William Noel: Dezvăluind Codexul pierdut al lui Arhimede
-
0:00 - 0:03Vestitele texte din lumea antică
-
0:03 - 0:06nu ne parvin în forma originală.
-
0:06 - 0:10Au supraviețuit pentru că scribii medievali le-au copiat
-
0:10 - 0:12și le-au copiat și le-au copiat.
-
0:12 - 0:14La fel este cu Arhimede,
-
0:14 - 0:16marele matematician grec.
-
0:16 - 0:19Tot ce știm despre Arhimede ca matematician
-
0:19 - 0:22știm numai datorită a trei cărți,
-
0:22 - 0:24numite A, B și C.
-
0:24 - 0:29Cartea A a fost pierdută de un umanist italian în 1564.
-
0:29 - 0:31B a fost văzută ultima dată în Biblioteca Papei
-
0:31 - 0:37la 100 de mile nord de Roma în Viterbo în 1311.
-
0:37 - 0:42Codex C a fost descoperită doar în 1906
-
0:42 - 0:44și a aterizat pe biroul meu în Baltimore
-
0:44 - 0:48în 19 ianuarie 1999.
-
0:48 - 0:51Acesta este Codex C.
-
0:51 - 0:56De fapt, Codex C e îngropat în această carte.
-
0:56 - 0:57E comoară ascunsă.
-
0:57 - 1:00Pentru că această carte e de fapt o carte de rugăciuni.
-
1:00 - 1:03A fost scrisă de un tip pe nume Johannes Myrones
-
1:03 - 1:06în 14 aprilie 1229.
-
1:06 - 1:09Pentru a-şi face cartea de rugăciuni a folosit pergament.
-
1:09 - 1:11Dar nu a folosit pergament nou,
-
1:11 - 1:14a folosit pergament reciclat din manuscrise scrise anterior,
-
1:14 - 1:16şapte în total.
-
1:16 - 1:20Iar Codex C al lui Arhimede era doar unul din cele şapte.
-
1:20 - 1:25A desfăcut manuscrisul lui Arhimede ca pe toate cele şapte.
-
1:25 - 1:28A şters toate textele,
-
1:28 - 1:31apoi a tăiat foile la mijloc,
-
1:31 - 1:33le-a amestecat,
-
1:33 - 1:35le-a rotit cu 90 de grade,
-
1:35 - 1:37şi a scris rugăciuni peste ele.
-
1:37 - 1:39Aşadar, aceste şapte manuscrise
-
1:39 - 1:43au dispărut pentru 700 de ani lăsând o carte de rugăciuni.
-
1:43 - 1:46Cartea de rugăciuni a fost descoperită de acest tip,
-
1:46 - 1:49Johan Ludvig Heiberg, în 1906.
-
1:49 - 1:51Doar cu o lupă,
-
1:51 - 1:53a transcris din text cât a putut.
-
1:53 - 1:57Dar a găsit două texte în manuscris
-
1:57 - 1:58care erau unicate.
-
1:58 - 2:00Nu erau deloc în A şi B;
-
2:00 - 2:02erau texte complet noi ale lui Arhimede,
-
2:02 - 2:05şi se numeau "Metoda" şi "Stomachion".
-
2:05 - 2:07A devenit un mauscris faimos.
-
2:07 - 2:09Evident că
-
2:09 - 2:12această carte e într-o stare proastă.
-
2:12 - 2:15S-a deteriorat şi mai mult în secolul 20
-
2:15 - 2:17după ce Heilberg a văzut-o.
-
2:17 - 2:18Au fost pictate falsuri pe ea,
-
2:18 - 2:22şi a suferit mult din cauza mucegaiului.
-
2:22 - 2:25Cartea aceasta e o pierdere tipică.
-
2:25 - 2:27Este tipul de carte
-
2:27 - 2:30care ai crede că s-ar afla într-o instituţie.
-
2:30 - 2:32Dar nu se află într-o instituţie,
-
2:32 - 2:37ci a fost cumpărată de un proprietar particular în 1998.
-
2:37 - 2:38De ce a cumpărat această carte?
-
2:38 - 2:42Pentru că a dorit ce era fragil să fie în siguranţă
-
2:42 - 2:45A dorit ce era unic să devină larg răspândit.
-
2:45 - 2:50A dorit ce era costisitor să fie gratuit.
-
2:50 - 2:53A dorit să facă asta din principiu.
-
2:53 - 2:57Nu mulţi urmau să-l citească pe Arhimede în greaca veche,
-
2:57 - 3:00dar ar trebui să aibă posibilitatea s-o facă.
-
3:00 - 3:03Aşa că i-a strâns pe prietenii lui Arhimede,
-
3:03 - 3:06şi a promis că va plăti pentru toată munca.
-
3:06 - 3:07Şi era o treabă costisitoare,
-
3:07 - 3:11dar nu atât cât aţi crede
-
3:11 - 3:13pentru că aceşti oameni nu veniseră pentru bani,
-
3:13 - 3:15ci pentru Arhimede.
-
3:15 - 3:16Aveau diferife pregătiri.
-
3:16 - 3:19Erau din fizica particulelor,
-
3:19 - 3:20din filologia clasică,
-
3:20 - 3:22din conservarea cărţilor,
-
3:22 - 3:25din matematica antică,
-
3:25 - 3:27din managementul datelor,
-
3:27 - 3:30din imagistică ştiinţifică şi management de proiect.
-
3:30 - 3:33S-au adunat să lucreze la acest manuscris.
-
3:33 - 3:37Prima problemă era o problemă de conservare.
-
3:37 - 3:39Iată cam ce am avut de făcut:
-
3:39 - 3:42Era lipici pe cotorul cărţii.
-
3:42 - 3:44Dacă priviţi cu atenţie fotografia,
-
3:44 - 3:46partea de jos e cam maronie.
-
3:46 - 3:47Acest clei e un adeziv organic.
-
3:47 - 3:49Dacă eşti restaurator,
-
3:49 - 3:51poţi înlătura acest clei foarte uşor.
-
3:51 - 3:54Partea de sus e clei Elmer pentru lemn.
-
3:54 - 3:56E o emulsie de acetat de polivinil
-
3:56 - 3:59care nu se dizolvă în apă odată ce s-a uscat.
-
3:59 - 4:02Şi e mult mai dur decât pergamentul pe care s-a scris.
-
4:02 - 4:05Înainte să începem să-l scanăm pe Arhimede,
-
4:05 - 4:07a trebuit să desfacem cartea.
-
4:07 - 4:10A durat patru ani s-o desfacem.
-
4:10 - 4:13Asta e o rară poză de acțiune dinamică în forță, doamnelor și domnilor.
-
4:13 - 4:16(Râsete)
-
4:16 - 4:20Apoi a trebuit să îndepărtăm ceara,
-
4:20 - 4:22pentru că asta era folosită în ceremoniile religioase
-
4:22 - 4:24din biserica ortodoxă grecească,
-
4:24 - 4:25foloseau ceară de lumânare.
-
4:25 - 4:27Iar ceara era murdară,
-
4:27 - 4:29şi nu puteam scana prin ea.
-
4:29 - 4:32Cu mare grijă a trebuit să îndepărtăm mecanic toată ceara.
-
4:32 - 4:34Mi-e greu să vă explic exact
-
4:34 - 4:37cât de proastă e starea aceastei cărți,
-
4:37 - 4:39dar se desfăcea adesea în bucăţele mici.
-
4:39 - 4:42Normal, la o carte nu ţi-ar păsa de bucăţele,
-
4:42 - 4:45dar aceste bucățele puteau conţine texte unice ale lui Arhimede.
-
4:45 - 4:47Fragmente mărunte
-
4:47 - 4:52am reuşit să le punem înapoi la locul potrivit.
-
4:52 - 4:55Apoi am început să scanăm manuscrisul.
-
4:55 - 4:57Am scanat manuscrisul
-
4:57 - 4:59în 14 benzi diferite de lumină.
-
4:59 - 5:03Dacă priveşti ceva în lungimi de undă diferite
-
5:03 - 5:04vezi lucruri diferite.
-
5:04 - 5:06Iată o imagine a unei pagini
-
5:06 - 5:08scanată în 14 lungimi de undă diferite.
-
5:08 - 5:10Dar niciuna n-a mers.
-
5:10 - 5:15Aşa că am procesat imaginile la un loc
-
5:15 - 5:18şi am pus câte două pe un ecran gol.
-
5:18 - 5:21Iată două imagini diferite ale manuscrisului lui Arhimede.
-
5:21 - 5:23Imaginea din stânga
-
5:23 - 5:24e imaginea roşie normală.
-
5:24 - 5:26Iar cea din dreapta e imaginea în ultraviolet.
-
5:26 - 5:27În imaginea din dreapta
-
5:27 - 5:29poţi vedea un pic din scrisul lui Arhimede.
-
5:29 - 5:32Dacă le suprapui într-o singură coală digitală,
-
5:32 - 5:35pergamentul e deschis la culoare în ambele imagini
-
5:35 - 5:37şi apare luminos.
-
5:37 - 5:40Cartea de rugăciuni e închisă la culoare
-
5:40 - 5:42şi apare întunecată.
-
5:42 - 5:45Textul lui Arhimede e întunecat într-una şi deschis în cealaltă
-
5:45 - 5:48iar rezultatul va fi întunecat dar roşu,
-
5:48 - 5:50după care se poate citi chiar bine.
-
5:50 - 5:53Iată cum arată.
-
5:53 - 5:56Asta-i o imagine "înainte" şi "după",
-
5:56 - 5:59dar nu aşa citeşti imaginea de pe ecran.
-
5:59 - 6:02Apropii şi iar apropii
-
6:02 - 6:05şi măreşti şi iar mărești,
-
6:05 - 6:07iar acum poți citi.
-
6:07 - 6:14(Aplauze)
-
6:14 - 6:17Dacă procesezi ambele imgini diferit
-
6:17 - 6:20chiar poţi să scapi de cartea de rugăciuni.
-
6:20 - 6:21Iar asta e extrem de important,
-
6:21 - 6:24pentru că diagramele din manuscris
-
6:24 - 6:26sunt o sursă unică de diagrame
-
6:26 - 6:29pe care Arhimede le desena în nisip în secolul IV î.e.n.
-
6:29 - 6:32Și iată, vi le pot arăta.
-
6:32 - 6:34Cu acest tip de imagistică -
-
6:34 - 6:37cu acest spectru invizibil de infraroşu, ultraviolet,
-
6:37 - 6:40n-am fi reușit niciodată să obţinem imaginea prin stratul auriu de falsuri.
-
6:40 - 6:42Cum urma să procedăm?
-
6:42 - 6:44Ei bine, am luat manuscrisul,
-
6:44 - 6:48şi am decis să-l scanăm utilizând XRF, fluoresceţă cu raze X.
-
6:48 - 6:51O rază X este direcționată în diagrama din stânga
-
6:51 - 6:55şi eliberează un electron din stratul intern al unui atom.
-
6:55 - 6:57Acel electron dispare.
-
6:57 - 7:00Cum acesta dispare, un electron dintr-un strat mai îndepărtat,
-
7:00 - 7:03sare şi îi ia locul.
-
7:03 - 7:04Și când acesta îi ia locul ,
-
7:04 - 7:07emite radiaţie electromagnetică.
-
7:07 - 7:08Emite o rază X.
-
7:08 - 7:11Această rază X are o lungime de undă specifică
-
7:11 - 7:13atomului pe care îl loveşte.
-
7:13 - 7:15Ce am vrut să obţinem
-
7:15 - 7:17era fierul.
-
7:17 - 7:19Pentru că cerneala conținea fier.
-
7:19 - 7:20Dacă putem identifica de unde
-
7:20 - 7:23provine raza X când apare,
-
7:23 - 7:25putem cartografia tot fierul de pe pagină,
-
7:25 - 7:28apoi, teoretic putem citi imaginea.
-
7:28 - 7:32E nevoie de o sursă de lumină foarte puternică pentru asta.
-
7:32 - 7:35Am dus manuscrisul la Stanford Synchrotron Radiation Laboratory
-
7:35 - 7:37în California,
-
7:37 - 7:38care e un accelerator de particule.
-
7:38 - 7:40Electronii pleacă într-o direcţie,
-
7:40 - 7:42pozitronii în cealaltă.
-
7:42 - 7:43Se întâlnesc la mijloc,
-
7:43 - 7:46şi crează particule subatomice
-
7:46 - 7:48cum sunt quarcii charm şi leptonii tau.
-
7:48 - 7:51Nu aveam de gând să-l punem pe Arhimede în acel fascicul.
-
7:51 - 7:54Dar cum electronii se rotesc cu viteza luminii,
-
7:54 - 7:56emit raze X.
-
7:56 - 7:58E cea mai puternică sursă de lumină din sistemul solar.
-
7:58 - 8:00Se numeşte radiaţia sincrotron,
-
8:00 - 8:02şi e curent folosită pentru a studia
-
8:02 - 8:04proteine şi altele asemenea.
-
8:04 - 8:08Dar noi am vrut să țintească atomii, atomii de fier,
-
8:08 - 8:11ca să putem citi pagina "înainte" şi "după".
-
8:11 - 8:13Și ce să vezi, am aflat că se poate.
-
8:13 - 8:16A durat cam 17 minute să facă o singură pagină.
-
8:16 - 8:19Ce am descoperit?
-
8:19 - 8:21Unul dintre textele unice ale lui Arhimede
-
8:21 - 8:23se numeşte "Stomachion".
-
8:23 - 8:25Acesta nu există în Codexurile A şi B.
-
8:25 - 8:28Şi ştiam că era legat de acest pătrat.
-
8:28 - 8:30Acesta e un pătrat perfect,
-
8:30 - 8:32divizat în 14 părţi.
-
8:32 - 8:34Nimeni nu ştia ce făcea Arhimede cu aceste 14 părţi.
-
8:34 - 8:37Acum credem că ştim.
-
8:37 - 8:38Încerca să-şi dea seama
-
8:38 - 8:41în câte feluri poţi rearanja acele 14 părţi
-
8:41 - 8:43și totuşi să ai un pătrat perfect.
-
8:43 - 8:47Vrea cineva să ghicească răspunsul?
-
8:47 - 8:52Este 17152 împărţit la 536 de familii.
-
8:52 - 8:54E important pentru că
-
8:54 - 8:58e cel mai timpuriu studiu de combinări matematice.
-
8:58 - 9:02Iar combinările matematice sunt o ramură minunată şi interesantă a matematicii.
-
9:02 - 9:05Lucrul cel mai uimitor la acest manuscris
-
9:05 - 9:07e că ne-am uitat şi la celelalte manuscrise
-
9:07 - 9:09pe care le deţinea palimpsestul,
-
9:09 - 9:11din care scribul îşi făcuse cartea,
-
9:11 - 9:14iar unul din ele conţinea un text al lui Hyperides.
-
9:14 - 9:19Hyperides a fost un orator atenian din secolul IV î.e.n,
-
9:19 - 9:21contemporan cu Demostene.
-
9:21 - 9:26În 338 î.e.n., împreună cu Demostene
-
9:26 - 9:27au decis că vor să se opună
-
9:27 - 9:29puterii militare a lui Filip al Macedoniei.
-
9:29 - 9:33Drept urmare Atena şi Teba au ieșit să lupte cu Filip al Macedoniei.
-
9:33 - 9:34A fost o idee proastă, pentru că
-
9:34 - 9:38Filip al Macedoniei avea un fiu numit Alexandru cel Mare
-
9:38 - 9:40și au pierdut bătălia de la Chaeronea.
-
9:40 - 9:43Alexandru cel Mare a continuat să cucerească lumea largă;
-
9:43 - 9:45Hzperides s-a trezit judecat pentru trădare.
-
9:45 - 9:49Iar acesta e discursul lui din timpul judecăţii -
-
9:49 - 9:50e un discurs măreţ:
-
9:50 - 9:52"Cel mai bine - spune el - e să câştigi.
-
9:52 - 9:54Dar dacă nu poţi câştiga,
-
9:54 - 9:56atunci trebuie să lupţi pentru o cauză nobilă,
-
9:56 - 9:58pentru că atunci nu vei fi uitat.
-
9:58 - 9:59Uitaţi-vă la spartani.
-
9:59 - 10:01Au câştigat nenumărate victorii,
-
10:01 - 10:03dar nimeni nu-şi aminteşte ce sunt
-
10:03 - 10:05pentru că toate au avut scopuri egoiste.
-
10:05 - 10:09Singura bătălie dusă de spartani de care toți își amintesc
-
10:09 - 10:10e bătălia de la Termopile
-
10:10 - 10:12unde au fost măcelăriţi până la ultimul,
-
10:12 - 10:14dar au luptat pentru libertatea Greciei."
-
10:14 - 10:17A fost un discurs atât de măreţ
-
10:17 - 10:20încât curtea ateniană l-a iertat.
-
10:20 - 10:22A mai trăit încă 10 ani,
-
10:22 - 10:25când fracţiunea macedoneană s-a luat de el.
-
10:25 - 10:28I-au tăiat limba ca batjocură pentru oratoria sa,
-
10:28 - 10:31şi nu se ştie ce au făcut cu corpul său.
-
10:31 - 10:34Asta e descoperirea unei măreţe voci din antichitate,
-
10:34 - 10:36vorbindu-ne, nu din mormânt,
-
10:36 - 10:38pentru că mormântul lui nu există,
-
10:38 - 10:40ci din curţile de judecată ateniene.
-
10:40 - 10:41Ar trebui să spun
-
10:41 - 10:44că atunci când priveşti
-
10:44 - 10:46manuscrise medievale care au fost şterse,
-
10:46 - 10:47nu găseşti texte unice.
-
10:47 - 10:51Să găseşti două într-un manuscris e ceva deosebit.
-
10:51 - 10:54Să găseşti trei e foarte ciudat.
-
10:54 - 10:55Noi am găsit trei.
-
10:55 - 10:57"Categoriile" lui Aristotel,
-
10:57 - 10:59unul din textele de bază ale filosofiei vestice.
-
10:59 - 11:04Am găsit un comentariu din secolul III e.n.
-
11:04 - 11:07posibil al lui Galen şi probabil al lui Porfiriu.
-
11:07 - 11:09Toate aceste date colectate de noi,
-
11:09 - 11:11toate imaginile şi imaginile neprelucrate,
-
11:11 - 11:14toate transcrierile pe care le-am făcut şi tot restul
-
11:14 - 11:17le-am pus online sub licenţa Creative Commons
-
11:17 - 11:20ca oricine să le poată folosi în orice scop comercial.
-
11:20 - 11:27(Aplauze)
-
11:27 - 11:30De ce proprietarul manuscrisului a făcut asta?
-
11:30 - 11:34Pentru că înţelege atât informaţiile cât şi cărţile.
-
11:34 - 11:35Ce trebuie să faci cu cărţile,
-
11:35 - 11:37dacă vrei să fie folosite timp îndelungat,
-
11:37 - 11:39e să le ascunzi prin dulapuri
-
11:39 - 11:41şi să laşi pe foarte puţini să se uite la ele.
-
11:41 - 11:44Cu informaţiile însă, dacă vrei să supravieţuiască,
-
11:44 - 11:47trebuie să le răspândeşti tuturor
-
11:47 - 11:50cu cât mai mic control posibil asupra informaţiei.
-
11:50 - 11:51Şi el asta a făcut.
-
11:51 - 11:55Instituţiile pot învăţa din asta.
-
11:55 - 11:57Pentru că la momentul actual
-
11:57 - 12:00îşi ascund informaţiile prin restricţii de copyright ş.a.m.d.
-
12:00 - 12:02Dacă vrei să te uiţi la inscripţii medievale pe web,
-
12:02 - 12:06trebuie să intri pe site-ul Bibliotecii Nationale Y,
-
12:06 - 12:09sau al Bibliotecii Universităţii X,
-
12:09 - 12:11cam cel mai plictisitor mod
-
12:11 - 12:12în care poți avea de-a face cu informaţii digitale.
-
12:12 - 12:15Mai eficient ar fi să le pui la un loc.
-
12:15 - 12:18Pentru că Web-ul manuscriselor antice ale viitorului
-
12:18 - 12:21nu va fi construit de instituţii.
-
12:21 - 12:24Va fi construit de către utilizatori,
-
12:24 - 12:26de către cei ce obţin aceste date împreună,
-
12:26 - 12:29de oameni care vor să adune la un loc tot felul de hărţi
-
12:29 - 12:31provenite de pretutindeni,
-
12:31 - 12:33tot felul de poveşti medievale de dragoste
-
12:33 - 12:34provenite de pretutindeni,
-
12:34 - 12:38oameni care doresc să-şi administreze selecţia
-
12:38 - 12:39lor proprie de lucruri minunate.
-
12:39 - 12:41Acesta e viitorul Internetului.
-
12:41 - 12:44E un viitor atrăgător şi frumos,
-
12:44 - 12:46doar dacă am reuşi să-l transpunem în realitate.
-
12:46 - 12:49Noi, la Walters Art Museum am urmat acest exemplu,
-
12:49 - 12:52şi ne-am pus manuscrisele pe Internet
-
12:52 - 12:54pentru ca oamenii să se bucure de ele -
-
12:54 - 12:57de datele neprelucrate, de toate descrierile, de toate metadatele,
-
12:57 - 12:59sub licenţa Creative Commons.
-
12:59 - 13:01Walters Art Museum e un muzeu mic
-
13:01 - 13:03ce are manuscrise frumoase,
-
13:03 - 13:05dar informaţiile sunt fantastice.
-
13:05 - 13:06Rezultatul este că
-
13:06 - 13:09dacă cauţi imagini pe Google chiar acum,
-
13:09 - 13:13şi scrii "Illuminated manuscript Koran" de exemplu,
-
13:13 - 13:1724 din 28 de imagini provin din instituţia mea.
-
13:17 - 13:23(Aplauze)
-
13:23 - 13:28Să ne gândim la asta puţin.
-
13:28 - 13:30Ce folos trage instituţia din asta?
-
13:30 - 13:32Sunt tot felul de foloase pentru instituţie.
-
13:32 - 13:34Putem vorbi despre umanitate şi treburi din astea,
-
13:34 - 13:36dar să vorbim despre lucruri egoiste.
-
13:36 - 13:40Ce folos trage instituţia cu adevărat din asta?
-
13:40 - 13:43De ce merg oamenii la Luvru?
-
13:43 - 13:46Se duc să vadă Mona Lisa.
-
13:46 - 13:49De ce se duc s-o vadă pe Mona Lisa?
-
13:49 - 13:52Pentru că ştiu deja cum arată.
-
13:52 - 13:54Ei ştiu cum arată pentru că
-
13:54 - 13:59au văzut poze cu ea peste tot.
-
13:59 - 14:03Nu e nevoie deloc
-
14:03 - 14:05de acest fel de restricţii.
-
14:05 - 14:07Cred că instituţiile ar trebui să ia atitudine,
-
14:07 - 14:11să-şi facă publice toate datele fără nicio restricţie,
-
14:11 - 14:13şi ar fi un beneficiu enorm pentru toată lumea.
-
14:13 - 14:16De ce nu lăsăm acces liber tuturor la aceste informaţii
-
14:16 - 14:18ca să-şi alcătuiască propriile colecţii
-
14:18 - 14:20de cunoştiinţe antice şi de lucruri minunate,
-
14:20 - 14:24să crescă frumuseţea şi importanţa culturală
-
14:24 - 14:25a Internetului.
-
14:25 - 14:26Vă mulţumesc foarte mult.
-
14:26 - 14:31(Aplauze)
- Title:
- William Noel: Dezvăluind Codexul pierdut al lui Arhimede
- Speaker:
- William Noel
- Description:
-
Cum citeşti un manuscris vechi de 2000 de ani care a fost şters, tăiat, scris şi pictat pe el? Cu un accelerator de particule, desigur! Restauratorul de cărţi antice William Noel ne spune fascinanta poveste a palimpsestului lui Arhimede, o carte de rugăciuni bizantine care conţinea scrieri originale necunoscute până acum ale matematicianului Arhimede din Grecia antică precum şi ale altora.
- Video Language:
- English
- Team:
- closed TED
- Project:
- TEDTalks
- Duration:
- 14:53
Dimitra Papageorgiou approved Romanian subtitles for Revealing the lost codex of Archimedes | ||
Ariana Bleau Lugo accepted Romanian subtitles for Revealing the lost codex of Archimedes | ||
Ariana Bleau Lugo edited Romanian subtitles for Revealing the lost codex of Archimedes | ||
Ariana Bleau Lugo edited Romanian subtitles for Revealing the lost codex of Archimedes | ||
Ariana Bleau Lugo edited Romanian subtitles for Revealing the lost codex of Archimedes | ||
Ariana Bleau Lugo edited Romanian subtitles for Revealing the lost codex of Archimedes | ||
Ariana Bleau Lugo edited Romanian subtitles for Revealing the lost codex of Archimedes | ||
Ariana Bleau Lugo edited Romanian subtitles for Revealing the lost codex of Archimedes |