Un mod practic de a le oferi persoanelor fără adăpost locuri de muncă și siguranță

Când Richard J. Berry, primarul orașului Albuquerque, a văzut un bărbat la colțul străzii cu o pancartă pe care scria „Vreau un loc de muncă” și a decis să-l ia în serios (la fel și pe alții aflați în aceeași situație). Împreună cu personalul său, a venit cu o inițiativă locală de a-i ajuta pe oamenii fără adăpost, oferindu-le locuri de muncă pentru o zi și adăposturi, cu rezultate incredibile. Aflați cum poate urma orașul vostru modelul din Albuquerque, în acest discurs sincer și optimist.

Ridicați mâna dacă în orașul vostru
ați văzut pe cineva

stând la un colț de stradă
cu o astfel de pancartă.

Cred că toți am văzut.

Dacă sunteți sinceri,

cred că măcar o dată
v-ați întrebat dacă vorbește serios.

Dacă i-am oferi un loc de muncă,
l-ar accepta?

Și ce ar însemna asta în viața sa?

Aceasta e o poveste
despre ce s-a întâmplat în orașul meu

când am hotărât să aflăm;

când am hotărât să ne gândim altfel
la cerșetorie

și să-i ajutăm pe oameni
prin demnitatea muncii.

Se numește „There's a Better Way”
(„Există o soluție mai bună”),

și asta deoarece cred că există

o soluție mai bună
pentru a obține banii necesari

decât să cerșești la colț de stradă.

Cred că există un mod mai bun
de a ne ajuta semenii care au greutăți

decât să le întindem câțiva bani
pe geamul de la mașină.

Știm că munca e demnă.

Știm și că oamenii au șanse mai mari
să investească în ei înșiși

dacă cred că și comunitatea lor
e dispusă să investească în ei mai întâi.

Și deoarece toți avem tendința
să fim buni și plini de compasiune,

e întotdeauna plăcut
să-i dai câțiva bani cuiva

care are nevoie de ei.

Dar dacă vorbiți cu cerșetorii,
mulți dintre ei vă vor spune

că acei câțiva bani nu merg neapărat
pe hrană pentru trup,

ci spre hrănirea unei dependențe.

Există o soluție mai bună.

Mă numesc Richard Berry

și am una dintre cele mai bune
slujbe din lume.

Am șansa de a fi primarul
unui oraș american minunat,

Albuquerque, New Mexico.

Pe 17 iulie 2015, am luat prânzul
în orașul meu american minunat

și pe drumul înapoi spre primărie,

l-am văzut pe acest domn
la colțul unei străzi.

După cum vedeți, ținea o pancartă

care spunea că vrea un loc de muncă.

Dar dacă vă uitați mai bine la imagine,

veți vedea că stătea sub un semn albastru

care spunea că, dacă aveți nevoie
de ajutor, de hrană sau de un adăpost,

ori dacă doriți să donați ceva,

sunteți rugați să sunați la 311,
numărul nostru pentru servicii comunitare.

Așadar de ce stătea tipul ăsta
sub semnul meu, cu semnul lui în mână?

Ei bine, ne-am întrebat
dacă aveam să primim vreun apel la 311,

și am primit.

11.000 de oameni au sunat.

Am plasat semnele cam în 30 de intersecții

și am primit hrană,
adăposturi și servicii.

Dar acest om tot mai stătea sub semnul meu

cu o pancartă pe care scria
că vrea un loc de muncă.

E simplu: bărbatul voia o slujbă,

așa că am decis să fac
un lucru rar în administrație.

Am hotărât să fac soluția mai simplă,
nu mai complicată.

M-am întors la birou,
mi-am adunat personalul

și le-am spus: „Îl vom crede pe cuvânt
pe acest bărbat și pe alții ca el.

Dacă omul spune că vrea
un loc de muncă, o să i-l dăm

și o să facem din orașul nostru
un loc chiar mai frumos.”

Albuquerque e un oraș frumos.

Se află la 1600 m înălțime,

cu Munții Sandia la est,

Rio Grande trece prin centrul orașului

și suntem gazda Sărbătorii Internaționale
a Baloanelor din Albuquerque.

Într-o zi ca asta,

poți efectiv să schiezi dimineața
și să joci golf după-amiaza.

Dar întotdeauna este ceva de făcut:

buruieni de plivit, deșeuri de adunat.

Dacă veți avea o astfel de inițiativă
în orașele voastre,

trebuie să vă puneți două întrebări.

Prima: mai este ceva de făcut în oraș?

Dacă răspunsul este nu,

vă rog să-mi dați numărul primarului dvs.,

deoarece am nevoie de niște sfaturi.

(Râsete)

Dar a doua întrebare este următoarea:

funcționează soluțiile voastre
împotriva cerșetoriei?

Dacă orașul vostru seamănă cu al meu

și luați măsurile punitive
pe care le luam noi,

dând amenzi cerșetorilor
sau celor care le dădeau bani,

voi sugera că soluțiile voastre
nu funcționează

și știu sigur că nu ați ajuns
la sursa problemei din oraș.

Deci, dacă aveți ceva de făcut

și vă trebuie oameni care au nevoie
de câte ceva de făcut,

există o soluție mai bună.

Iar vestea bună este
că nu e atât de complicat.

Aceasta e o dubă Dodge din 2006.

O mașină veche,
care nu mai era folosită la nimic.

I-am pus cauciucuri noi,
i-am lipit o siglă,

și acum duba merge la colțurile străzilor,
unde stau cerșetorii.

Ne ducem noi la ei.

Oprim duba, ne dăm jos,

și-i întrebăm dacă vor să lucreze
în ziua respectivă

în loc să cerșească.

Dacă v-ați întrebat
dacă cerșetorii vorbesc serios,

ne trebuie cam o oră
să umplem duba în fiecare dimineață,

deoarece aproape toți cei
pe care-i întrebăm vor să lucreze.

Dar vă trebuie mai mult decât o dubă.

Vă trebuie și un om super-fantastic
care s-o conducă.

Iar omul meu super-fantastic e Will.

Acesta este el, cu vesta galbenă.

E angajat la un ONG partener

și lucrează zilnic cu cei fără adăpost.

Cerșetorii au încredere în el,

iar Will crede în ei.

E descurcăreț.

Îmi place să spun:

„Cine nu are un Will, să-și cumpere”.

Așa că dacă vreți să încercați campania
Better Way în orașul vostru,

veți avea nevoie de un Will,

deoarece el e unul
dintre secretele succesului

din orașul Albuquerque.

Mai aveți nevoie
și de un ONG partener grozav.

Al nostru e
St. Martin's Hospitality Center.

Face parte din comunitate
de peste 30 de ani.

Oferă consiliere, hrană, adăpost

și dacă nu le pot oferi,

știu pe altcineva din oraș care poate.

Dar pentru mine ca primar
ei fac mai mult de atât.

Oferă agilitate.

Vedeți, pentru mine durează
două săptămâni,

uneori chiar două luni

ca să aduc un angajat nou la primărie.

Deci imaginați-vă...

vechea dubă Dodge,

Will cel super-fantastic

și un ONG partener grozav,

cu toții se duc la colț,
unde este un cerșetor

și îl întreabă:
„Vrei să lucrezi pentru o zi?”

Cerșetorul spune da,

iar Will răspunde: „Perfect.
Mă întorc să te iau în șase săptămâni.”

(Râsete)

Nu merge.

E foarte important să avem
această agilitate în program.

Și ei se ocupă de documentație,

ei fac asigurările,

ei fac toate celelalte formulare
pe care eu nu le pot face rapid.

Plătim cerșetorii cu nouă dolari pe oră.

Le oferim o masă la locul de muncă.

La sfârșitul zilei,

vechea dubă Dodge îi duce
înapoi la St. Martin's

și li se face legătura
cu servicii de consiliere.

Până acum,

prin programul pilot,
în câteva zile pe săptămână,

cu un om extraordinar
și o dubă Dodge,

am curățat 400 de străzi
din orașul Albuquerque.

Am înlăturat peste 53.000 kg
de gunoi, buruieni și deșeuri.

Nu știu dacă ați cântărit
un scaiete vreodată,

dar nu cântărește mult,

așa că vă puteți da seama ce volum
de material am adunat.

Orașul meu are 6.000 de angajați

și niciunul nu e mai bun decât cei
de la departamentul de deșeuri.

Trimitem camioanele la sfârșitul zilei,

îi ajutăm pe cerșetori să încarce

materialele adunate în timpul zilei

și le ducem la groapa de gunoi.

Am noroc că am angajați

care sunt dispuși să lucreze
cot la cot cu cerșetorii.

Aceștia ajută orașul
și se ajută totodată pe sine.

Și la fel ca orice lucru
și acesta necesită resurse.

Dar vestea bună e
că n-aveți nevoie de multe.

Noi am început cu o dubă veche,

un om super-fantastic,

un ONG local extraordinar

și 50.000 de dolari.

Dar am avut nevoie
și de încrederea comunității.

Și din fericire o obținusem
în anii dinaintea proiectului de față.

Avem un program numit „Albuquerque
Heading Home” (Albuquerque merge acasă),

un model Prima Casă în care
oferim locuințe celor fără adăpost.

Când le-am spus celor din comunitate
că vreau să procedăm altfel,

le-am zis că există un mod inteligent
de a face lucrul potrivit.

Acum adăpostim 650 de persoane
fără adăpost, bolnave,

oameni care ar putea muri
pe străzile orașului.

Am colaborat cu universitatea,
care a analizat situația

și le-am putut spune contribuabililor
că putem economisi 31,6%

evitând costul de a lăsa pe cineva
să supraviețuiască pe străzi.

Am economisit peste 5 milioane de dolari
prin adăpostirea a 650 de oameni.

Deci aveam încrederea comunității,

dar trebuia să purtăm o conversație
mai sinceră cu cetățenii,

deoarece aceștia trebuiau să înțeleagă

că atunci când întind 5 dolari pe geam,

își micșorează șansele de a-l ajuta
pe cel nevoiaș, și iată de ce:

acei cinci dolari îi pot cumpăra
ceva de mâncare azi -

de multe ori sunt cheltuiți
pe droguri și alcool.

Dar aceiași cinci dolari,

dacă ar fi donați
la unul din adăposturile noastre,

ar putea hrăni șapte persoane.

Iar dacă i-ați dona
la una din băncile locale de alimente,

am putea hrăni cu aceeași sumă
chiar 20 de persoane.

Oamenii spun: „Bine, Albuquerque
e un oraș de 600.000 de locuitori,

dar asta n-ar funcționa la noi,
avem un oraș prea mare sau prea mic”.

Nu e așa; dacă aveți
un singur cerșetor la un colț de stradă,

puteți face acest lucru.

Dacă locuiți într-un oraș
cu 8,5 milioane de oameni,

puteți face acest lucru.

Nu contează ce faceți.

Nu e importantă munca,
ci demnitatea ei.

Puteți face orice.

Cred că orice oraș poate reuși.

Și oamenii îmi spun:

„Domnule primar, e prea simplu.

Nu poate funcționa așa.”

Dar iată ce vă spun eu, prieteni:

când mergeți la un colț de stradă

și discutați cu un cerșetor
cu demnitate și respect,

poate pentru prima dată în ani de zile
sau în viața lor,

și-i spuneți că aveți încredere în el,

că e orașul lui la fel cum e și al vostru

și că aveți nevoie de ajutorul său
pentru a-l face un loc mai bun,

că înțelegeți că acesta nu este
răspunsul la toate problemele sale,

dar că e măcar un început,

se întâmplă ceva uimitor.

Când oamenii încep să muncească împreună,

vedeți lucruri extraordinare.

Învață lucrul în echipă,
văd că pot avea un impact

și la sfârșitul zilei,

când se întorc la St. Martin's
cu vechea dubă Dodge,

au șanse mult mai mari să se înscrie
pentru serviciile de care au nevoie:

abuz de substanțe,
consiliere psihologică, orice.

Până acum, cu programul pilot,

am oferit cam 1.700 de zile de muncă.

Am conectat 216 persoane
cu oportunități de angajare permanentă.

20 de oameni s-au calificat
pentru modelul Prima Casă,

Heading Home,

și au fost adăpostiți.

Și peste 150 de persoane au fost conectate

cu servicii pentru abuzul de substanțe

prin There's a Better Way.

Acesta sunt eu, acum două săptămâni,

la St. Martin's,

făcând sondajul necesar
la fiecare doi ani.

Îi iau interviu unui domn
fără adăpost, așa cum trebuie,

și aflu informații despre el,
de unde este,

cum a ajuns acolo,

ce putem face ca să-l ajutăm.

Observați că are în mâini aceeași pancartă
pe care o ținea tipul din 2015

și cu care am venit azi aici.

Așa că trebuie să vă puneți întrebarea:
oare chiar contează?

Absolut, contează.

Albuquerque este acum
unul din liderii naționali

în combaterea unora dintre cele mai grele
și mai persistente probleme sociale.

Împreună cu Albuquerque Heading Home,

programul Better Way,

a redus numărul
oamenilor fără adăpost din oraș

cu 80% anul trecut.

De când am devenit primar,

am redus populația fără adăpost din oraș

cu 40 de procente.

Iar conform definiției HUD,

am ajuns la zero funcțional,

ceea ce înseamnă că nu mai avem
veterani fără adăpost în oraș,

totul cu eforturi deliberate.

(Aplauze)

Mă bucur să vă anunț
că alte orașe aud de noi,

alți primari ne sună:

Chicago, Seattle, Denver, Dallas,

și încep să implementeze programe

în care aduc în discuție
demnitatea muncii.

Și abia aștept să învăț de la ei.

Abia aștept să văd
cum arată experimentele lor,

cum arată proiectele pilot,

ca să putem crea
o abordare națională colectivă

bazată pe demnitatea muncii.

Vreau să-i felicit pentru munca depusă,
pe primari,

pe comunitățile lor, pe ONG-uri.

Așadar, cine urmează?

Sunteți gata să vă asumați răspunderea?

Sunteți gata să vă gândiți altfel
la aceste probleme sociale persistente?

Sunteți gata să ajutați oamenii
din comunitatea voastră

prin demnitatea muncii

și să vă faceți orașul mai bun
din multe puncte de vedere?

Ei bine, prieteni, dacă sunteți gata,
vă asigur că există o soluție mai bună.

Vă mulțumesc.

(Aplauze)