Ce este obezitatea? - Mia Nacamulli

Vezi lecţia completă: http://ed.ted.com/lessons/what-is-obesity-mia-nacamulli

Obezitatea este o epidemie globală în creştere. Creşte substanţial probabilitatea bolilor precum diabet, boli ale inimii, atac cerebral, hipertensiune arterială şi cancer. Dar care este diferenţa dintre a fi supraponderal şi a fi obez? Şi cum devine o persoană obeză? Mia Nacamulli explorează obezitatea.

Lecţie de Mia Nacamulli, animaţie de Kozmonot Animation Studio.

Principala funcție a grăsimii corporale
e de a stoca rezervele nutriționale.

În timpurile preistorice, selecția
naturală favoriza genotipurile

care puteau să îndure condiții precare
prin stocarea grăsimii.

Malnutriția cronică fiind considerată
norma pentru majoritatea istoriei umane,

genetica a evoluat,
favorizând depozitarea grăsimilor.

Deci când a devenit grăsimea
corporală o problemă?

Efectele negative ale supraponderalității
nu au fost trecute în literatura medicală

decât abia în secolul al XVIII-lea.
Apoi, progresele tehnologice

s-au asociat cu măsurile
de sănătate publică,

rezultând îmbunătățirea cantității,
calității și varietății mâncării.

Abundența susținută a mâncării bune
a făcut ca o populație mai sănătoasă

să „explodeze” economic.

Producția a crescut,
și cu ea, timpul liber

și talia.

La mijlocul secolului al XIX-lea,
să fii supraponderal sau obez

reprezenta o boală,

și un secol mai târziu,
era declarată mortală.

Care este diferența dintre
a fi supraponderal și a fi obez?

Un calcul numit BMI ne explică.

De exemplu, dacă cineva
cântărește 65 de kilograme

și are 1.5 metri înălțime,

are un BMI de aproximativ 29.
Obezitatea reprezintă

acumularea unui exces
de grăsime corporală

care apare când BMI-ul
unei persoane trece de 30,

adică peste BMI-ul supraponderalului,
aflat între 25 și 29.9.

În timp ce BMI poate fi o estimare
ajutătoare a greutății sănătoase,

procentul de grăsime corporală
poate fi determinat

doar luând în considerare și informații
precum circumferința taliei

și masa musculară.

Atleții, de exemplu, au în mod
natural un BMI mai mare.

Deci cum ajunge o persoană obeză?

În principiu, obezitatea este cauzată
de un dezechilibru energetic.

Dacă energia rezultată din aportul caloric

este mai mare decât energia
rezultată din activitatea fizică,

corpul depozitatează caloriile în plus
sub formă de grăsime.

De cele mai multe ori,
acest dezechilibru provine

de la o combinație
de circumstanțe și alegeri.

Adulții ar trebui să facă cel puțin
2.5 ore de sport în fiecare săptămână,

și copiii o oră întreagă pe zi.

Dar global, un adult din patru
și opt din zece adolescenți

nu sunt destul de activi.

Mâncărurile procesate cu un conținut
bogat în calorii și porțiile mari

combinate cu un marketing generalizat

au condus la o supraalimentare pasivă.

Și resursele limitate,

și lipsa accesului la mâncăruri
sănătoase la un preț acceptabil

generează un risc mai mare
în comunitățile dezavantajate.

Totuși, alcătuirea noastră genetică
joacă și ea un rol.

Studiile asupra familiilor
și gemenilor separați

au arătat o relație clară de ereditate
cauzală pentru creșterea în greutate.

Studiile recente au stabilit
o legătură între obezitate

și schimbări ale speciilor de bacterii
care trăiesc în sistemul nostru digestiv.

Indiferent de cauză, obezitatea este
o epidemie globală în creștere.

Crește considerabil
probabilitatea bolilor,

precum diabet,

boli ale inimii,

atac cerebral,

hipertensiune arterială

și cancer.

Efectiv, afectează toate vârstele, sexele
și grupurile socioeconomice

atât în țările dezvoltate,
cât și în cele în curs de dezvoltare.

Cu o creștere globală de 60% a obezității
infantile în doar două decenii,

problema este prea importantă
ca să o ignorăm.

Odată ce o persoană este obeză, drumul
spre recuperare este progresiv mai abrupt.

Schimbări hormonale, metabolice încetinesc
răspunsul corpului la supraalimentație.

După ce slăbește, o persoană care era
supraponderală arde mai puține calorii

făcând aceleași exerciții

decât o persoană care are natural
aceeași greutate,

devenind mult mai dificil
să piardă grăsimea în exces.

Când oamenii iau în greutate,

deteriorând căile de semnalizare,
devine mult mai dificil

pentru creier să măsoare consumul
de alimente și stocarea grăsimilor.

Există, totuși, dovezi

că schimbările lungi de comportament,
bine monitorizate,

pot aduce îmbunătățiri în problemele
de sănătate cauzate de obezitate.

Scăderea în greutate datorată
schimbărilor durabile,

sau tratamentele invazive
precum operațiile de obezitate,

pot reduce rezistența
la insulină și inflamațiile.

Ce era un avantaj pentru supraviețuire,
lucrează acum împotriva noastră.

Cum populația lumii continuă să fie
mai puţin activă și mai numeroasă,

mișcându-ne și mâncând sănătos
pentru a avea o greutate mai sănătoasă

este esențial pentru bunăstarea noastră.

Și cu epidemiile care afectează
fiecare țară a lumii

din diferite motive socioeconomice,

obezitatea nu poate fi văzută
ca o problemă izolată.

Mai multe măsuri globale de prevenție

sunt esențiale pentru a coordona
greutatea lumii.