Cum se răspândeşte cancerul în corp?

Vezi lecţia întreagă pe : http://ed.ted.com/lessons/how-does-cancer-spread-through-the-body-ivan-seah-yu-jun
De obicei, cancerul începe cu o tumoră într-un loc anume din corp. Dacă tumora nu este îndepărtată, cancerul are capacitatea de a se răspândi la organele apropiate, dar şi la altele mai îndepărtate, precum creierul. Cum ajunge cancerul în aceste locuri noi şi de ce sunt unele organe mai vulnerabile la infecţie decât altele? van Seah Yu Jun explică cele mai obişnuite căi de metastazare.
Lecţie de Ivan Seah Yu Jun, animaţie de Andrew Foerster.

Debutul cancerului e o tumoră solitară

într-o anumita zonă a corpului.

Dacă tumora nu e îndepărtată

cancerul se poate răspândi
în organele învecinate

şi în organe mai îndepărtate,
precum creierul.

Cum ajunge cancerul în zone noi

şi de ce unele organe sunt
mai susceptibile la infecţie decât altele?

Răspândirea cancerului în corp
se numeşte metastază.

Celule canceroase din tumora iniţială
invadează ţesuturile normale apropiate.

Pe măsură ce celulele se înmulţesc,

se răspândesc prin una din cele trei căi
de metastază:

transcoelomică, limfatică sau hematogenă.

În răspândirea transcoelomică celulele
maligne penetrează suprafaţa

cavităţilor din corpul nostru.

Aceşti pereţi se mai numesc peritoneu

şi au rol de pereţi despărţitori
pentru a segmenta cavitatea corpului.

De exemplu, în cancerul ovarian,
celulele maligne,

se răspândesc prin peritoneu,
care conectează ovarele cu ficatul

rezultând în metastază
pe suprafaţa ficatului.

În răspândirea hematogenă celulele
canceroase invadează vasele sanguine.

Datorită faptului că sunt vase de sânge
în aproape tot corpul,

celulele maligne se folosesc de asta
pentru a ajunge în părţi îndepărtate.

În răspândirea limfatică cancerul
invadează ganglionii limfatici,

şi ajung în alte părţi ale corpului
prin sistemul limfatic.

Pentru că acest sistem drenează
multe părţi ale corpului,

el asigură o reţea largă
pentru cancer.

În plus, vasele limfatice se varsă
în circulaţia sanguină

permiţând celulelor maligne
să se răspândească hematogen.

Ajunse la noul loc, celule se înmulţesc

şi formează mici tumori,
numite micrometastaze.

Acestea cresc în tumori dezvoltate

şi completează procesul metastatic.

Forme diferite de cancer au locuri
specifice de metastază.

Cancerul de prostată metastazează în oase,

iar cancerul de colon, în ficat.

Există diferite teorii
pentru a explica tiparul migrării

celulelor maligne,

Interes deosebit prezintă
două teorii contradictorii.

Stephen Paget, un chirurg englez,

a propus teoria ,,seminţe şi sol"
a metastazei.

Teoria ,,seminţe şi sol" susţine că
celulele canceroase mor uşor

în mediul nepotrivit,

deci se metastazează doar într-un loc
cu caracteristici similare.

James Ewing, primul profesor
de patologie de la Universitatea Cornell,

a contestat teoria semiţelor şi a solului

şi a susţinut că locul metastazei
e determinat de locul

canalelor vasculare şi limfatice
care drenează tumora primară.

Pacienţii cu tumori primare
ale căror vase drenează spre plămâni

vor dezvolta metastaze pulmonare.

Astăzi ştim că ambele teorii au
argumente valide.

Totuşi, povestea metastazării
e mult mai complicată

decât cele două teorii propuse.

Factori ca: proprietăţile celulelor canceroase

şi eficienţa sistemului imunitar de a
elimina celulele canceroase,

au rol în succesul metastazării.

Din nefericire, multe întrebări despre
metastază rămân fără răspuns până astăzi.

Înţelegerea mecanismului
are importanţă majoră

în găsirea tratamentului
pentru cancer în stadii avansate.

Prin studierea factorilor genetici
şi a celor de mediu,

care contribuie la metastaze

putem identifica
căi de stopare a procesului.

Războiul împotriva cancerului e o
luptă constantă

şi cercetătorii se străduiesc să
dezvolte noi metode împotriva metastazării.

De interes recent este imunoterapia,

care implică valorificarea
capacităţii sistemului imunitar

de a distruge celulele migratoare.

Asta se realizează pe căi diferite,

ca antrenarea imunocitelor să recunoască
celulele canceroase, prin vaccinuri.

Creşterea şi activitatea imunocitelor

poate fi stimulată prin injectarea
interleukinelor artificiale,

substanţe chimice, de obicei secretate
de imunocitele din organism.

Aceste două tratamente sunt doar
vârful icebergului.

Prin efortul şi colaborarea guvernelor,
companiilor şi cercetătorilor

probabil că procesul de metastază va fi
oprit pentru totdeauna.