Beneficiile unui somn bun - Shai Marcu

Vizualizați întreaga lecție: http://ed.ted.com/lessons/the-benefits-of-a-good-night-s-sleep-shai-marcu

E 4 dimineața și marele test e în opt ore. Ați repetat zile întregi, dar tot nu vă simțiți complet pregătiți. Să mai beți o cafea și să vă petreceți următoarele ore încărcându-vă mintea cu informații? Sau să mergeți mai bine la culcare? Shai Marcu apără ce-a de-a doua opțiune, explicând cum somnul ajută la regenerarea cerebrală, ce joacă un rol crucial la buna funcționare a memoriei.

Lecție creată de Shai Marcu, animație creată de Javier Saldeña.

E ora 4 dimineața
și marele test e în opt ore,

urmat de un recital de pian.

Ai repetat zile întregi,
dar tot nu te simți complet pregătit.

Așadar, ce poți face?

Ai putea bea încă o cafea,
și următoarele ore să înveţi.

Dar mai bine ai pune cărțile deoparte,
ai opri muzica şi te-ai culca.

Somnul ne ocupă cam o 1/3 din viață,
dar mulți nu-i dăm atenţia cuvenită.

Această neglijență se datorează
unei mari neînțelegeri.

Somnul nu e o pierdere de timp

sau doar un mod de odihnă
după ce ne terminăm treburile.

E o funcție de bază, în timpul căreia
trupul își reglează sistemele vitale,

diminuând respirația, reglând circulația,
creşterea şi sistemul imunitar.

Sună grozav, dar te vei opcupa de ele
după ce dai testul, nu?

Ei bine, nu chiar.

Somnul e crucial pentru creier.

1/5 din sângele circulant e pompat
spre creier în timpul somnului.

În timpul somnului, în creier
au loc restructurări cruciale

pentru buna funcționare a memoriei.

Abilitatea noastră de a reține lucruri
nu pare impresionantă deloc.

În secolul XIX,
psihologul Herman Ebbinghaus

a demonstrat că uităm cam 40%
din noile informații

în primele 20 de minute,
fenomen denumit „curba uitării".

Această pierdere poate fi prevenită
prin consolidarea memoriei,

proces prin care informația e transferată
din memoria de scurtă durată, volatilă,

în cea de lungă durată, mai durabilă.

Consolidarea are loc
cu ajutorul hipocampusului.

Rolul lui în formarea
memoriei pe termen lung

a fost demonstrat în anul 1950
de Brenda Milner

în timpul studierii unui pacient,
cu numele de H.M.

După ce i s-a îndepărtat hipocampul,
memoria de scurtă durată i-a fost afectată,

însă putea îndeplini
sarcini fizice prin repetiție.

Prin îndepărtarea hipocampusului,

şi memoria de lungă durată
i-a fost afectată.

Acest caz a dezvăluit că hipocampusul
are rol preponderent

în consolidarea memoriei declarative
de lungă durată

– cum sunt faptele și conceptele
ce trebuie memorate pentru test –

și mai mic în memoria procedurală,

cum ar fi mișcarile degetelor
ce trebuie stăpânite pentru recital.

Descoperirile lui Milner
și cercetarea lui Kandel din anii '90

ne-au oferit modelul curent
al procesului de consolidare.

Datele senzoriale sunt transcrise inițial

și înregistrate temporar de neuroni
ca memorie de scurtă durată.

De acolo sunt transmise hipocampusului,

care fortifică şi creşte numărul
neuronilor din acea regiune corticală.

Datorită fenomenului cunoscut
ca neuroplasticitate,

se formează noi muguri sinaptici,
creând noi conexiuni între neuroni

și fortificând rețeaua neuronală

şi informația se întoarce
sub forma memoriei de lungă durată.

Așadar de ce ne amintim
doar anumite lucruri?

Există câteva moduri de a influența
durata și eficiența memorării.

Amintirile din perioade
de emotivitate crescută sau de stres,

vor fi înregistrate mai eficient

datorită legăturii
dintre hipocampus și emoție.

Unul dintre factorii majori
cu rol în consolidarea memoriei e:

– ați ghicit –
un somn bun noaptea.

Somnul are patru etape,
dintre care cea mai profundă

e somnul cu unde lente
și REM – mișcări rapide ale ochilor.

Aparatele EEG folosite
la monitorizarea acestor etape

arată impulsuri electrice între trunchiul
cerebral, hipocamp, talamus și cortex,

cu rol de relee în procesul
de formare a memoriei.

Diferite etape ale somnului
consolidează diferite tipuri de memorie.

În timpul somnului NREM
– somn cu unde lente –

memoria declarativă e codificată
şi stocată temporar

în partea anterioară a hipocampusului.

Printr-un dialog continuu între cortex
şi hipocampus, ea e activată repetat,

şi redistribuită treptat în regiunea
corticală a memoriei de lungă durată.

Somnul REM,
similar activității cerebrale conştiente,

e asociat cu consolidarea
memoriei procedurale.

Conform acestor studii,
dormind la 3 ore după memorarea formulelor

sau la 1 oră după ce ați exersat
la pian, ar fi ideal.

Sper că acum înțelegi
că reducerea orelor de somn

nu dăunează doar sănătății pe termen lung,

ci reduce şi şansele de a reține
cunoştințele de seara trecută,

confirmând astfel proverbul:
„Somnul e sfetnic bun."

Gândindu-te la restructurarea internă

şi la noile conexiuni
formate în timpul somnului

ai putea spune că somnul bun
te va ajuta să te trezești dimineața

cu un creier nou şi îmbunătățit,
pregătit pentru orice provocare.