Cum stresul îţi afectează corpul - Sharon Horesh Bergquist

Vezi lecţia în întregime: http://ed.ted.com/lessons/how-stress-affects-your-body-sharon-horesh-bergquist

Reacţia înlănţuită de stres este menită să ne dea un imbold de vigilenţă şi energie, necesare ca să facem faţă situaţiilor în cel mai bun mod posibil. Dar stresul nu este în totalitate bun. Când este activat prea des şi pentru prea mult timp, poate să distrugă practic fiecare parte a corpului. Sharon Horesh Bergquist ne prezintă ce se întâmplă în corpurile noastre când suferim de stres cronic.

Lecţie de Sharon Horesh Bergquist, animată de Adriatic Animation.

Studiezi intensiv pentru un test?

Încerci să faci mai mult
decât îţi permite timpul?

Cu toţii experimentăm stresul
când suntem provocaţi sau copleşiţi.

Dar mai mult decât o emoţie,

stresul este o reacţie fizică înlănţuită
care circulă prin întregul corp.

Pe termen scurt,
stresul poate fi un avantaj,

dar când e activat prea des
sau pentru o perioadă prea lungă,

reacţia primitivă la stres,
luptă sau fugi,

îţi modifică creierul

şi îţi distruge mai multe organe
şi celule din corp.

Glanda suprarenală
eliberează hormonii de stres

cortizol, epinefrină,
cunoscută şi ca adrenalină

şi noradrenalină.

Când aceşti hormoni circulă
prin fluxul sanguin,

ajung cu uşurinţă
la vasele de sânge şi inimă.

Inima bate mai repede
din cauza adrenalinei

şi creşte tensiunea arterială,
care în timp provoacă hipertensiune.

Cortizolul poate provoca
funcţionarea anormală

a endoteliului sau interiorul
vaselor de sânge.

Cercetătorii ştiu că acesta
este un prim pas

în procesul de declanşare
a aterosclerozei

sau placa de colesterol
care se formează în artere.

Aceste modificări cresc riscul
de infarct sau accident cerebral.

Când creierul sesizează stresul,

activează sistemul nervos autonom.

Prin această reţea de conexiuni nervoase,

creierul transmite stresul entericului

sau sistemului nervos intestinal.

Pe lângă fluturii
pe care îi simţim în stomac,

această conexiune creier-intestin poate
perturba contracţiile ritmice naturale

care mişcă mâncarea în intestin,

ceea ce provoacă
sindromul colonului iritabil,

şi poate creşte
sensibilitatea intestinului la acid,

care produce senzaţia de arsură la stomac.

Prin sistemul nervos intestinal,

stresul poate modifica compoziţia
şi funcţionarea bacteriilor intestinale,

care poate afecta digestia şi
starea generală de sănătate.

Apropo de digestie,

se poate ca stresul cronic
să afecteze silueta?

Ei bine, da.

Cortizolul creşte pofta de mâncare.

Îi transmite corpului să realimenteze
rezervele de energie

cu alimente bogate în calorii, ceea ce
produce pofta de "alimente de confort".

Nivelul crescut de cortizol conduce
la depunerea acelor calorii în plus

sub formă de grăsime abdominală profundă.

Această grăsime nu doar îngreunează
închiderea pantalonilor.

Este un organ care
eliberează constant hormoni

şi compuşi chimici ai sistemului imunitar
numiţi citokine

care pot creşte riscul
dezvoltării bolilor cronice,

precum afecţiuni ale inimii
şi rezistenţa la insulină.

Hormonii de stres afectează celulele
sistemului imunitar în mai multe moduri.

Iniţial, acestea ajută la combaterea
invadatorilor şi vindecarea rănilor,

dar stresul cronic poate afecta
funcţionarea unor celule,

ceea ce predispune la infecţii
şi încetineşte rata de vindecare.

Vrei să trăieşti mult?

Ar fi bine să-ţi moderezi stresul cronic,

deoarece a fost asociat
cu telomerii prescurtate,

segmente de la extremităţile cromozomilor
care măsoară vârsta unei celule.

Telomerii acoperă cromozomii

pentru ca ADN-ul să se copieze
de fiecare dată când o celulă se divide

fără a deteriora
codul genetic al celulei,

şi se scurtează
la fiecare diviziune celulară.

Când telomerii devin prea scurţi,
celula nu se mai divide şi moare.

Ca şi când asta nu ar fi destul,

stresul cronic poate distruge
sănătatea în mai multe moduri,

precum acneea,

pierderea părului,

disfuncţii sexuale,

dureri de cap,

tensiune musculară,

dificultate de concentrare,

oboseală

şi iritabilitate.

Ce înseamnă toate acestea pentru tine?

Viaţa va fi întotdeauna
plină de situaţii stresante.

Dar ceea ce contează
pentru creier şi corp

este modul în care reacţionezi la stres.

Dacă reuşeşti să vezi acele situaţii
ca pe nişte provocări controlabile

şi nu ca pe nişte ameninţări de nedepăşit,

te vei descurca mai bine pe moment

şi vei rămâne sănătos pe termen lung.