De ce ar trebui să construim zgârie-nori din lemn
-
0:01 - 0:04Acesta este bunicul meu.
-
0:04 - 0:07Şi acesta e fiul meu.
-
0:07 - 0:09Bunicul m-a învăţat să lucrez cu lemnul
-
0:09 - 0:10când eram copil.
-
0:10 - 0:12M-a învăţat şi că atunci când tai
-
0:12 - 0:15un copac pentru a-l transforma în ceva,
-
0:15 - 0:18trebuie să cinsteşti viaţa acelui copac şi să faci asta
-
0:18 - 0:20cât de frumos poţi.
-
0:20 - 0:23Băieţelul meu mi-a amintit
-
0:23 - 0:26că, în ciuda tehnologiei şi a tuturor jucăriilor din lume,
-
0:26 - 0:28uneori, o bucăţică de lemn,
-
0:28 - 0:30clădită într-un ansamblu,
-
0:30 - 0:34poate fi un lucru care te inspiră.
-
0:34 - 0:36Acestea sunt clădirile mele.
-
0:36 - 0:38Le construiesc în toata lumea
-
0:38 - 0:41din birourile noastre din Vancouver şi New York.
-
0:41 - 0:44Construim clădiri cu dimensiuni, stiluri
-
0:44 - 0:46şi materiale diferite, în funcţie de unde ne aflăm.
-
0:46 - 0:48Însă lemnul e materialul care îmi place cel mai mult
-
0:48 - 0:50şi vă voi spune care e povestea cu el.
-
0:50 - 0:52Parţial, îmi place pentru că de fiecare dată
-
0:52 - 0:54când oamenii întră în clădirile mele făcute din lemn,
-
0:54 - 0:57reacţionează complet diferit.
-
0:57 - 0:59Nu am văzut pe nimeni să intre
-
0:59 - 1:02şi să îmbrăţişeze o coloană de oţel sau de ciment,
-
1:02 - 1:05însă am văzut asta într-o clădire din lemn.
-
1:05 - 1:07Am văzut cum oamenii ating lemnul
-
1:07 - 1:09şi cred că există un motiv pentru asta.
-
1:09 - 1:12La fel ca fulgii de zăpadă, nu există
-
1:12 - 1:14două bucăţi de lemn identice pe pământ.
-
1:14 - 1:16Asta e minunat.
-
1:16 - 1:19Îmi place să cred că lemnul
-
1:19 - 1:22reprezintă amprentele naturii în clădirile noastre.
-
1:22 - 1:25Amprentele Mamei Naturi fac
-
1:25 - 1:29clădirile noastre să se conecteze la natură în spaţiul construit.
-
1:29 - 1:31Locuiesc în Vancouver, lângă o pădure
-
1:31 - 1:34care creşte până la o înălţime de 33 de etaje.
-
1:34 - 1:37De-a lungul coastei, aici în California, pădurea de sequoia
-
1:37 - 1:40creşte până la o înălţime de 40 de etaje.
-
1:40 - 1:43Clădirile din lemn pe care le concepem
-
1:43 - 1:46au doar 4 etaje în majoritatea locurilor de pe glob.
-
1:46 - 1:49Regulile de construcţie ne limitează capacitatea de a construi
-
1:49 - 1:52clădiri mai înalte de 4 etaje în multe locuri
-
1:52 - 1:54şi asta e valabil şi pentru SUA.
-
1:54 - 1:56Există excepţii,
-
1:56 - 1:57dar asta e normal,
-
1:57 - 1:59iar lucrurile se vor schimba.
Sper. -
1:59 - 2:01Motivul pentru care cred asta e
-
2:01 - 2:04faptul că azi jumate dintre noi trăim în oraşe,
-
2:04 - 2:08iar procentul va creşte la 75%.
-
2:08 - 2:10Oraşele şi densitatea urbană vor face clădirile
-
2:10 - 2:12să rămână la dimensiuni mari
-
2:12 - 2:16şi cred că lemnul poate deveni important în oraşe.
-
2:16 - 2:19Cred asta pentru că 3 miliarde de oameni
-
2:19 - 2:22vor avea nevoie de o casă
-
2:22 - 2:24în următorii 20 de ani.
-
2:24 - 2:25Adică 40% din populaţie va avea nevoie
-
2:25 - 2:29de o clădire nouă construită în următorii 20 de ani.
-
2:29 - 2:32Unul din trei oameni în mediul urban de azi
-
2:32 - 2:34locuieşte, de fapt, într-o mahala.
-
2:34 - 2:37Un miliard de oameni locuiesc în mahalale.
-
2:37 - 2:41O sută de milioane de oameni de pe glob sunt fără adăpost.
-
2:41 - 2:44Marea provocare pentru arhitecţi
-
2:44 - 2:46şi pentru societate
-
2:46 - 2:51este de a găsi o soluţie pentru a adăposti aceşti oameni.
-
2:51 - 2:54Însă, pe măsură ce ne mutăm la oraş,
-
2:54 - 2:57acestea sunt construite din două materiale,
-
2:57 - 3:00oţel şi beton, materiale minunate.
-
3:00 - 3:02Ele sunt materialele ultimului secol.
-
3:02 - 3:05Însă, necesită un consum mare de energie
-
3:05 - 3:09şi emisii de gaze de seră în procesul de fabricaţie.
-
3:09 - 3:12Oţelul reprezintă 3%
-
3:12 - 3:14din emisiile de gaze de seră,
-
3:14 - 3:17iar betonul - peste 5%.
-
3:17 - 3:19Aşadar, 8%
-
3:19 - 3:23din contribuţia noastră la gazele de seră
-
3:23 - 3:26vine doar din aceste două materiale.
-
3:26 - 3:28Nu ne prea gândim la asta şi, din păcate,
-
3:28 - 3:30nu ne gândim la clădiri
-
3:30 - 3:32pe cât ar trebui.
-
3:32 - 3:36Iată o statistică din SUA despre impactul gazelor cu efect de seră.
-
3:36 - 3:39Aproape jumate din aceste gaze au de-a face cu industria construcţiilor.
-
3:39 - 3:41E aceeaşi poveste cu energia.
-
3:41 - 3:44Veţi observa că transporturile sunt pe locul doi în listă,
-
3:44 - 3:47dar ăsta e subiectul de care auzim cel mai des.
-
3:47 - 3:51Deşi e vorba de energie,
-
3:51 - 3:53e vorba şi de carbon.
-
3:53 - 3:56Problema, cred eu, e că, în cele din urmă,
-
3:56 - 3:59conflictul dintre cum rezolvăm problema
-
3:59 - 4:02celor trei miliarde de oameni care au nevoie de o casă
-
4:02 - 4:05şi schimbările climatice este un dezastru
-
4:05 - 4:08pe cale să se dezlănțuie sau deja în desfășurare.
-
4:08 - 4:11Înseamnă că trebuie să începem să gândim altfel
-
4:11 - 4:14şi cred că lemnul va face parte din soluţie.
-
4:14 - 4:15Vă voi spune de ce.
-
4:15 - 4:18Ca arhitect, lemnul e singurul material
-
4:18 - 4:20pentru construcţii
-
4:20 - 4:23care a crescut datorită energiei solare.
-
4:23 - 4:27Când un copac creşte într-o pădure eliberând oxigen
-
4:27 - 4:29şi absorbind dioxid de carbon,
-
4:29 - 4:32când moare şi cade la pământ,
-
4:32 - 4:36el elimină dioxidul de carbon înapoi în atmosferă sau în sol.
-
4:36 - 4:39La fel se va întâmpla, dacă arde
-
4:39 - 4:42într-un incendiu.
-
4:42 - 4:45Dar dacă iei lemnul şi construieşti o clădire
-
4:45 - 4:48sau faci o mobilă sau o jucărie,
-
4:48 - 4:50el are capacitatea extraordinară
-
4:50 - 4:54de a stoca și sechestra carbonul.
-
4:54 - 4:57Un metru cub de lemn va stoca
-
4:57 - 5:00o tonă de dioxid de carbon.
-
5:00 - 5:02Cele două soluţii împotriva schimbării climei sunt
-
5:02 - 5:05reducerea emisiilor de carbon şi găsirea de spaţiu.
-
5:05 - 5:07Lemnul e singurul material important în construcţii
-
5:07 - 5:11care face aceste două lucruri.
-
5:11 - 5:14Etica noastră se bazează pe faptul
-
5:14 - 5:16că Pământul ne oferă mâncarea,
-
5:16 - 5:18dar avem nevoie să trecem la o viziune
-
5:18 - 5:21conform căreia Pământul ne oferă şi casele.
-
5:21 - 5:23Cum facem asta
-
5:23 - 5:24când ne urbanizăm repede
-
5:24 - 5:27şi clădirile din lemn ating doar patru etaje?
-
5:27 - 5:29Trebuie să reducem betonul şi oţelul
-
5:29 - 5:31şi să construim la scară mai mare.
-
5:31 - 5:36Lucrăm la clădiri de 30 de etaje, făcute din lemn.
-
5:36 - 5:39Colaborăm cu un inginer,
-
5:39 - 5:42numit Eric Karsh,
-
5:42 - 5:44şi facem asta pentru că există
-
5:44 - 5:47noi produse din lemn pe care le putem folosi,
-
5:47 - 5:49numite panouri din lemn solid.
-
5:49 - 5:51Sunt făcute din copaci tineri,
-
5:51 - 5:55arbuşti, bucăţele de lemn
-
5:55 - 5:57lipite laolaltă pentru a face panouri enorme:
-
5:57 - 6:022,4 metri lăţime, 19,5 metri lungime şi grosimi variate.
-
6:02 - 6:05Putem spune
-
6:05 - 6:07că toţi suntem obişnuiţi cu construcţii de doi pe patru
-
6:07 - 6:08când ne gândim la lemn.
-
6:08 - 6:10Asta-i concluzia pripită pe care oamenii o trag.
-
6:10 - 6:12Construcţiile de doi pe patru sunt precum cărămizile
-
6:12 - 6:15de Lego cu care ne jucam când eram mici.
-
6:15 - 6:18Poţi face tot felul de chestii faine cu Lego
-
6:18 - 6:21de dimensiunea asta şi peste doi pe patru.
-
6:21 - 6:22Amintiţi-vă, când eraţi mici,
-
6:22 - 6:24şi răscoleaţi prin grămada de lucruri din pivniţă
-
6:24 - 6:27şi aţi găsit un bloc mare de Lego
-
6:27 - 6:27şi v-aţi gândit
-
6:27 - 6:30„Grozav, pot construi ceva cu adevărat mare
-
6:30 - 6:31şi va fi superb.”
-
6:31 - 6:33Asta e schimbarea.
-
6:33 - 6:36Panourile din lemn solid sunt ca aceste cărămizi de Lego.
-
6:36 - 6:37Schimbă scara la care putem face lucrurile.
-
6:37 - 6:40Am dezvoltat ceva numit FFTT,
-
6:40 - 6:42o soluţie Creative Commons
-
6:42 - 6:47pentru construirea unui sistem foarte flexibil
-
6:47 - 6:50cu aceste panouri mari cu care construim
-
6:50 - 6:54şase etaje deodată dacă vrem.
-
6:54 - 6:57Această animaţie vă arată cum se asamblează clădirea
-
6:57 - 7:01foarte simplu, iar aceste construcţii sunt disponibile
-
7:01 - 7:03pentru arhitecţi şi ingineri care vor să construiască
-
7:03 - 7:05pentru diferite culturi din lume,
-
7:05 - 7:07în stiluri arhitecturale diferite.
-
7:07 - 7:10Pentru a construi în parametri de siguranţă,
-
7:10 - 7:13am proiectat aceste clădiri
-
7:13 - 7:14pentru a rezista în Vancouver,
-
7:14 - 7:16unde avem o zonă seismică foarte activă,
-
7:16 - 7:19ele atingând şi 30 de etaje.
-
7:19 - 7:21Evident, de fiecare dată când spun asta,
-
7:21 - 7:23oamenii, chiar aici la conferinţă, spun:
-
7:23 - 7:26„Serios? 30 de etaje? Cum e posibil?”
-
7:26 - 7:29Se pun multe întrebări bune
-
7:29 - 7:31şi importante, la care am muncit mult
-
7:31 - 7:33să răspundem redactând raportul nostru
-
7:33 - 7:36şi cel pentru referenţi.
-
7:36 - 7:38Mă voi axa doar pe câteva dintre ele
-
7:38 - 7:39şi voi începe cu focul, deoarece acesta
-
7:39 - 7:42e probabil primul lucru la care vă gândiţi acum.
-
7:42 - 7:43Corect.
-
7:43 - 7:45Vă voi spune următoarele.
-
7:45 - 7:47Dacă vă rog să luaţi un chibrit şi să-l aprindeţi,
-
7:47 - 7:51să-l ţineţi lângă un buştean şi să încercaţi să-i daţi foc,
-
7:51 - 7:53nu veţi reuşi, nu-i aşa? Cu toţii ştim asta.
-
7:53 - 7:55Pentru a face un foc, trebuie să începi cu bucăţi mici
-
7:55 - 7:57de lemn şi să continui cu unele mai mari
-
7:57 - 8:00şi în cele din urmă să adaugi acel buştean
-
8:00 - 8:02care, bineînţeles,
-
8:02 - 8:05arde, dar arde lent.
-
8:05 - 8:06Panourile de lemn solid, aceste produse noi
-
8:06 - 8:09pe care le folosim, sunt asemănătoare buştenilor.
-
8:09 - 8:12E greu să le dai foc şi când faci asta,
-
8:12 - 8:14ard în mod previzibil.
-
8:14 - 8:17Putem folosi ştiinţa incendiilor pentru a le prezice
-
8:17 - 8:19şi a construi aceste clădiri la fel de sigure ca cele din beton
-
8:19 - 8:21sau din oţel.
-
8:21 - 8:24Următoarea mare problemă - despăduririle.
-
8:24 - 8:2718% din contribuţia noastră
-
8:27 - 8:29la emisiile de gaze cu efect de seră pe glob
-
8:29 - 8:30reprezintă rezultatul despăduririlor.
-
8:30 - 8:34Nu vrem să tăiem copaci.
-
8:34 - 8:38Mai bine zis, nu vrem să tăiem copacii care nu trebuie.
-
8:38 - 8:41Există modele de silvicultură sustenabilă
-
8:41 - 8:43care permit tăierea de copaci aşa cum trebuie.
-
8:43 - 8:45Aceia sunt singurii copaci potriviţi
-
8:45 - 8:46pentru aceste tipuri de sisteme.
-
8:46 - 8:49Cred că aceste idei
-
8:49 - 8:52vor schimba efectele despăduririlor.
-
8:52 - 8:54În ţările cu probleme de despădurire,
-
8:54 - 8:57trebuie să găsim un mod de a furniza
-
8:57 - 8:59o valoare mai mare pentru pădure
-
8:59 - 9:02şi de a încuraja oamenii să facă bani
-
9:02 - 9:04prin cicluri foarte rapide de creştere -
-
9:04 - 9:07copaci de 10, 12, 15 ani, cu care se fac aceste produse
-
9:07 - 9:09şi care ne permit să construim la această scară.
-
9:09 - 9:11Am făcut calcule pentru o clădire de 20 de etaje:
-
9:11 - 9:14Vom creşte suficient lemn în America de Nord la fiecare 13 minute.
-
9:14 - 9:17De asta e nevoie.
-
9:17 - 9:20Povestea cu carbonul este una bună în contextul ăsta.
-
9:20 - 9:23Construind o clădire de 20 de etaje din ciment şi beton,
-
9:23 - 9:26producem o cantitate
-
9:26 - 9:30de 1200 de tone de dioxid de carbon.
-
9:30 - 9:32Dacă am construi-o din lemn,
-
9:32 - 9:34am reține în jur de 3100 de tone,
-
9:34 - 9:37pentru o diferenţă netă de 4300 de tone.
-
9:37 - 9:39Acesta e echivalentul a 900 de maşini
-
9:39 - 9:42îndepărtate de pe şosele într-un an.
-
9:42 - 9:44Gândiţi-vă la cele trei miliarde de oameni
-
9:44 - 9:45care au nevoie de o casă nouă.
-
9:45 - 9:48Poate asta ar putea contribui la reducerea CO2.
-
9:48 - 9:51Suntem la începutul unei revoluţii
-
9:51 - 9:53a felului cum construim, acesta fiind primul mod nou
-
9:53 - 9:58de a construi un zgârie-nori în ultimii 100 de ani.
-
9:58 - 10:00Provocarea constră în schimbarea percepţiei societăţii
-
10:00 - 10:02şi e o provocare mare.
-
10:02 - 10:06Partea de inginerie e cea uşoară.
-
10:06 - 10:08O pot descrie în felul următor:
-
10:08 - 10:10Primul zgârie-nori, tehnic vorbind -
-
10:10 - 10:13însemnând o clădire de 10 etaje, conform definiţiei -
-
10:13 - 10:15primul a fost cel din Chicago,
-
10:15 - 10:18iar oamenii erau îngroziţi când trebuiau să treacă pe sub clădire.
-
10:18 - 10:20După patru ani de la construirea lui,
-
10:20 - 10:23Gustave Eiffel a început Turnul Eiffel
-
10:23 - 10:24şi pe măsură ce îl construia,
-
10:24 - 10:29a schimbat linia de orizont a tuturor oraşelor din lume,
-
10:29 - 10:32a creat o competiţie
-
10:32 - 10:34între locuri precum New York City şi Chicago,
-
10:34 - 10:37unde dezvoltatorii au început să construiască clădiri tot mai mari
-
10:37 - 10:40şi să spargă tipare
-
10:40 - 10:42cu o tehnică de construcţie din ce în ce mai bună.
-
10:42 - 10:44Am construit acest model în New York,
-
10:44 - 10:47ca model teoretic în campusul
-
10:47 - 10:50unei universităţi tehnice aflate în proiect,
-
10:50 - 10:51iar motivul pentru care am ales acest loc
-
10:51 - 10:54e de a vă arăta cum ar putea arăta aceste clădiri,
-
10:54 - 10:56deoarece exteriorul se poate schimba.
-
10:56 - 10:59Vorbim, de fapt, doar de structură.
-
10:59 - 11:01Am ales asta pentru că e o universitate tehnică
-
11:01 - 11:04şi cred că lemnul este materialul
-
11:04 - 11:07cel mai avansat tehnologic cu care pot construi.
-
11:07 - 11:10Se pare că Mama Natură deţine patentul
-
11:10 - 11:13şi nouă nu ne prea place asta.
-
11:13 - 11:15Însă, aşa trebuie să fie,
-
11:15 - 11:18amprentele naturii pe spaţiul construit.
-
11:18 - 11:20Caut ocazia
-
11:20 - 11:24de a crea un moment de tipul Turn Eiffel.
-
11:24 - 11:26Clădirile încep să crească pe verticală peste tot în lume.
-
11:26 - 11:27Există o clădire în Londra, cu 9 etaje,
-
11:27 - 11:30una recent terminată în Australia,
-
11:30 - 11:32care are 10 sau 11 etaje.
-
11:32 - 11:35Începem să creştem înălţimea acestor clădiri din lemn
-
11:35 - 11:37şi sperăm
-
11:37 - 11:40că oraşul meu natal, Vancouver, va anunţa
-
11:40 - 11:43cea mai înaltă clădire din lume, de 20 de etaje,
-
11:43 - 11:46într-un viitor nu prea îndepărtat.
-
11:46 - 11:48Acel moment de tip Turn Eiffel va sparge limitele,
-
11:48 - 11:50aceste limite arbitrare de înălţime,
-
11:50 - 11:53şi va permite clădirilor din lemn să intre în competiţie.
-
11:53 - 11:55Cred că această cursă a şi început.
-
11:55 - 11:56Vă mulţumesc.
-
11:56 - 12:01(Aplauze)
- Title:
- De ce ar trebui să construim zgârie-nori din lemn
- Speaker:
- Michael Green
- Description:
-
Construiți un zgârie-nori? Lăsaţi deoparte oţelul şi betonul, spune arhitectul Michael Green, şi construiţi zgârie-nori din... lemn. După cum explică Green în această prezentare incitantă, nu numai că e posibilă construirea de structuri cu 30 de etaje (sau, speră el, mai înalte), ci e şi necesară.
- Video Language:
- English
- Team:
- closed TED
- Project:
- TEDTalks
- Duration:
- 12:22
Ariana Bleau Lugo approved Romanian subtitles for Why we should build wooden skyscrapers | ||
Ariana Bleau Lugo accepted Romanian subtitles for Why we should build wooden skyscrapers | ||
Ariana Bleau Lugo edited Romanian subtitles for Why we should build wooden skyscrapers | ||
Ariana Bleau Lugo edited Romanian subtitles for Why we should build wooden skyscrapers | ||
Alma Ghita edited Romanian subtitles for Why we should build wooden skyscrapers | ||
Alma Ghita edited Romanian subtitles for Why we should build wooden skyscrapers | ||
Alma Ghita edited Romanian subtitles for Why we should build wooden skyscrapers | ||
Alma Ghita edited Romanian subtitles for Why we should build wooden skyscrapers |