Cât de greu este aerul? - Dan Quinn

Vizionați lecția completă: http://ed.ted.com/lessons/how-heavy-is-air-dan-quinn

Prea des ne gândim la aer ca fiind spațiu gol -- în comparație cu vidul, însă, aerul e de fapt destul de greu. Așadar, cât de greu e aerul? Și dacă e atât de greu, de ce nu ne strivește? Dan Quinn descrie regulile de bază ale presiunii aerului și ne explică modul în care aceasta afectează organismul nostru, vremea și universul în general.

Lecție de Dan Quinn, animație de Sandro Katamashvili.

Poate nu vă dați seama,

dar de când v-ați dat jos din pat azi

până când v-ați așezat
să urmăriți acest video,

ați înotat.

De ce? Pentru că aerul e fluid
întocmai ca apa.

Are valuri și vârtejuri.

Curge.

Și când dai aerul la o parte,

rămâne o dâră în urma ta.

Atunci de ce nu observăm asta
în majoritatea timpului?

De obicei ne gândim la aer
ca fiind spațiu gol.

Însă în timp ce un centimetru cub
de spațiu interstelar,

volumul din vârful degetului vostru
rozaliu,

conține cu greu un atom,

același volum de aer are
în jur de 10 cvintilioane de molecule.

Dacă asta-i dificil de înțeles,

e cam același număr

cu cel al insectelor vii de pe planetă,

toate târându-se, cățărându-se,
și zburând una deasupra alteia

într-un roi enorm și des.

Când acest roi de molecule
se ciocnește de obiecte,

exercită forță,
presând pe marginile fluidului,

ca apa care exercită presiune
pe peretele sticlei.

Acest fenomen
se numește presiunea aerului.

Deși aerul e mai ușor decât apa,

toate moleculele devin destul de grele,

cu cantitatea totală de aer
umplând o sală de sport obișnuită,

cântărind cam cât un elefant adult.

Când intrați într-o sală de sport,

cum de nu sunteți imediat zdrobiți

de elefantul de aer din încăpere?

Ei bine, întâi de toate,

deoarece majoritatea
exercită presiune pe podea și pereți,

iar partea care presează pe voi

e împinsă înapoi de presiunea din voi!

Vedeți, aerul,
la fel ca apa și orice altceva

care ne umple corpul
exercită o cantitate de presiune

egală cu cea a aerului din afară.

Bineînțeles, nu e pură întâmplare.

Este exact ce ne ajută
să supraviețuim

în atmosfera normală,

și ceea ce face să fie mai dificil

la altitudine mare sau în apă adâncă.

În mod normal nu simțim aerul
apăsând asupra noastră

pentru că e uniform, în general.

Deci, chiar dacă diferite cantități
de molecule ale aerului

vă lovesc în momente diferite,

roiul e atât de des

încât toate acele mici diferențe
se anulează.

Ce se întâmplă când presiunea aerului
nu e uniformă?

Asta înseamnă că moleculele
împing mai tare

într-o regiune a aerului decât în alta,

ducând „fluxul” de aer de la o regiune
de presiune mai înaltă

la una mai joasă.

Simțim acest curent de aer ca vânt,

iar sistemele de presiune

la care se tot referă meteorologii

sunt responsabile de alte schimbări
ale vremii,

de la banale la catastrofice.

Dar diferențele în presiunea aerului

fac mai mult decât să ne lase
să ne plângem despre vreme;

ele sunt motivul
pentru care suntem în viață.

Respirăm reducând presiunea
din plămânii noștri

permițând aerului să intre.

Așadar, data viitoare când respirați adânc,

gândiți-vă la un număr nemăsurabil
de molecule de aer

cărora le comandați să se miște.

Ne uităm la cer noaptea

ca să reflectăm la infinitul spațiului,

dar, dacă nu cumva vă uitați
la acest video

din acel spațiu îndepărtat,

sunt mai multe molecule

înăuntrul și în jurul corpului vostru

decât fire de nisip pe plajele
și în deșerturile lumii,

stele în universul vizibil,

sau ambele numere combinate.

Vastitatea universului

e chiar în fața voastră

și în voi.