Cum afectează alimentația intestinul - Shilpa Ravella

Vezi lecția integrală: http://ed.ted.com/lessons/how-the-food-you-eat-affects-your-gut-shilpa-ravella

Bacteriile intestinale pot descompune alimente pe care corpul nostru nu le poate digera, pot produce nutrienți importanți, pot regla sistemul imunitar și proteja împotriva germenilor dăunători. Deși nu putem controla toți factorii ce contribuie la menținerea unui microbiom intestinal sănătos, putem echilibra microbiomul nostru fiind atenți la ce mâncăm. Shilpa Ravella dezvăluie cele mai bune alimente pentru un intestin sănătos.

Lecție de Shilpa Ravella, animație de Andrew Foerster.

Trilioane de bacterii, viruși și ciuperci
trăiesc pe sau în corpul nostru,

iar păstrarea unei relații bune
și echilibrate cu acestea

este în avantajul nostru.

Împreună, acestea formează
flora intestinală,

un ecosistem bogat, care realizează
o varietate de funcții în corpul nostru.

Bacteriile intestinale pot descompune
alimentele nedigerate de corpul nostru,

pot produce nutrienți importanți,

pot regla sistemul imunitar

și pot proteja
împotriva germenilor dăunători.

Încă nu avem planul

pentru bacteria potrivită
de care are nevoie un intestin puternic,

dar știm că e important
ca un microbiom sănătos

să conțină o varietate
de specii de bacterii.

Microbiomul nostru e afectat
de mulți factori,

inclusiv mediul înconjurător,

medicamente precum antibioticele

și chiar dacă am fost născuți
sau nu prin cezariană.

Și dieta e una din influențele primare

asupra sănătății intestinului nostru.

Deși nu putem controla
toți acești factori,

putem influența balanța microbilor noștri

fiind atenți la ce mâncăm.

Fibrele alimentare din fructe, legume,
alune, leguminoase și cereale integrale

sunt cel mai bun conbustibil pentru
bacteriile intestinale.

Când bacteriile digeră fibrele,

ele produc acizi grași cu catenă scurtă
care hrănesc bariera intestinală,

îmbunătățesc funcția imunitară

și pot ajuta la prevenția inflamației
ce reduce riscul de a dezvolta cancer.

Cu cât mânânci mai multe fibre,

cu atât mai multe bacterii digeratoare
de fibre vor coloniza intestinul tău.

Într-un studiu recent, oamenii de știință
au schimbat regimul normal, bogat în fibre

al unui grup rural de sud-africani

cu cel bazat pe carne, bogat în grăsimi,
al unui grup de afro-americani.

La doar 2 săptămâni din regimul occidental
bogat în grăsimi și cu fibre reduse,

grupul african rural a prezentat
inflamații crescute ale colonului,

dar și o scădere a butiratului.

Acesta e un acid gras cu catenă scurtă,
știut că reduce riscul de cancer de colon.

Între timp, grupul care a schimbat regimul
cu unul bogat în fibre și puține grăsimi

a obținut rezultate opuse.

Ce se întâmplă cu bacteriile intestinale
când mâncăm procesate, cu fibre reduse?

Mai puține fibre înseamnă mai puțin
combustibil pentru bacteriile intestinale,

înfometându-le până când acestea mor.

Acest lucru generează
mai puțină diversitate

și bacterii înfometate.

Unele pot chiar începe
să se hrănească din mucoasă.

Știm și că anumite mâncăruri
pot afecta bacteriile intestinale.

Într-un studiu recent despre microbiom,

oamenii de știință
au descoperit că fructele,

legumele,

ceaiul,

cafeaua,

vinul roșu

și ciocolata amăruie

sunt corelate cu o diversitate
crescută de bacterii.

Aceste alimente conțin polifenoli

ce sunt componente antioxidante,
care se produc în mod natural.

Pe de altă parte,

mâncăruri bogate în lactate

precum laptele integral
și sucurile îndulcite

sunt corelate cu o diversitate scăzută.

Contează și felul în care
e preparată mâncarea.

Procesată minimum, hrana proaspătă
conține în general mai multe fibre

și generează mai multă energie.

Așadar, preparatele ușor fierte,

sote

sau legume crude

sunt de obicei mai benefice
decât cele prăjite.

Sunt și feluri de a găti
ce pot aduce bacterii benefice,

cunoscute și ca probiotice, în intestin,

Mâncarea fermentată abundă
în bacterii probiotice benefice

precum Lactobacillus

și bifidobacterii.

Inițial utilizate pentru
a conserva alimentele,

înainte de inventarea frigiderului,

fermentația rămâne o metodă tradițională
peste tot în lume.

Mâncărurile precum kimchi,

sauerkrat,

tempeh,

și kombucha

furnizează varietate și vitalitate
regimului nostru alimentar.

Iaurtul e alt aliment fermentat ce poate
aduce bacterii benefice în intenstin.

Asta nu înseamnă neapărat
că toate iaurturile sunt bune pentru noi.

Mărcile cu prea mult zahăr
și bacterii insuficiente

e posibil să nu ajute.

Acestea sunt doar orientări generale.

E nevoie de mai multă cercetare
înainte de a înțelege

cum exact interacționează
aceste alimente cu microbiomul nostru.

Vedem corelații pozitive,

dar interiorul intestinului e dificil
pentru a face observații directe.

De exemplu, momentan nu știm

dacă această hrană e direct responsabilă
de schimbările în diversitate

sau dacă ceva mai complex se întâmplă.

Deși suntem abia la începutul explorării
sălbăticiei vaste din intestinele noastre,

avem deja o imagine despre cât de crucial
e microbiomul pentru sănătatea digestivă.

Vestea cea bună e că putem activa
bacteriile din burticile noastre.

Alimentează-te cu fibre,

alimente proaspete și fermentate

și poți avea încredere în intestinul tău
că te va ține în mișcare.