Return to Video

Lecții ce ne dau speranță, din bătălia pentru a salva pădurile tropicale

  • 0:01 - 0:06
    Când portughezii au sosit
    în America Latină, acum vreo 500 de ani,
  • 0:06 - 0:09
    au găsit această minunată
    pădure tropicală.
  • 0:09 - 0:13
    Și, în această nemaiîntâlnită
    biodiversitate,
  • 0:13 - 0:17
    o specie le-a captat
    foarte repede atenția.
  • 0:17 - 0:24
    Aceasta, la decojire, produce
    o rășină de un roșu foarte închis,
  • 0:24 - 0:29
    foarte bună pentru colorat
    și vopsit materiale textile.
  • 0:29 - 0:34
    Indigenii îi ziceau pau-brasil,
  • 0:34 - 0:39
    de aici venind și denumirea
    „țara de brasil” și, apoi, Brazilia.
  • 0:40 - 0:44
    E singura țară din lume
    care poartă numele unui copac.
  • 0:44 - 0:50
    Vă dați seama că e foarte fain
    să fii silvicultor în Brazilia,
  • 0:50 - 0:52
    printre alte motive.
  • 0:52 - 0:54
    Produsele pădurii sunt peste tot.
  • 0:54 - 1:00
    Pe lângă ele, pădurea e foarte importantă
    pentru reglarea climei.
  • 1:00 - 1:05
    În Brazilia, aproape 70 la sută
    din evaporarea care produce ploaie
  • 1:05 - 1:08
    provine din pădure.
  • 1:08 - 1:11
    Numai din jungla Amazonului
    ajung în atmosferă
  • 1:11 - 1:16
    20 de miliarde de tone de apă zilnic.
  • 1:17 - 1:20
    Mai mult decât cantitatea de apă
    pe care Amazonul,
  • 1:20 - 1:26
    cel mai mare fluviu din lume, le varsă
    în ocean zilnic: 17 miliarde de tone.
  • 1:26 - 1:31
    Dacă am fierbe apă, pentru a obține
    același rezultat ca evapotranspirația,
  • 1:31 - 1:37
    ne-ar trebui toate generatoarele
    de energie din lume timp de șase luni.
  • 1:38 - 1:41
    Deci ne face un serviciu imens tuturor.
  • 1:41 - 1:45
    La nivel mondial, avem circa
    4 miliarde de hectare de pădure.
  • 1:45 - 1:52
    Cam cât China, SUA, Canada și Brazilia
    la un loc ca mărime, ca să aveți o idee.
  • 1:53 - 1:57
    Trei sferturi din aceasta
    se află în zona temperată
  • 1:57 - 2:00
    și doar un sfert la tropice,
  • 2:00 - 2:06
    dar acest sfert, un miliard de hectare,
    conține cea mai mare biodiversitate
  • 2:06 - 2:12
    și, foarte important,
    50 la sută din biomasa vie, carbonul.
  • 2:12 - 2:16
    Aveam 6 miliarde de hectare de pădure,
  • 2:16 - 2:20
    cu 50 la sută mai mult decât avem,
    acum 2000 de ani.
  • 2:20 - 2:24
    Am pierdut 2 miliarde de hectare
    în ultimii 2000 de ani.
  • 2:24 - 2:28
    Dar jumătate din această cantitate
    am pierdut-o în ultimul secol.
  • 2:28 - 2:32
    S-a întâmplat când am trecut
    de la tăierea pădurilor temperate
  • 2:32 - 2:35
    la tăierea pădurilor tropicale.
  • 2:36 - 2:43
    Gândiți-vă, în 100 de ani, am pierdut
    suprafața de păduri de la tropice
  • 2:43 - 2:47
    pe care am pierdut-o în 2000 de ani
    în zona temperată.
  • 2:47 - 2:50
    Iată viteza cu care distrugem.
  • 2:51 - 2:55
    Brazilia e o piesă importantă
    din acest puzzle.
  • 2:55 - 2:58
    Suntem pe locul doi mondial
    ca suprafață păduroasă, după Rusia.
  • 2:58 - 3:02
    Asta înseamnă că 12 la sută
    din pădurile lumii sunt în Brazilia,
  • 3:02 - 3:04
    majoritatea în bazinul Amazonului.
  • 3:04 - 3:08
    E cea mai mare pădure a noastră.
    O suprafață imensă.
  • 3:08 - 3:12
    Puteți vedea că ar încăpea în ea
    multe țări europene.
  • 3:12 - 3:16
    Încă avem 80 la sută din suprafața
    împădurită. E vestea cea bună.
  • 3:16 - 3:21
    Dar am pierdut 15 la sută
    în doar 30 de ani.
  • 3:21 - 3:23
    În acest ritm,
  • 3:23 - 3:28
    foarte curând vom pierde acest „plămân”
    puternic din bazinul Amazonului,
  • 3:28 - 3:30
    ce reglează clima.
  • 3:30 - 3:36
    Despăduririle s-au accelerat la sfârșitul
    anilor '90 și începutul anilor 2000.
  • 3:36 - 3:40
    (Sunet de drujbă)
  • 3:40 - 3:44
    (Sunet de arbore doborât)
  • 3:44 - 3:48
    27 de mii de kilometri pătrați
    într-un singur an.
  • 3:48 - 3:52
    Adică 2,7 milioane de hectare.
  • 3:52 - 3:57
    Aproape cât jumătate din Costa Rica.
    În fiecare an.
  • 3:58 - 4:02
    La acea dată, în 2003-2004,
  • 4:02 - 4:06
    am început să lucrez pentru guvern.
  • 4:06 - 4:11
    Și, împreună cu alți colegi
    de la Departamentul Național al Pădurilor,
  • 4:11 - 4:16
    ni s-a trasat sarcina să formăm o comisie
    de studiu a cauzelor despăduririlor,
  • 4:16 - 4:19
    pentru un plan de combatere
    a acestora la nivel național,
  • 4:19 - 4:24
    ce reunea administrații și comunități
    locale, societatea civilă, firme,
  • 4:24 - 4:27
    în efortul de a gestiona aceste cauze.
  • 4:27 - 4:33
    Am conceput un plan ce cuprindea
    144 de acțiuni în diferite domenii.
  • 4:33 - 4:35
    Le voi trece în revistă, una câte una...
  • 4:35 - 4:42
    Nu, vă voi da doar câteva exemple
    din ce am făcut în anii următori.
  • 4:42 - 4:48
    Unu, cu ajutorul agenției spațiale
    naționale, am pus la punct un sistem
  • 4:48 - 4:52
    prin care se pot vedea despăduririle
    aproape în timp real.
  • 4:52 - 4:55
    Așa că acum, în Brazilia,
    avem sistemul DETER,
  • 4:55 - 5:01
    prin care, lunar sau bilunar,
    putem afla unde au loc despăduriri,
  • 5:01 - 5:04
    astfel că putem acționa
    atunci când ele au loc.
  • 5:04 - 5:09
    Informațiile sunt la vedere, și alții
    putând interveni în sisteme independente.
  • 5:09 - 5:11
    Aceasta ne-a permis, printre altele,
  • 5:11 - 5:17
    să confiscăm 1,4 milioane de metri cubi
    de bușteni tăiați ilegal.
  • 5:17 - 5:23
    O parte a fost prelucrată și vândută,
    toate încasările intrând într-un fond
  • 5:23 - 5:28
    pentru proiecte de conservare
    a comunităților locale.
  • 5:28 - 5:32
    Ne-a permis și să derulăm
    o operațiune amplă
  • 5:32 - 5:34
    de lichidare a corupției
    și a activităților ilegale,
  • 5:34 - 5:40
    ce s-a lăsat cu 700 de arestări,
    inclusiv mulți funcționari publici.
  • 5:40 - 5:45
    Apoi ne-am dat seama
    că zonele cu defrișări ilegale
  • 5:45 - 5:48
    n-ar trebui să acceseze
    niciun fel de credite sau finanțare,
  • 5:48 - 5:51
    așa că acestea au fost tăiate
    prin sistemul bancar.
  • 5:51 - 5:55
    Apoi am implicat utilizatorii finali,
    așa că supermarketurile, abatoarele etc.
  • 5:55 - 5:59
    ce cumpără produse provenite
    din zone afectate de tăieri rase ilegale,
  • 5:59 - 6:02
    pot fi și ele trase la răspundere
    pentru despăduriri.
  • 6:02 - 6:06
    Am făcut toate aceste demersuri
    pentru a diminua efectele problemei.
  • 6:06 - 6:10
    Am muncit mult și pentru încadrările
    de folosință funciară.
  • 6:10 - 6:12
    Foarte important în caz de litigii.
  • 6:12 - 6:15
    50 de milioane de hectare
    au fost încadrate în arii protejate,
  • 6:15 - 6:20
    o suprafață cât a Spaniei.
  • 6:20 - 6:25
    Dintre acestea, opt milioane
    sunt ale populațiilor indigene.
  • 6:25 - 6:28
    Începem să vedem rezultatele.
  • 6:28 - 6:34
    În ultimul deceniu, despăduririle
    au scăzut în Brazilia cu 75 la sută.
  • 6:34 - 6:40
    (Aplauze)
  • 6:40 - 6:46
    Comparând cu ritmul mediu de despădurire
    din deceniul precedent,
  • 6:46 - 6:51
    am salvat 8,7 milioane de hectare,
    cât suprafața Austriei.
  • 6:51 - 6:56
    Dar, mai important, am împiedicat emisia
    în atmosferă a trei miliarde tone de CO2.
  • 6:56 - 7:02
    Pe departe, cea mai mare contribuție
    la reducerea emisiei de gaze de seră
  • 7:02 - 7:06
    de până acum, ca acțiune pozitivă.
  • 7:06 - 7:12
    Se poate crede că astfel de acțiuni
    de diminuare a despăduririlor
  • 7:12 - 7:14
    au un impact economic,
  • 7:14 - 7:18
    fiindcă nu mai există
    activitate economică sau cam așa ceva.
  • 7:18 - 7:21
    Interesant de știut, e chiar invers.
  • 7:21 - 7:26
    De fapt, în intervalul de maxim declin
    al despăduririlor,
  • 7:26 - 7:30
    economia s-a dublat, în medie,
    față de deceniul precedent,
  • 7:30 - 7:35
    când despăduririle s-au intensificat.
    E o lecție bună pentru noi.
  • 7:35 - 7:37
    Poate că nu există nicio legătură
  • 7:37 - 7:41
    și tocmai am aflat-o
    reducând despăduririle.
  • 7:41 - 7:48
    Numai vești bune, o realizare de excepție
    și ar trebui să fim mândri.
  • 7:48 - 7:51
    Dar nu-i nici pe departe suficient.
  • 7:51 - 7:56
    De fapt, referitor la despăduririle
    din bazinul Amazonului din 2013,
  • 7:56 - 8:00
    acestea au fost de peste
    jumătate de milion de hectare,
  • 8:00 - 8:06
    ceea ce înseamnă că, în fiecare minut,
    o suprafață cât două terenuri de fotbal
  • 8:06 - 8:09
    a fost tăiată în bazinul Amazonului
    doar anul trecut.
  • 8:09 - 8:14
    Însumând despăduririle
    din celelalte biomuri din Brazilia,
  • 8:14 - 8:19
    vorbim tot de cea mai ridicată rată
    a despăduririlor din lume.
  • 8:19 - 8:25
    E ca și cum am fi eroii pădurilor,
    dar tot campionii despăduririlor.
  • 8:26 - 8:30
    Nu putem fi mulțumiți, nici pe departe.
  • 8:30 - 8:37
    Așa că pasul următor e: zero pierderi
    de suprafață împădurită în Brazilia.
  • 8:37 - 8:42
    Și asta ca obiectiv pentru 2020.
    E pasul următor.
  • 8:42 - 8:46
    M-a interesat totdeauna relația
    dintre schimbarea climatică și pădure.
  • 8:46 - 8:52
    Întâi fiindcă 15 la sută din emisiile
    de gaze de seră se datorează defrișărilor,
  • 8:52 - 8:54
    deci acestea sunt
    o mare parte a problemei.
  • 8:54 - 8:58
    Dar pădurile pot fi
    și o mare parte a soluției,
  • 8:58 - 9:04
    fiind cea mai bună cale de reducere,
    captare și stocare a carbonului.
  • 9:04 - 9:09
    Mai există o corelație între climă
    și pădure, ce m-a frapat în 2008,
  • 9:09 - 9:15
    făcându-mă să-mi schimb cariera, de la
    silvicultură la schimbarea climatică.
  • 9:15 - 9:18
    Am vizitat Columbia Britanică, din Canada,
  • 9:18 - 9:23
    împreună cu șefii serviciilor forestiere
    din alte țări
  • 9:23 - 9:29
    cu care avem un fel de alianță:
    Canada, Rusia, India, China, SUA.
  • 9:30 - 9:34
    Acolo am aflat
    despre un gândac al pinului
  • 9:34 - 9:37
    care pur și simplu distruge
    pădurile din Canada.
  • 9:37 - 9:44
    Ce vedem aici, arborii maronii,
    sunt de fapt morți.
  • 9:44 - 9:48
    Sunt arbori pe picior uscați,
    din cauza larvelor acestui gândac.
  • 9:48 - 9:54
    Acesta e combătut de vremea rece
    din timpul iernii.
  • 9:54 - 9:58
    De mai mulți ani, n-au mai avut
    ierni suficient de reci
  • 9:58 - 10:01
    pentru a combate populația de gândaci.
  • 10:01 - 10:08
    Și astfel a devenit un dăunător
    care ucide miliarde de arbori.
  • 10:08 - 10:13
    M-am întors de acolo
    cu ideea că pădurea e, de fapt,
  • 10:13 - 10:18
    una dintre primele și cele mai afectate
    victime ale schimbării climatice.
  • 10:18 - 10:24
    Mă gândeam că, dacă voi reuși,
    împreună cu colegii,
  • 10:24 - 10:26
    să contribui la stoparea despăduririlor,
  • 10:26 - 10:31
    pot pierde ulterior
    bătălia cu schimbarea climatică
  • 10:31 - 10:35
    datorată inundațiilor, căldurii excesive,
    incendiilor etc.
  • 10:35 - 10:38
    Așa că m-am hotărât
    să părăsesc serviciul forestier
  • 10:38 - 10:41
    și să mă implic direct
    în schimbarea climatică,
  • 10:41 - 10:46
    să găsesc o cale de a înțelege problema
    și să pornesc de la acel punct.
  • 10:46 - 10:52
    Problema schimbării climatice e simplă.
    Țelul e foarte clar.
  • 10:52 - 10:58
    Trebuie limitată creșterea temperaturii
    medii a planetei la două grade.
  • 10:58 - 11:02
    Există mai multe motive pentru asta,
    nu voi intra în detalii acum.
  • 11:02 - 11:05
    Dar pentru a atinge acest prag de 2 grade,
  • 11:05 - 11:09
    ce ne oferă posibilitatea să supraviețuim,
  • 11:09 - 11:14
    IPCC, Comisia Interguvernamentală
    pentru Schimbarea Climatică,
  • 11:14 - 11:21
    dă o cotă de emisii de 1000
    de miliarde de tone de CO2,
  • 11:21 - 11:24
    de acum până la sfârșitul secolului.
  • 11:24 - 11:27
    Dacă împărțim la numărul de ani,
  • 11:27 - 11:34
    obținem o cotă medie anuală
    de 11 miliarde de tone de CO2.
  • 11:34 - 11:36
    Cât înseamnă o tonă de CO2 ?
  • 11:36 - 11:39
    Cam cât emite anual o mașină mică
  • 11:39 - 11:45
    mergând 20 km zilnic.
  • 11:45 - 11:49
    Sau cât se emite la un zbor, dus, de la
    São Paulo la Johannesburg sau la Londra.
  • 11:49 - 11:52
    Doar dus. Dus-întors, două tone.
  • 11:52 - 11:56
    Deci 11 miliarde de tone
    înseamnă de două ori mai mult.
  • 11:56 - 12:02
    În prezent, emisiile sunt
    de 50 de miliarde de tone, în creștere.
  • 12:02 - 12:07
    S-ar putea să ajungă
    la 61 de miliarde în 2020.
  • 12:07 - 12:12
    Trebuie să scădem la 10 până în 2050.
  • 12:12 - 12:16
    În acest răstimp,
    populația va crește de la 7 la 9 miliarde,
  • 12:16 - 12:21
    economia, de la 60 de mii de miliarde
    de dolari în 2010, la 200 mii de miliarde.
  • 12:21 - 12:25
    Așa că va trebui să fim
    mult mai eficienți,
  • 12:25 - 12:30
    să putem scădea de la 7 tone
    de carbon pe cap de locuitor,
  • 12:30 - 12:35
    pe persoană, pe an, la circa o tonă.
  • 12:35 - 12:40
    Trebuie să alegem. Luăm avionul
    sau mergem cu mașina.
  • 12:40 - 12:43
    Se pune întrebarea: „E fezabil ?”
  • 12:43 - 12:45
    Exact aceeași întrebare
  • 12:45 - 12:49
    pe care mi-am pus-o când concepeam
    planul de combatere a despăduririlor:
  • 12:49 - 12:54
    „Problema e atât de mare și de complexă.
    Chiar putem face asta ?”
  • 12:54 - 12:56
    Cred că da. Gândiți-vă:
  • 12:56 - 13:01
    despăduririle erau responsabile pentru
    60 la sută din emisiile de gaze de seră
  • 13:01 - 13:05
    din Brazilia din deceniul precedent.
    Acum e vorba de sub 30 la sută.
  • 13:05 - 13:09
    La nivel global, 60 la sută din emisii
    provin de la combustibili.
  • 13:09 - 13:13
    Deci, dacă acționăm direct
    asupra energiei,
  • 13:13 - 13:17
    la fel cum am abordat despăduririle,
    poate avem o șansă.
  • 13:17 - 13:21
    Cred că ar trebui să facem cinci lucruri.
  • 13:21 - 13:26
    Unu, trebuie să separăm dezvoltarea
    de emisiile de carbon.
  • 13:26 - 13:30
    Nu-i nevoie să radem toate pădurile,
  • 13:30 - 13:34
    pentru a avea mai multe locuri de muncă,
    agricultură, dezvoltare economică.
  • 13:34 - 13:37
    Am dovedit-o când am redus despăduririle
    și economia a continuat să crească.
  • 13:37 - 13:42
    Același lucru s-ar putea întâmpla
    și în sectorul energetic.
  • 13:42 - 13:46
    Doi, trebuie să aplicăm stimulentele
    în direcția bună.
  • 13:46 - 13:51
    Astăzi, 500 miliarde de dolari anual merg
    pe subsidii pentru combustibili fosili.
  • 13:51 - 13:56
    De ce să nu punem o taxă pe carbon
    și să o transferăm energiei regenerabile ?
  • 13:56 - 14:03
    Trei, trebuie să aflăm
    cine, când și unde emite gaze de seră,
  • 14:03 - 14:08
    pentru a putea întreprinde
    acțiuni specifice fiecărui caz.
  • 14:08 - 14:12
    Patru, trebuie să scurtăm
    căile de dezvoltare,
  • 14:12 - 14:17
    adică nu trebuie să ai mai întâi
    telefon fix și apoi mobil.
  • 14:17 - 14:22
    La fel, să nu folosim combustibili fosili
    pentru cei fără acces la electricitate,
  • 14:22 - 14:24
    și apoi să trecem la energia „curată”.
  • 14:24 - 14:28
    Cinci, și ultimul,
    responsabilitatea trebuie împărțită
  • 14:28 - 14:31
    între guverne, mediul de afaceri
    și societatea civilă.
  • 14:31 - 14:36
    E de lucru pentru fiecare
    și trebuie cooptată toată lumea.
  • 14:36 - 14:42
    În concluzie,
    nu cred că viitorul e predestinat,
  • 14:42 - 14:45
    că poți doar să îți faci treaba
    într-un cadru dat.
  • 14:45 - 14:49
    Trebuie să avem curajul să alegem
    o altă cale, să investim în lucruri noi,
  • 14:49 - 14:52
    să credem că putem schimba calea aleasă.
  • 14:52 - 14:56
    Cred că facem asta
    în privința despăduririlor din Brazilia
  • 14:56 - 15:00
    și sper că o putem face și în privința
    schimbării climatice globale. Mulțumesc.
  • 15:00 - 15:02
    (Aplauze)
Title:
Lecții ce ne dau speranță, din bătălia pentru a salva pădurile tropicale
Speaker:
Tasso Azevedo
Description:

„Salvați pădurile tropicale” e o lozincă ecologistă veche cât lumea, dar Tasso Azevedo ne aduce în actualitatea acestei lupte. Datorită pierderilor masive din anii '90, noua legislație (și date transparente) ajută la reducerea ratei despăduririlor în Brazilia. Este suficient? Nu încă. Azevedo are cinci idei despre ce trebuie făcut în continuare. Și se întreabă dacă lecțiile învățate în Brazilia se pot aplica în cazul unei probleme mai cuprinzătoare: schimbarea climatică.

more » « less
Video Language:
English
Team:
closed TED
Project:
TEDTalks
Duration:
15:16

Romanian subtitles

Revisions