Return to Video

De ce Arctica e „canarul din mină” pentru schimbarea climatică - William Chapman

  • 0:07 - 0:09
    Regiunea ce înconjoară Polul Nord
  • 0:09 - 0:14
    poate părea un mediu înghețat
    și dezolant unde nimic nu se schimbă.
  • 0:14 - 0:19
    Dar e de fapt un sistem natural
    complex și fin echilibrat,
  • 0:19 - 0:23
    iar localizarea sa extremă îl face
    sensibil la procese de feedback
  • 0:23 - 0:27
    ce pot magnifica chiar și micile
    schimbări atmosferice.
  • 0:27 - 0:32
    De fapt, oamenii de știință descriu
    deseori Arctica ca fiind canarul din mină
  • 0:32 - 0:36
    când e vorba de anticiparea
    impactului schimbărilor climatice.
  • 0:36 - 0:40
    Un tip major de feedback climatic
    implică reflectivitatea.
  • 0:40 - 0:42
    Suprafețele albe precum zăpada și gheața
  • 0:42 - 0:46
    sunt foarte bune în a reflecta
    energia solară înapoi în spațiu,
  • 0:46 - 0:51
    în timp ce pământul întunecat sau apa
    absorb mult mai multă lumină solară.
  • 0:51 - 0:55
    Când Arctica se încălzește doar puțin,
    o parte din zăpadă și gheață se topește,
  • 0:55 - 0:58
    expunând pământul și oceanul de dedesubt.
  • 0:58 - 1:00
    Creșterea absorbției căldurii
  • 1:00 - 1:02
    de către aceste suprafețe
    cauzează mai multă topire,
  • 1:02 - 1:04
    și tot așa.
  • 1:04 - 1:07
    Deși situația actuală din Arctica
    urmează un model de încălzire,
  • 1:07 - 1:09
    și opusul e posibil.
  • 1:09 - 1:13
    O scădere a temperaturii
    va cauza mai mult îngheț,
  • 1:13 - 1:16
    crescând suprafața reflectorizantă
    de zăpadă și gheață.
  • 1:16 - 1:19
    Asta are ca rezultat
    mai puțină lumină solară absorbită,
  • 1:19 - 1:23
    și provoacă un ciclu de răcire,
    ca în cazul erelor glaciare anterioare.
  • 1:23 - 1:27
    Gheața arctică e responsabilă
    și pentru un alt mecanism de feedback
  • 1:27 - 1:28
    ce folosește izolația.
  • 1:28 - 1:30
    Formând un strat la suprafața oceanelor,
  • 1:30 - 1:33
    gheața se comportă
    ca o izolație între aerul glacial
  • 1:33 - 1:36
    și apa relativ mai caldă de dedesubt.
  • 1:36 - 1:39
    Dar când gheața se subțiază,
    se rupe sau se topește,
  • 1:39 - 1:42
    căldura iese din ocean,
  • 1:42 - 1:46
    încălzind atmosfera și cauzând
    topirea a și mai multă gheață.
  • 1:46 - 1:49
    Ambele sunt exemple
    de bucle de feedback pozitiv,
  • 1:49 - 1:51
    nu pentru că sunt benefice,
  • 1:51 - 1:55
    ci pentru că schimbarea inițială
    e amplificată în aceeași direcție.
  • 1:55 - 1:57
    O buclă de feedback negativ,
    pe de altă parte,
  • 1:57 - 2:00
    e atunci când schimbarea inițială
    conduce la efecte
  • 2:00 - 2:02
    în direcția opusă.
  • 2:02 - 2:05
    Topirea gheții cauzează
    un tip de feedback negativ
  • 2:05 - 2:08
    prin eliberarea umidității în atmosferă.
  • 2:08 - 2:12
    Acest lucru crește cantitatea
    și grosimea norilor
  • 2:12 - 2:16
    ce pot răci atmosfera
    prin blocarea luminii solare.
  • 2:16 - 2:18
    Dar această buclă de feedback negativ
    e de scurtă durată,
  • 2:18 - 2:20
    din cauza verilor arctice scurte.
  • 2:20 - 2:23
    Pentru restul anului,
    atunci când puterea soarelui e mică,
  • 2:23 - 2:25
    creșterea umidității și norii
  • 2:25 - 2:28
    încălzesc suprafața arctică
    blocând căldura Pământului,
  • 2:28 - 2:32
    transformând bucla într-una pozitivă
    pentru restul anului.
  • 2:32 - 2:36
    În timp ce buclele de feedback
    negativ ajută stabilitatea
  • 2:36 - 2:38
    echilibrând sistemul,
  • 2:38 - 2:41
    buclele de feedback pozitiv
    îl destabilizează
  • 2:41 - 2:44
    permițând deviații din ce în ce mai mari.
  • 2:44 - 2:47
    Iar impactul recent crescut
    al buclelor de feedback pozitiv
  • 2:47 - 2:50
    ar putea avea consecințe
    mult mai departe de Arctica.
  • 2:50 - 2:52
    Pe o planetă ce se încălzește,
  • 2:52 - 2:57
    aceste bucle provoacă o încălzire
    mai rapidă la Polul Nord decât la ecuator.
  • 2:57 - 3:00
    Diferența redusă de temperatură
    dintre cele două regiuni
  • 3:00 - 3:03
    poate conduce la curenți de aer mai lenți
  • 3:03 - 3:07
    și mai puțină mișcare atmosferică
    liniară la latitudinile medii,
  • 3:07 - 3:09
    unde trăiește majoritatea populației.
  • 3:09 - 3:13
    Mulți oameni de știință sunt îngrijorați
    că schimbările în modelele de climă
  • 3:13 - 3:15
    vor dura mai mult și vor fi mai extreme,
  • 3:15 - 3:19
    cu fluctuații pe termen scurt
    precum valuri de frig,
  • 3:19 - 3:23
    valuri de căldură, secete și inundații.
  • 3:23 - 3:26
    Deci sensibilitatea Arcticii
    nu e doar o alarmă timpurie
  • 3:26 - 3:28
    a planetei pentru schimbarea climatică.
  • 3:28 - 3:30
    Buclele sale de feedback ne pot afecta
  • 3:30 - 3:33
    în mult mai multe moduri
    directe și rapide.
  • 3:33 - 3:35
    La fel cum oamenii de știință
    ne-au avertizat deseori,
  • 3:35 - 3:38
    ce se întâmplă în Arctica
    nu rămâne întotdeauna în Arctica.
Title:
De ce Arctica e „canarul din mină” pentru schimbarea climatică - William Chapman
Description:

Vezi întreaga lecție: http://ed.ted.com/lessons/why-the-arctic-is-climate-change-s-canary-in-the-coal-mine-william-chapman

Arctica poate părea un mediu înghețat și dezolant unde nimic nu se schimbă. Dar climatul în această regiune unică și îndepărtată poate fi un indicator timpuriu al climatului pentru întregul Pământ, dar și un motor al modelelor climatice globale. William Chapman ne explică de ce oamenii de știință descriu deseori Arctica drept „canarul din mină” când vine vorba de schimbarea climatică.

Lecție de William Chapman, animație de Sandro Katamashvili.
more » « less
Video Language:
English
Team:
closed TED
Project:
TED-Ed
Duration:
03:59

Romanian subtitles

Revisions

Our website uses cookies for analysis purposes.