Juan Enriquez: Vor fi copiii noștri o specie diferită?
-
0:00 - 0:02Ca toate poveștile frumoase
-
0:02 - 0:04asta începe cu mult, mult timp în urmă
-
0:04 - 0:07când nu exista absolut nimic.
-
0:07 - 0:09Iată o imagine completă a Universului
-
0:09 - 0:12de acum 14 miliarde de ani.
-
0:12 - 0:15Toată energia e concentrată într-un singur punct de energie.
-
0:15 - 0:17Din nu știm ce motiv, explodează,
-
0:17 - 0:19și încep să apară aceste formațiuni.
-
0:19 - 0:22Au trecut 14 miliarde de ani de atunci.
-
0:22 - 0:24Și aceste formațiuni se amplifică, se înmulțesc, se extind
-
0:24 - 0:26în aceste galaxii gigant,
-
0:26 - 0:27ajungând la trilioane.
-
0:27 - 0:29Și în aceste galaxii
-
0:29 - 0:31apar acești nori uriași de praf.
-
0:31 - 0:33Vă rog fiți atenți
-
0:33 - 0:34la aceste mici vârfuri
-
0:34 - 0:36din centrul imaginii.
-
0:36 - 0:38Dacă focalizați,
-
0:38 - 0:39arată așa.
-
0:39 - 0:42Ce vedeți sunt coloane de praf
-
0:42 - 0:44unde există atât de mult praf --
-
0:44 - 0:49apropo, scara imaginii e de 1 trilion de mile pe verticală --
-
0:49 - 0:52și există atât de mult praf,
-
0:52 - 0:53încât se concentrează și fuzionează
-
0:53 - 0:57și declanșează o reacție termo-nucleară.
-
0:57 - 0:58Ceea ce vedeți
-
0:58 - 1:00e nașterea stelelor.
-
1:00 - 1:01Astea sunt stele care se nasc în cosmos.
-
1:01 - 1:04Când destule stele sunt formate,
-
1:04 - 1:06ele creează o galaxie.
-
1:06 - 1:09Aceasta întâmplător e una deosebit de importantă,
-
1:09 - 1:11pentru că voi sunteți aici.
-
1:11 - 1:12(Râsete)
-
1:12 - 1:14Pe măsură ce te apropii,
-
1:14 - 1:16găsești o stea relativ obișnuită,
-
1:16 - 1:19nu deosebit de interesantă.
-
1:19 - 1:23Apropo, acum sunteți la 2/3 din poveste.
-
1:23 - 1:25Această stea nici nu apare
-
1:25 - 1:28decât după 2/3 din parcursul poveștii.
-
1:28 - 1:29Și ce se întâmplă apoi
-
1:29 - 1:30este că rămâne destul praf
-
1:30 - 1:32care nu se aprinde într-o stea,
-
1:32 - 1:34ci devine planetă.
-
1:34 - 1:39Asta a fost cu peste 4 miliarde de ani în urmă.
-
1:39 - 1:40Și curând după aceea,
-
1:40 - 1:42există suficientă materie rămasă
-
1:42 - 1:47ca să formeaze o supă primordială,
-
1:47 - 1:49și asta va da naștere la viață.
-
1:49 - 1:53Iar viața începe să se dezvolte, să se diversifice,
-
1:53 - 1:54până când ajunge kaput.
-
1:54 - 1:58(Râsete)
-
1:58 - 1:59Ei bine, ce e ciudat
-
1:59 - 2:02e că viața nu dispare doar o dată, de două ori,
-
2:02 - 2:04ci de 5 ori.
-
2:04 - 2:06Aproape toată viața de pe Pământ
-
2:06 - 2:09e distrusă de vreo 5 ori.
-
2:09 - 2:10Și gândiți-vă că
-
2:10 - 2:13apare tot mai multă complexitate,
-
2:13 - 2:14tot mai multe lucruri
-
2:14 - 2:18cu care să alcătuiești noi lucruri.
-
2:18 - 2:20Dar noi nu apărem decât după
-
2:20 - 2:2599.96% din timpul scurs în această istorie,
-
2:25 - 2:29ca să ne punem pe noi și pe strămoșii noștri în perspectivă.
-
2:29 - 2:33În acest context există 2 teorii despre acest caz
-
2:33 - 2:34care explică de ce suntem aici.
-
2:34 - 2:36Prima teorie
-
2:36 - 2:39este ca așa a fost scris.
-
2:39 - 2:41Conform acestei teorii
-
2:41 - 2:42noi suntem scopul și sensul
-
2:42 - 2:44creației.
-
2:44 - 2:47Și motivul pentru trilioanele de galaxii,
-
2:47 - 2:49și miliardele de trilioane de planete,
-
2:49 - 2:54este de a crea ceva ce arată așa
-
2:54 - 2:57și ceva ce arată așa.
-
2:57 - 2:59Și acesta e scopul Universului;
-
2:59 - 3:00ca apoi să stagneze,
-
3:00 - 3:02nu se mai înbunătăţeşte.
-
3:02 - 3:06(Râsete)
-
3:06 - 3:09Singura întrebare pe care ar trebui să ți-o pui:
-
3:09 - 3:14Oare nu e gândul ăsta ușor arogant?
-
3:14 - 3:16Iar dacă este --
-
3:16 - 3:21în special considerând că am fost foarte aproape de extincție.
-
3:21 - 3:25Au supraviețuit doar vreo 2.000 de indivizi din specia noastră.
-
3:25 - 3:27Încă câteva săptămâni fără ploaie,
-
3:27 - 3:30și n-am fi văzut nimic din astea.
-
3:30 - 3:36(Râsete)
-
3:36 - 3:41(Aplauze)
-
3:41 - 3:44Deci poate trebuie să te gândești la o altă teorie
-
3:44 - 3:47dacă prima nu-i destul de bună.
-
3:47 - 3:49A 2-a teorie: Am putea face un salt evolutiv?
-
3:49 - 3:52(Râsete)
-
3:52 - 3:55Ei bine, de ce am pune o întrebare ca asta?
-
3:55 - 3:57Pentru că au existat cel puțin 29 de retușuri până acum
-
3:57 - 3:59a humanoizilor.
-
3:59 - 4:02Deci se pare că am evoluat.
-
4:02 - 4:04Am tot fost retușați de multe ori.
-
4:04 - 4:07Și în continuare tot gasim retușuri.
-
4:07 - 4:09Pe ăsta l-am găsit anul trecut.
-
4:09 - 4:12Altul a fost gasit luna trecută.
-
4:12 - 4:14Și gândindu-vă la asta,
-
4:14 - 4:16ați putea pune întrebarea:
-
4:16 - 4:19De ce există doar o singură specie umană?
-
4:19 - 4:21N-ar fi foarte ciudat
-
4:21 - 4:25dacă te-ai duce în Africa, Asia și Antarctica
-
4:25 - 4:27și ai gasi exact aceeași pasăre --
-
4:27 - 4:31mai ales că am coexistat în același timp
-
4:31 - 4:34cu cel puțin 8 alte versiuni de humanoizi
-
4:34 - 4:37concomitent pe această planetă?
-
4:37 - 4:38Deci starea firească
-
4:38 - 4:41e să nu avem doar Homo Sapiens;
-
4:41 - 4:42starea firească
-
4:42 - 4:46ar fi să existe diferite versiuni de humanoizi prin preajmă.
-
4:46 - 4:49Iar dacă asta e starea normală,
-
4:49 - 4:51ai putea să te întrebi,
-
4:51 - 4:53bine, dar dacă vrem să creăm ceva diferit,
-
4:53 - 4:56cât de semnificativă trebuie să fie o mutație?
-
4:56 - 4:59Svante Paabo are răspunsul.
-
4:59 - 5:01Diferența dintre oameni și neandertali
-
5:01 - 5:05e de 0.004% din codul genetic.
-
5:05 - 5:06Atâta este diferența
-
5:06 - 5:09de la o specie la alta.
-
5:09 - 5:13Asta explică majoritatea controverselor politice contemporane.
-
5:13 - 5:15(Râsete)
-
5:15 - 5:18Dar gândindu-vă la asta,
-
5:18 - 5:19interesant este
-
5:19 - 5:23cât de mici sunt aceste mutații și unde se petrec.
-
5:23 - 5:24Diferența Homo Sapiens/Neandertal
-
5:24 - 5:26e spermă și testicule,
-
5:26 - 5:27miros și piele.
-
5:27 - 5:29Acestea sunt genele specifice
-
5:29 - 5:31care diferă de la unii la alții.
-
5:31 - 5:35Deci schimbări foarte mici pot avea impact mare.
-
5:35 - 5:36Reflectând la asta,
-
5:36 - 5:39apar mutații și în prezent.
-
5:39 - 5:42Acum 10.000 de ani lângă Marea Neagră
-
5:42 - 5:44am avut o mutație într-o genă
-
5:44 - 5:46care a condus la ochi albaștri.
-
5:46 - 5:50Diversificarea continuă tot timpul.
-
5:50 - 5:52Și pe măsură ce continuă,
-
5:52 - 5:53ceva ce se va întâmpla acest an
-
5:53 - 5:57vom descoperi primele 10.000 de genomuri umane
-
5:57 - 6:00pentru că a devenit suficient de ieftin să faci o secvențare.
-
6:00 - 6:01Iar când le adunăm,
-
6:01 - 6:04vom găsi probabil diferențe.
-
6:04 - 6:07Și apropo, asta nu e o dezbatere pentru care suntem pregătiți,
-
6:07 - 6:10pentru că am folosit greșit știința în direcția asta.
-
6:10 - 6:14În anii 1920, credeam că există diferențe mari între oameni.
-
6:14 - 6:18Concluzia se baza parțial pe lucrarea lui Francis Galton.
-
6:18 - 6:20Era vărul lui Darwin.
-
6:20 - 6:22Dar Institutul Carnegie din SUA,
-
6:22 - 6:25Stanford, Asociația Neurologică Americană
-
6:25 - 6:27au dus ideea foarte departe.
-
6:27 - 6:30A fost preluată și a fost folosită greșit.
-
6:30 - 6:33De fapt, a condus la tratamente
-
6:33 - 6:35absolut cumplite ale ființelor umane.
-
6:35 - 6:38Din 1940, spunem că nu există diferențe,
-
6:38 - 6:39suntem identici.
-
6:39 - 6:42Vom ști la sfârșitul anului dacă e adevărat.
-
6:42 - 6:44Realizând asta,
-
6:44 - 6:46vom începe să întrebăm:
-
6:46 - 6:49de exemplu: Tu ai gena ACE?
-
6:49 - 6:51De ce ar avea importanță?
-
6:51 - 6:55Pentru că nimeni nu a urcat pe un vârf de 8.000 m fără oxigen
-
6:55 - 6:58dacă nu are gena ACE.
-
6:58 - 7:00Iar dacă dorești să devii mai specific,
-
7:00 - 7:03cum stai cu genotipul 577R?
-
7:03 - 7:07Ei bine, se pare că fiecare atlet olimpic la forță testat vreodată
-
7:07 - 7:11poartă cel puțin una din aceste variante.
-
7:11 - 7:12Dacă asta e adevărat
-
7:12 - 7:14conduce la întrebări foarte complicate
-
7:14 - 7:16pentru Olimpiada de la Londra.
-
7:16 - 7:18Trei opțiuni:
-
7:18 - 7:21Dorești să fie Olimpiada o expoziție
-
7:21 - 7:23pentru mutanții care se antrenează din greu?
-
7:23 - 7:25(Râsete)
-
7:25 - 7:28Opțiunea 2:
-
7:28 - 7:31De ce nu-l tratăm ca în golf sau sportul nautic?
-
7:31 - 7:34Pentru că tu ai, iar tu nu ai mutația,
-
7:34 - 7:38ție îți dau o zecime de secundă avans la start.
-
7:38 - 7:39Versiunea 3:
-
7:39 - 7:41Pentru că e o genă care apare natural,
-
7:41 - 7:44tu o ai, iar tu n-ai ales părinții potriviți,
-
7:44 - 7:47primești dreptul să rectifici.
-
7:47 - 7:49Trei opțiuni diferite.
-
7:49 - 7:51Dacă asta e diferența
-
7:51 - 7:54între medalia olimpică și madalia sub-olimpică.
-
7:54 - 7:57Pe măsură ce descoperim aceste lucruri
-
7:57 - 8:00ne palce să ne schimbăm
-
8:00 - 8:02cum arătăm, cum acționăm,
-
8:02 - 8:04ce performanțe pot face trupurile noastre.
-
8:04 - 8:08Am avut 10.2 milioane operații estetice în SUA,
-
8:08 - 8:11iar cu tehnologiile care apar online în prezent,
-
8:11 - 8:14actualele corecturi, ajustări,
-
8:14 - 8:16măriri, îmbunătățiri
-
8:16 - 8:19vor părea joacă de copii.
-
8:19 - 8:23Ați văzut deja lucrarea lui Tony Atala la TED,
-
8:23 - 8:26dar această abilitate de a umple
-
8:26 - 8:29cartușe de cerneală cu celule
-
8:29 - 8:34ne permite să creăm piele, organe
-
8:34 - 8:37și o serie de alte părți ale corpului.
-
8:37 - 8:38Pe măsură ce aceste tehnologii avansează
-
8:38 - 8:42vezi tot timpul aceste progrese --
-
8:42 - 8:45anul 2000, secvenţarea genomului uman --
-
8:45 - 8:49pare că nimic important nu se mai petrece,
-
8:49 - 8:52până când se întâmplă.
-
8:52 - 8:55Poate chiar suntem într-una din acele săptâmâni.
-
8:55 - 8:57Gândiți-vă,
-
8:57 - 9:00doi cercetători lucrând la secvenţarea genomului uman în 2000
-
9:00 - 9:04în Proiectul Public Genomul Uman în 2000,
-
9:04 - 9:07apoi nu mai auzi prea multe,
-
9:07 - 9:11până când auzi de un experiment de anul trecut în China,
-
9:11 - 9:15în care se iau celule epiteliale de la un șoarece,
-
9:15 - 9:17se pun 4 substanțe chimice peste,
-
9:17 - 9:20se transformă aceste celule înapoi în celule stem,
-
9:20 - 9:22se lasă celulele stem să crească
-
9:22 - 9:25și se creează o copie completă a șoarecelui.
-
9:25 - 9:28Asta este un lucru mare.
-
9:28 - 9:29Pentru că în esență
-
9:29 - 9:31înseamnă că poți lua o celulă,
-
9:31 - 9:34o celulă stem cu potențial multiplu,
-
9:34 - 9:36care-i ca un schior în vârful muntelui,
-
9:36 - 9:40care se transformă în 2 celule stem,
-
9:40 - 9:424, 8, 16,
-
9:42 - 9:44si apoi devin așa înghesuite
-
9:44 - 9:45după 16 diviziuni
-
9:45 - 9:48că acele celule trebuie să se diferențieze.
-
9:48 - 9:49Aşa că unele coboară pe un versant al muntelui,
-
9:49 - 9:51altele pe un alt versant.
-
9:51 - 9:52Pe măsură ce avansează
-
9:52 - 9:54unele devin celule osoase,
-
9:54 - 9:57astea iau un alt drum și devin trombocite,
-
9:57 - 9:59astea devin celule macrophage,
-
9:59 - 10:01iar astea limfocite.
-
10:01 - 10:03Dar e greu după ce ai schiat la vale
-
10:03 - 10:04să urci sus înapoi.
-
10:04 - 10:10Doar dacă, bineînțeles, ai un ski-lift.
-
10:10 - 10:12Cele 4 substanțe chimice
-
10:12 - 10:14iau orice celulă
-
10:14 - 10:16și o urcă sus pe munte
-
10:16 - 10:18așa că poate deveni orice parte de corp.
-
10:18 - 10:20Gândiți-vă că
-
10:20 - 10:22asta înseamnă că este posibil
-
10:22 - 10:24să reconstruieşti în întregime
-
10:24 - 10:26o copie completă a unui organism
-
10:26 - 10:28plecând de la oricare din celulele sale.
-
10:28 - 10:31Asta chiar e un lucru mare
-
10:31 - 10:34pentru că acum poți lua nu doar celule de cobai
-
10:34 - 10:36ci poți lua o celulă de piele umană
-
10:36 - 10:39și o poți transforma în celule stem umane.
-
10:39 - 10:43Au reușit în octombrie
-
10:43 - 10:46să ia celule de piele, să le transforme în celule stem
-
10:46 - 10:50și au început să le transforme în celule de ficat.
-
10:50 - 10:51Deci în teorie,
-
10:51 - 10:56poți crește orice organ din oricare din celulele tale.
-
10:56 - 10:58Iată un al 2-lea experiment:
-
10:58 - 11:01Dacă ai putea fotocopia corpul tău,
-
11:01 - 11:04poate vrei să copiezi și mintea.
-
11:04 - 11:05Un lucru pe care l-ați văzut la TED
-
11:05 - 11:07acum un an și jumătate
-
11:07 - 11:08a fost acest tip.
-
11:08 - 11:11A făcut o frumoasă prezentare tehnică.
-
11:11 - 11:12E profesor la MIT.
-
11:12 - 11:14În esență el a spus
-
11:14 - 11:16că poți lua retrovirusuri,
-
11:16 - 11:19care pătrund în celulele creierului șoarecilor.
-
11:19 - 11:21Le poți eticheta cu proteine
-
11:21 - 11:23care strălucesc dacă le luminezi.
-
11:23 - 11:27Astfel poți face harta exactă a căii
-
11:27 - 11:30când cobaiul vede, simte, atinge,
-
11:30 - 11:33își amintește, iubește.
-
11:33 - 11:35Apoi poți lua un cablu de fibră optică
-
11:35 - 11:39și poți reface circuitele.
-
11:39 - 11:41Apropo, pe măsură ce faci asta,
-
11:41 - 11:43o poți reprezenta în 2 culori
-
11:43 - 11:45ceea ce înseamnă că poți descărca această informație
-
11:45 - 11:50sub formă de cod binar într-un computer.
-
11:50 - 11:52Deci care-i concluzia?
-
11:52 - 11:55Ei bine, nu e complet de neconceput
-
11:55 - 11:59că într-o zi vei putea să-ți descarci propria memorie,
-
11:59 - 12:01poate într-un trup nou.
-
12:01 - 12:06Și poate că vei putea încărca și memoria altor oameni.
-
12:06 - 12:09Iar asta ar putea avea una-două
-
12:09 - 12:13mici implicații etice, politice și morale.
-
12:13 - 12:14(Râsete)
-
12:14 - 12:17Doar un gând.
-
12:17 - 12:19Iată genul de întrebări
-
12:19 - 12:21care devin întrebări interesante
-
12:21 - 12:23pentru filozofi, oameni din guvern,
-
12:23 - 12:26economiști, cercetători.
-
12:26 - 12:30Aceste tehnologii înaintează foarte rapid.
-
12:30 - 12:31În timp ce vă gândiți,
-
12:31 - 12:34dați-mi voie să închei cu un exemplu al creierului.
-
12:34 - 12:36Primul loc în care v-ați aștepta
-
12:36 - 12:39să vedeți presiune evolutivă enormă azi,
-
12:39 - 12:41atât din cauza input-urilor
-
12:41 - 12:43care devine masiv,
-
12:43 - 12:45cât și datorită plasticității organului,
-
12:45 - 12:47este creierul.
-
12:47 - 12:50Avem vreo dovadă că se întâmplă asta?
-
12:50 - 12:55Ei bine, uitați-vă la incidența autismului la o mie de indivizi.
-
12:55 - 12:58Iată cum arată în 2000.
-
12:58 - 13:00Iată cum arată în 2002,
-
13:00 - 13:042006, 2008.
-
13:04 - 13:08Iată creșterea în mai puțin de o decadă.
-
13:08 - 13:13Și încă nu știm de ce se întâmplă.
-
13:13 - 13:15Ce știm este că există potenţialul ca
-
13:15 - 13:17creierul să reacţioneze
-
13:17 - 13:20într-un mod hiper-activ, hiper-plastic,
-
13:20 - 13:22și creează indivizi care sunt așa.
-
13:22 - 13:25Iar asta e doar una din bolile mintale în populație.
-
13:25 - 13:29De asemenea avem persoane extraordinar de inteligente,
-
13:29 - 13:31oameni care pot reține tot ce văd în timpul vieții,
-
13:31 - 13:33oameni care au sinestezie,
-
13:33 - 13:34alții care au schizofrenie.
-
13:34 - 13:36Tot felul de ciudățenii se petrec
-
13:36 - 13:38și tot nu înțelegem
-
13:38 - 13:40cum și de ce se întâmplă.
-
13:40 - 13:43Dar o întrebare pe care trebuie să ți-o pui:
-
13:43 - 13:45Asistăm la o evoluție rapidă a creierului
-
13:45 - 13:47și a felului cum procesăm datele?
-
13:47 - 13:50Pentru că dacă te gândești cât de multe date ne intră în creier,
-
13:50 - 13:54încercăm să acumulăm într-o zi atâta informație
-
13:54 - 13:56cât acumulau înaintașii noștri într-o viață.
-
13:56 - 13:59Dacă ne gândim,
-
13:59 - 14:01există 4 teorii asupra motivului pentru care se întâmplă aceste lucruri
-
14:01 - 14:02plus multe altele.
-
14:02 - 14:04Nu am un răspuns bun.
-
14:04 - 14:08Trebuie să se facă mai multă cercetare.
-
14:08 - 14:10O opțiune e fetișul fast-food.
-
14:10 - 14:12Încep să apară dovezi
-
14:12 - 14:15că obezitatea și dieta
-
14:15 - 14:16au de-a face
-
14:16 - 14:18cu modificarea de gene,
-
14:18 - 14:20care au sau nu au impact
-
14:20 - 14:24asupra felului cum funcționează creierul bebelușului.
-
14:24 - 14:28A doua opțiune e tocilarul sexy.
-
14:28 - 14:32Aceste ciudățenii apar extrem de rar.
-
14:32 - 14:35(Râsete)
-
14:35 - 14:40(Aplauze)
-
14:40 - 14:42Dar începe să se întâmple
-
14:42 - 14:45pentru că acești tocilari se adună,
-
14:45 - 14:47fiind super-calificați pentru programare computere,
-
14:47 - 14:50profesie foarte bine plătită,
-
14:50 - 14:53precum și alte joburi orientate pe detaliu,
-
14:53 - 14:55încât se concentrează geografic
-
14:55 - 14:58și găsesc parteneri cu minți similare.
-
14:58 - 15:02Deci asta e ipoteza de împerechere asortată
-
15:02 - 15:05a acestor gene care se susțin una pe alta
-
15:05 - 15:07în aceste structuri.
-
15:07 - 15:10Al 3-lea: Există prea multă informație?
-
15:10 - 15:11Încercăm să procesăm atât de multă informație
-
15:11 - 15:14că unii devin sinestetici
-
15:14 - 15:16și au conducte uriașe care își amintesc totul.
-
15:16 - 15:19Alții devin super sensibili la cantitatea de informații.
-
15:19 - 15:23Alții reacționează cu diverse boli psihice
-
15:23 - 15:24sau reacții la această informație.
-
15:24 - 15:27Sau poate sunt substanțele chimice.
-
15:27 - 15:29Dar când vezi o creștere
-
15:29 - 15:31de un asemenea ordin de mărime într-o boală mintală,
-
15:31 - 15:33fie nu o măsori cum trebuie
-
15:33 - 15:35fie ceva se întâmplă foarte rapid,
-
15:35 - 15:39și ar putea fi evoluție în timp real.
-
15:39 - 15:42Iată concluzia.
-
15:42 - 15:44Ce cred eu că se întâmplă
-
15:44 - 15:46e că trecem printr-o tranziție ca specie.
-
15:46 - 15:51și nu am gândit asta când eu și Steve Gullans am început să scriem.
-
15:51 - 15:54Cred că evoluăm în Homo evolutis
-
15:54 - 15:55care, de bine de rău,
-
15:55 - 15:59nu e doar un hominid conștient de mediul său,
-
15:59 - 16:03dar e un hominid care începe direct și deliberat
-
16:03 - 16:06să controleze evoluția propriei specii,
-
16:06 - 16:10a bacteriilor, a plantelor, a animalelor.
-
16:10 - 16:12Și cred că schimbarea e de un asemenea ordin de mărime,
-
16:12 - 16:15că nepoții voștri și strănepoții voștri
-
16:15 - 16:19vor fi o specie foarte diferită de voi.
-
16:19 - 16:20Vă mulțumesc mult.
-
16:20 - 16:25(Aplauze)
- Title:
- Juan Enriquez: Vor fi copiii noștri o specie diferită?
- Speaker:
- Juan Enriquez
- Description:
-
De-a lungul evoluției umane, multiple versiuni de humanoizi au coexistat. Oare suntem în fața unui salt evolutiv iminent? La TedxSummit, Juan Enriquez trece ca gândul prin timp și spațiu pentru a ne aduce în momentul prezent -- și demonstrează cum tehnologia dezvăluie dovezi care sugerează că o evoluție accelerată are loc în prezent.
- Video Language:
- English
- Team:
- closed TED
- Project:
- TEDTalks
- Duration:
- 16:48
Jenny Zurawell approved Romanian subtitles for Will our kids be a different species? | ||
Aura Raducan accepted Romanian subtitles for Will our kids be a different species? | ||
Aura Raducan edited Romanian subtitles for Will our kids be a different species? | ||
Aura Raducan edited Romanian subtitles for Will our kids be a different species? | ||
Aura Raducan edited Romanian subtitles for Will our kids be a different species? | ||
Ariana Bleau Lugo edited Romanian subtitles for Will our kids be a different species? | ||
Ariana Bleau Lugo edited Romanian subtitles for Will our kids be a different species? | ||
Ariana Bleau Lugo edited Romanian subtitles for Will our kids be a different species? |