De ce e considerată „Fata cu cercel de perlă” a lui Vermeer o capodoperă?

Vizionați lecția completă: http://ed.ted.com/lessons/why-is-vermeer-s-girl-with-the-pearl-earring-considered-a-masterpiece-james-earle

Se întoarce spre tine sau îți întoarce spatele? Părerile sunt împărțite. Ea e modelul din pictura maestrului olandez Johannes Vermeer, „Fata cu cercel cu perlă”, un tablou adesea numit „Mona Lisa Nordului”. Oare de ce este această pictură atât de captivantă? James Earle ne explică cum această lucrare reprezintă nașterea unei perspective moderne asupra economiei, politicii și iubirii.

Lecție de James Earle, animație de Tess Martin.

Se întoarce spre tine
sau îți întoarce spatele?

Părerile sunt împărțite.

Este modelul misterios din tabloul
maestrului olandez Johannes Vermeer

„Fata cu cercel de perlă”,

o pictură adesea numită
„Mona Lisa Nordului”.

Aparținând unui stil olandez de picturi
idealizate, uneori prea expresive,

cunoscute ca „tronies”,

„Fata cu cercel de perlă” are alura

și subtilitatea ce caracterizează
opera lui Vermeer.

Dar acest tablou se detașează
de tăcutele scene narative

pe care le privim de la depărtare
în multe din picturile lui Vermeer.

O fată citind o scrisoare.

O lecție de pian.

Un portretist la lucru.

Aceste picturi ne dau o senzație
de intimitate, păstrând totuși distanța,

adesea marcată printr-o draperie trasă.

Vedem o lăptăreasă turnând
cu seninătate lapte într-un castron,

dar laptele nu e pentru noi.

Suntem doar spectatori.

Compoziția studiată
în picturile lui Vermeer

invocă o armonie echilibrată.

Podeaua în carouri
din multe din lucrările sale

stă martoră măiestriei lui Vermeer
în tehnica perspectivei și a racursiului.

Este o tehnică
care folosește distorsiunea

pentru a da iluzia unui obiect
ce se pierde în depărtare.

Alte elemente, precum aliniamentul,
oglinzile și sursele de lumină

descriu momentul
prin spațiu și poziție.

O femeie citind o scrisoare
lângă o fereastră deschisă

e plasată exact astfel încât fereastra
să-i reflecte imaginea către privitor.

Vermeer chiar ascunde piciorul
șevaletului de dragul compoziției.

Absența acestor elemente dă viață
„Fetei cu cercel de perlă”.

Vermeer abordează
lumina, umbra și clarobscurul,

folosind un fundal întunecat, tern,
pentru a-i evidenția tridimensionalitatea.

În loc să fie ca un element de decor
dintr-o scenă de teatru,

ea devine un subiect psihologic.

Contactul vizual
și buzele ușor întredeschise,

de parcă e pe punctul de a spune ceva,

ne lasă absorbiți în privirea ei.

Modelele tradiționale în portretistică
erau adesea nobili sau clerici.

Atunci de ce a pictat Vermeer
o necunoscută?

În secolul al XVII-lea, orașul Delft,
și în general Olanda,

s-a răzvrătit împotriva aristocrației
și a bisericii catolice.

După opt decenii de rebeliune
împotriva puterii spaniole,

olandezii au preferat ideea autoguvernării
și a republicii politice.

Orașe precum Delft nu erau supravegheate
de regi sau episcopi,

așa că mulți artiști precum Vermeer
nu aveau tradiționalii patroni.

Din fericire, inovația în afaceri

condusă de Compania Olandeză
a Indiilor de Est,

a transformat peisajul economic
din Olanda.

A creat o clasă de negustori
și un nou tip de patroni.

Dorind să fie reprezentați
în picturile pe care le finanțau,

acești negustori preferau
modele din clasa de mijloc

pictate în spații asemănătoare
propriilor locuințe,

înconjurate de obiecte familiare.

De exemplu, hărțile care apar
în picturile lui Vermeer

erau considerate la modă și mondene

de către clasa negustorilor
din Epoca de aur olandeză.

Turbanul oriental purtat
de „Fata cu cercel de perlă”

subliniază și el caracterul lumesc
al clasei negustorilor,

iar perla, un simbol al bogăției,
e, de fapt, o exagerare.

Vermeer nu și-ar fi permis
o perlă naturală de o așa mărime.

Cel mai probabil era o bucată de sticlă
sau de cositor, șlefuită să pară o perlă.

Acest miraj al bogăției e oglindit
în pictura însăși.

Într-un context mai larg, perla apare
rotundă și greoaie,

dar o inspecție detaliată arată
că e doar o pată de vopsea.

De aproape, ne dăm seama de puterea
lui Vermeer ca maestru al iluziei.

Probabil nu vom ști niciodată adevărata
identitate a „Fetei cu cercel de perlă”,

dar modul în care ne raportăm la portret
ne poate lăsa o amprentă de neuitat.

Așa cum stă expusă în casa ei
din Muzeul Mauritshuis din Haga,

prezența ei e, în același timp,
pătrunzătoare și subtilă.

În felul ei enigmatic, reprezintă
începutul unei perspective moderne

asupra economiei, politicii și iubirii.