(h) TROM - 2.9 Justice

[Justiție]

Limbajul pe care îl folosim în sistemul monetar este interpretabil

iar comportamentul nostru este creat de către mediul ce ne înconjoară, care este diferit de la o persoană la alta.

Dacă credem că genele pot predispune la anumite comportamente,

atunci sistemul de justiție actual este inutil.

Dacă mediul este același pentru toată lumea și iei în considerare și genele,

atunci sistemul de justiție ar fi mai corect.

Dar de ce ai nevoie de un sistem de justiție? Pentru că există nedreptăți?

Dar de ce există nedreptăți?

Din cauza mediului înconjurător, a deficitului de produse și servicii,

din cauza inegalității în rândul oamenilor?

În sistemul monetar oamenii nu sunt egali.

Diferențele dintre clasele sociale pot fi uriașe.

Deci un sistem de justiție nu va fi util în sistemul monetar.

Este doar o idee pe care am acceptat-o, nimic mai mult.

Chiar și cea mai gravă infracțiune: comportamentul criminal.

Ce este un criminal în serie?

Un ucigaș în serie este un tip cu o mitralieră care ucide o mulțime de oameni?

Sau ce este un ucigaș? Ce este un criminal?

Ei bine, regele Solomon avea o mie de soții, el ar fi fost arestat astăzi pentru bigamie.

Deci, ceea ce numim "comportament admirabil" în trecut, nu are sens.

Cred că toți avocații vor fi considerați criminali în viitor,

împreună cu toți politicienii,

pentru că spun lucruri pe care oamenii vor să le audă.

Ei nu spun întotdeauna adevărul, deoarece așa nu ar ajunge nicăieri.

Aș spune că compania de asigurări ce are clauzele printate la o scară foarte mică,

are intenții criminale.

Deci ceea ce numești un criminal depinde de cultura în care trăiești.

Când romanii obișnuiau să hrănească leii cu creștini

ăsta nu era considerat un comportament criminal.

Astăzi ar fi considerat comportament criminal.

Așa că atunci când vorbești cu lumea despre: "sunt prea multe crime în lume",

întreabă-i ce înțeleg prin crime. Se referă la

publicitate falsă, adică ceea ce spun companiile de medicamente despre pastilele lor?

Se referă la faptul că atunci când doctorul îți spune că ai nevoie de o operație,

încearcă de fapt să-și plătească o barcă nouă sau o casă, sau tu chiar ai nevoie de acea operație?

Cu alte cuvinte, este foarte greu să definești un comportament criminal.

Iar dacă nu definești ceea ce înțelegi tu prin comportament criminal,

atunci cea mai recentă definiție a unui criminal este: acela care a fost prins.

Nu poti merge la un judecător și să-i spui: "tot ceea ce faci este bazat pe ignoranță".

El spune: "Cum îți dai seama de asta? Ce vrei să spui cu asta?"

Vreau să spun că dacă dai peste un judecător care vorbește așa, esti pe drumul cel bun.

Nu am întâlnit niciodată o persoană care să spună: "Ce vrei să spui cu asta?" Înțelegi?

Așa că dacă îi spui unui judecător: "tot ceea ce faci tu este greșit, nu este real,

ai putea forte bine să fi un "vânător",

tu bagi oamenii în pușcărie, îi judeci, dar nu ști nimic despre trecutul lor."

Nu are niciun fel de milă pentru ei: "el este un criminal", "el a mai fost în pușcărie".

Ăsta este criteriul lui, memoria asociată.

Deci, toate acțiunile noastre se bazează pe memoria asociată, înțelegi ce înseamnă asta?

Experiențele tale, nu adevărul.

Sunt o grămadă de oameni care își permit un avocat

care poate să închidă persoana care afirmă: "el este un violator".

Atunci ei pot să spună: "Ei bine, nu ai mai afirmat tu asta o dată într-o altă instanță?"

Sau o vor face să arate ca o prostituată ieftină,

înțelegi ce vreau să spun?

Dacă îți permiți să ai un avocat bun atunci el poate să profite de orice ar spune oricine

și să se folosească de asta împotriva lor. Înțelegi?

Iar dacă îți poți permite doar un avocat mediocru, poți ajunge pentru doi ani în închisoare.

Dacă îți poți permite un avocat bun, poți obține doar două săptămâni cu eliberare condiționată, știi, sau o lună.

Deci, avocații trebuie să înțeleagă ei înșiși că sunt corupți.

Daca tu ai posibilitatea de a angaja un avocat mai bun decât avocatul meu, atunci tu ești corupt, la fel și avocatul tău deoarece te apără.

Dacă ar fi sincer, i-ar spune celuilalt avocat: "ai dreptate, nu pot să te contrazic".

Dacă avocații ar fi onești.

Pedeapsa în acest sistem de justiție este de a-l priva pe om de tot ceea ce oferă sistemul.

Obiecte, servicii, acces, informație.

Închizându-l întro cameră aproape goală.

Numai că pentru a intra în posesia acestor bunuri și servicii, în primul rând,

trebuie să muncești pentru sistemul monetar.

Să nu uiți asta.

Deci, sistemul de justiție îl privează pe om de participarea

în sistemul monetar, închizându-l într-o cameră aproape goală pentru o perioadă de timp.

Să vedem efectele pe care închisorile le au asupra deținuților și gardienilor.

La începutul anilor 1970, a fost efectuat un experiment la Universitatea Stanford, ce presupunea studiul psihologiei bărbaților din închisori,

de către psihologul Zimbardo și colegii săi, care și-au creat propria închisoare în subsolul clădirii de psihologie Stanford.

Studenții care s-au oferit voluntar pentru studiu au fost atent examinați.

Fiecare a trebuit să fie sănătos psihic și fizic pentru a participa.

Unii studenți au fost aleși la întâmplare pentru a juca rolul deținuților, în timp ce alții au devenit gardieni.

Cercetătorii i-au surprins pe prizonieri arestându-i direct din casele și căminele lor.

Prizonierii au trecut printr-o serie de ritualuri pentru a-și stabili noul statut.

Ei locuiau în celule mici, 24 de ore pe zi, rupți de mediul cu care erau obișnuiți.

Prizonierul 819 a făcut un lucru rău! Prizonierul 819 a făcut un lucru rău! Prizonierul 819 a făcut un lucru rău! ...

Gărzile totuși au lucrat doar schimburi de 8 ore,

și s-au întors la rutina lor obișnuită ca și studenți când au plecat de la serviciu.

Ce se întâmplă surprinde pe toată lumea, inclusiv pe Zimbardo.

Iluzia a devenit realitatea.

Limita dintre lumea în care joacă aceste personaje și identitatea lor reală personală, a fost ștersă.

Băieții buni au devenit niște gărzi brutale,

copii sănătoși au devenit bolnavi.

Cei activi devin un fel de zombie, de prizonieri pasivi.

Situația a devenit atât de puternică

încât mulți dintre prizonieri au dezvoltat reacții extreme de stres și au trebuit eliberați.

...tu nu știi ce se întâmpla acolo, nu știi, nu mai vreau să merg acolo, trebuie sa merg la un doctor, orice,

nu pot sa mănânc... nu știu cum să explic... Gata! Vreau să ies afară! Acum!

La naiba... Gata!! Nu știi... nu știi...

Dumnezeule! înnebunesc acolo înăuntru. Nu înțelegi?

O reacție similară s-a întâmplat la numai 36 de ore de la începerea studiului.

După asta, în fiecare zi un alt prizonier a avut o reacție similară.

Așa că la sfârșitul celor 5 zile am rămas cu 5 copii.

Copii pe care i-am ales pentru că erau normali și sănătoși, aveau acum căderi emoționale.

Dar nimeni nu a spus vreodată: "renunț la experiment".

Ei și-au pierdut toate perspectivele.

Ce fel de paznic ai fi? Sadic sau susținător?

Ai fi un prizonier ce se conformează sau unul ce rezistă eroic?

Studiul închisorii, ca și experimentul lui Milgram, nu este tipic cercetării în psihologia socială.

Unii psihologi consideră că aceste studii încalcă regulile etice și că nu ar fi trebuit niciodată să fie făcute.

Uneori chiar și Zimbardo a uitat că a fost un experiment și s-a comportat ca un gardian al închisorii.

Deși experimentul trebuia să dureze două săptămâni,

a fost întrerupt după 6 zile.

Și îmi dau un rol, vreau să spun un loc de muncă,

să spunem că treaba ta este să menții acești oameni în linie,

atunci nu ești similar cu acea persoană, cu excepția faptului că joci un rol diferit.

Devii acea persoană, după ce îmbraci uniforma de gardian, îți pui ochelarii, cuțitul,

și știi, joci un rol, ăsta este costumul tău,

și trebuie să joci în funcție de el, după ce îl îmbraci.

Eu... eu sincer nu am crezut că sunt capabil de un asemenea comportament.

Am... am fost surprins, am fost dezamăgit să aflu că aș putea... că aș putea chiar să fiu...

că aș putea să reacționez într-un fel atât...

atât de absolut diferit de orice as putea vreodată măcar visa să fac.

Și felul în care am făcut-o, nu am simțit niciun regret,

nu am simțit nicio vină... decât după,

după ce am început să mă gândesc la ceea ce făcusem, am început să... acest comportament devenea dominant,

și am realizat că asta era... asta era o parte din mine pe care nu am observat-o până acum.

Te simți ca un prizonier. Eu nu... nu l-am considerat un experiment sau o simulare,

ci doar o închisoare condusă de psihologi în loc să fie condusă de stat.

Am început sa simt că... identitatea, că persoana care am fost,

cea care a decis să meargă la închisoare, era departe de mine,

a fost eliminată... până la urmă... nu mai eram asta... eram 416,

eram chiar numărul meu... iar 416 avea să decidă ce voi face.

Am avut parte de o experiență pe care nu o mai avusesem până acum.

Am citit desprea ea, am citit mult despre ea,

dar nu am experimentat-o, nu am văzut niciodată pe cineva care să se schimbe așa.

Și știu că tu ești un tip de treabă, știi?

Înțelegi? Știu, chiar știu ca ești un tip de treabă.

Nu înțeleg asta pentru că știu în ce poți să te transformi,

știu ce ești în stare să faci, dacă spui:

"Ei bine, nu voi răni pe nimeni, este o situție limitată, se va termina în două săptămâni."

-Ei bine, tu în această poziție, ce ai face?

-Nu știu.

[Soluții Alternative]

Soluția ar putea fi o încercare de a scăpa de situațiile

care necesită justiție: prevenirea.

Din nou, educația, iar pentru cazuri extreme, ca de exemplu bolile mintale,

ajutor medical.

Sistemul monetar nu poate preveni asemenea situații

deoarece oamenii nu sunt considerați egali.

Pot exista diferențe foarte mari între clasele sociale.

Mediul creează comportamentul.

Genele predispozante sunt activate de mediul înconjurător.

Limbajul este interpretabil.

Mediul ce ne înconjoară în ziua de azi este diferit pentru fiecare în parte.

Cu aceste influențe, un sistem de justiție este inutil.