit o senzație națională

și astfel s-a născut mania lalelelor.

Mania apare când prețul
are o mișcare ascendentă

combinat cu disponibilitatea
de a plăti sume mari de bani

pentru ceva estimat la o valoare
mai mică decât cea esențială.

Un exemplu recent este mania
dot-com din 1900.

Acțiunile în site-urile noi și captivante
erau precum lalelele din secolul XVII.

Toți își doreau câteva.

Cu cât voiau mai mulți laleaua,
cu atât creștea și prețul.

La un moment dat,
un singur bulb de lalea

era vândut pentru mai mult de zece ori
decât salariul anual al unui artizan.

La bursa de valori,

prețul unei acțiuni se baza
pe oferta și cererea investitorilor.

Prețurile acțiunilor tind să crească

atunci când pare că o companie
va câștiga mai mult în viitor.

Investitorii ar putea atunci cumpăra
mai mult din acțiuni,

ridicând prețurile și mai mult
datorită creșterii cererii.

Aceasta poate rezulta într-un cerc vicios
unde investitorii sunt trași pe sfoară

și în final ridică prețurile
cu mult peste valoarea lor intrinsecă,

creând o bulă.

Pentru a opri o obsesie
și pentru a sparge o bulă

e necesară conștientizarea colectivă
că prețul unei acțiuni sau a unei lalele

depășește cu mult valoarea acesteia.

Asta s-a întâmplat cu ambele manii.

Brusc, cererea s-a oprit.

Prețurile au ajuns la minimum

și poc!

Bula a explodat și piața s-a prăbușit.

Astăzi savanții muncesc asiduu
încercând să prevadă cauzele bulelor

și cum să le evităm.

Mania lalelelor e un exemplu bun

pentru subliniere a principiilor
ce stau la baza unei bule

și ne poate ajuta să înțelegem
exemplele mai recente,

precum bula pieței imobiliare
de la sfârșitul anilor 2000.

Economia va continua să treacă
prin faze de avânturi și eșecuri.

În timp ce așteptăm
ca următoarea manie să prindă contur

și următoarea bulă să explodeze,

răsfățați-vă cu un buchet de lalele

și bucurați-vă de faptul că nu a trebuit
să plătiți o avere pentru ele.