Fenomenul fizic al celei mai „dificile mişcări" de balet - Arleen Sugano

Vezi lecţia completă: http://ed.ted.com/lessons/the-physics-of-the-hardest-move-in-ballet-arleen-sugano

În actul III din „Lacul Lebedelor", Lebăda Neagră face o serie de rotiri aparent fără sfârşit, mişcându-se în sus şi în jos pe un picior întins, tot învârtindu-se împrejur... de 32 de ori. Chiar e posibilă această mişcare numită fouetté? Arleen Sugano ne dezvăluie mecanismul fizic al acestei faimoase mişcări de balet.

Lecţie Arleen Sugano, animaţie Dancing Line Productions.

În actul III din „Lacul Lebedelor”,

Lebăda Neagră face o serie
de rotiri aparent fără sfârșit,

mişcându-se în sus şi în jos
pe vârful piciorului,

rotindu-se din nou şi din nou,
de 32 de ori.

E una din cele mai dificile
mișcări din balet

şi în cele treizeci de secunde,

ea seamănă cu un titirez uman
în continuă mişcare.

Acele rotiri spectaculoase
sunt numite fouettés,

care în franceză înseamnă „biciuit”,

descriind abilitatea incredibilă
a dansatoarei de a se roti fără oprire.

În timp ce ne minunăm de fouetté,
putem să-i descoperim mecanismul fizic?

Dansatoarea începe fouetté-ul împingând
piciorul pentru a genera răsucire.

Dar partea grea e menţinerea rotirii.

Când se întoarce,

fricţiunea dintre vârf şi podea,

şi dintre corp și aer,

reduce acest impuls.

Deci cum continuă să se rotească?

După fiecare rotire,
dansatoarea se oprește

pentru o fracțiune de secundă
cu faţa la public.

Piciorul de sprijin se aplatizează

şi apoi se răsuceşte
pe măsură ce se ridică înapoi pe vârf,

împingându-se de pe podea
pentru a crea o mică torsiune.

În acelaşi timp, mâinile se rotesc
deschis pentru a menţine echilibrul.

Rotirile sunt mai eficiente dacă centrul
de gravitaţie rămâne constant,

iar o dansatoare iscusită va putea
să-şi menţină axa rotirii verticală.

Mâinile extinse şi piciorul
ce generează torsiune

ajută la menținerea fouetté-ului.

Secretul şi motivul pentru care
abia reuşeşti să observi pauza

e că celălalt picior
nu se opreşte din mişcare.

În timpul pauzei sale de moment,

piciorul ridicat al dansatoarei
se îndreaptă şi se mişcă

din faţă spre lateral,

înainte să se plieze în genunchi.

Fiind în mişcare, acel picior
înmagazinează inerția rotației.

Atunci când piciorul revine spre corp,

acel impuls se transferă înapoi
către corpul dansatoarei,

propulsând-o în rotire
pe măsură ce se ridică înapoi pe vârf.

În timp ce balerina își extinde
şi retrage piciorul la fiecare rotire,

impulsul va trece dintr-o parte în alta
între picior şi corp,

menţinând-o în mişcare.

O balerină bună poate efectua mai multe
rotiri din fiecare extindere a piciorului

în una din două modalităţi.

Prima, poate extinde piciorul mai devreme.

Cu cât piciorul este mai întins,
cu atât înmagazinează mai mult impuls,

şi întoarce spre corp mai mult impuls
atunci când e retras.

Mai multă viteză unghiulară
înseamnă mai multe rotiri

înainte de a compensa
ceea ce s-a pierdut prin frecare.

Cealaltă opţiune e ca dansatoarea

să-şi aducă mâinile sau piciorul
mai aproape de corp

atunci când se revine pe vârf.

De ce funcţionează?

Ca şi oricare altă rotire în balet,

fouetté-ul e dictat de momentul unghiular,

care e egal cu viteza unghiulară
a dansatoarei ori momentul de inerţie.

Cu excepţia a ceea ce s-a pierdut
prin fricţiune,

momentul unghiular trebuie să fie constant
în timp ce dansatoarea e pe vârf.

Aceasta se numește
conservarea momentului unghiular.

Inerţia de rotire poate fi considerată

rezistenţa corpului
la mişcarea de rotaţie.

Aceasta se măreşte când o masă mai mare
e distribuită departe de axa de rotaţie

şi descreşte când masa e distribuită
mai aproape de axa de rotaţie.

Atunci când îşi ţine braţele
mai aproape de corp,

inerţia sa de rotaţie se micşorează.

Pentru a conserva momentul unghiular,

viteza sa unghiulară, viteza rotirii sale,

trebuie să crească,

permiţând aceleiaşi cantităţi
de inerţie înmagazinată

s-o poarte printre multiplele sale rotiri.

Probabil ai văzut patinatori
ce fac acelaşi lucru,

rotindu-se tot mai repede
apropiindu-și mâinile şi picioarele.

În baletul lui Ceaikovski,
Lebăda Neagră este o vrăjitoare,

iar cele 32 de fouetté-uri captivante
par a fi aproape ireale.

Dar nu este vorba de magie.

Ci de fizică.