4 motive să înveți o limbă străină

Engleza devine rapid limba universală a lumii, și tehnologia de traducere imediată se îmbunătățește cu fiecare an. Așa că de ce să te deranjezi să înveți o limbă străină? Lingvistul și profesorul Universității Columbia, John McWhorter împărtășește 4 beneficii ispititoare de învățare a unei limbi străine.

Limba în care vorbesc acum

e pe cale să devină
limbă universală,

la bine și la rău.

Să recunoaștem,

este limba internetului,

este limba finanțelor,

este limba controlului de trafic aerian,

a muzicii pop,

a diplomației...

Engleza e peste tot.

Chineza mandarină are mai mulți vorbitori,

dar mai mulți chinezi învață engleza,

decât vorbitori de engleză, chineza.

Din câte am auzit,

există mai multe universități
în China acum

în care totul se predă în engleză.

Engleza preia controlul.

În plus,

se preconizează că la sfârșitul secolului,

aproape toate limbile existente acum

– aproape 6000 –

nu vor mai fi vorbite.

Vor rămâne doar câteva sute.

Și pe deasupra,

suntem în punctul în care
traducerea instantanee a discursului live

e nu doar posibilă, dar e tot mai bună
cu fiecare an ce trece.

Vă spun aceste lucruri acum

pentru că îmi dau seama
că se va ajunge la un moment dat

să se pună întrebarea:

„De ce ar trebui să învățăm
și alte limbi străine în afara englezei,

dacă engleza e străină cuiva.”

De ce să te deranjezi
să înveți alta dacă se ajunge

ca aproape oricine va putea
comunica în una singură?

Cred că sunt o mulțime de motive,

dar vreau să vă vorbesc mai întâi

despre primul de care probabil ați auzit,

deoarece, de fapt, este mai periculos
decât ați putea crede.

Și acesta este ideea

că o limbă îți canalizează gândurile,

că vocabularul
și gramatica diferitor limbi

dă fiecăruia dintre noi
o experiență psihologică diferită,

să spunem așa.

E o idee extrem de tentantă,

dar oarecum alunecoasă.

Și nu pentru că e total falsă.

De exemplu, în franceză și spaniolă

cuvântul pentru masă este,
dintr-un anumit motiv, de gen feminin.

Deci, „la table”, „la mesa”,
trebuie doar să le accepți.

A fost demonstrat

că dacă ești un vorbitor
al uneia din aceste limbi

și se întâmplă să fii întrebat

cum ți-ai imagina o masă vorbitoare,

atunci mai des decât accidental,

un vorbitor francez sau spaniol

spune că masa ar vorbi
cu o voce înaltă și feminină.

Așa că dacă ești francez sau spaniol,
pentru tine, o masă e ca o fată,

ceea ce e diferit dacă ai fi
un vorbitor de engleză.

E greu să nu-ți placă
lucruri de acest gen

și multă lume îți va spune
că asta înseamnă

că ai o viziune asupra lumii
dacă vorbești una din aceste limbi.

Dar trebuie să ai grijă,

deoarece imaginează-ți că cineva
ne studiază la microscop,

pe no, cei care vorbesc engleza nativ.

Care este viziunea
asupra lumii, din engleză?

Deci, de exemplu, să luăm
un vorbitor de engleză.

Sus pe ecran este Bono.

Vorbește engleză.

Presupun că are o viziune asupra lumii.

Acum, acela este Donald Trump.

În felul lui,

și el vorbește engleză.

(Râsete)

Și aici este doamna Kardashian

și ea este o vorbitoare de engleză.

Deci aici sunt 3 vorbitori
de limbă engleză.

Ce viziune asupra lumii
au în comun acești 3 oameni?

Ce viziune asupra lumii care îi unește
este formată prin engleză?

Este un concept foarte alunecos.

Și așa, treptat se ajunge la consensul
că limba poate da o formă gândirii,

dar tinde să fie mai degrabă
o agitație psihologică obscură.

Nu este vorba că cineva îți dă o pereche
de ochelari ca să vezi lumea.

Acum, dacă e așa,

atunci de ce să mai înveți limbi străine ?

Dacă nu va schimba modul tău de gândire

care ar fi celelalte motive?

Sunt câteva.

Unul dintre ele este că dacă
vrei să asimilezi o cultură

Dacă vrei să o absorbi,
dacă vrei să devii o parte din ea,

atunci indiferent dacă
limba canalizează cultura sau nu--

și asta pare îndoielnic --

dacă vrei să asimilezi cultura,

trebuie să controlezi
până la o anumită măsură

limba care se întâmplă
să fie inclusă în acea cultură.

Nu există o altă cale.

Există despre asta
o ilustrare interesantă.

Trebuie să fiu ușor neclar,
dar chiar ar trebui să căutați.

Există un film regizat
de canadianul Denys Arcand--

citit în engleză pe pagină,
"Dennis Ar-cand",

dacă vreți să-l căutați.

El a făcut un film care se numește
"Iisus din Montreal."

Și multe dintre personaje

sunt canadiene franceze
vorbitoare de franceză,

vibrante, amuzante, pasionale.

Există o scenă spre final,

în care trebuie să-și ducă prietena
la un spital anglofon.

În spital, ele trebuie
să vorbească engleza.

Dar, ele vorbesc engleza
dar nu este limba lor nativă,

mai degrabă nu ar vorbi engleza.

Și o vorbesc mai încet,

au accente, nu o vorbesc corect.

Brusc aceste personaje
de care v-ați îndrăgostit

devin propriile lor coji,
sunt propriile lor umbre.

Să studiezi o cultură

și să interacționezi cu oamenii
prin acest tip de perdea din pânză

înseamnă să nu înțelegi
cu-adevărat cultura.

Așa deci, în măsura în care
sute de limbi vor fi lăsate,

un motiv ca să le învățăm

este deoarece ele sunt bilete
care fac posibilă participarea

în cultura oamenilor care o vorbesc,

doar prin virtutea faptului
că este codul lor.

Așa că acesta e un motiv.

Al doilea motiv:

a fost demonstrat

că dacă vorbești 2 limbi,
este mai puțin probabil să capeți demență

și probabil că te descurci mai bine
făcând mai multe lucruri simultan.

Și aceștia sunt factori care
își fac apariția devreme,

astfel încât trebuie
să-ți dea o anumită idee

despre când să-i pui copilul
să învețe o altă limbă.

Bilingvismul este sănătos.

Și apoi, al treilea --

limbile sunt pur și simplu
o distracție grozavă.

Mult mai distractive decât ni se spune.

De exemplu, în arabă:”kataba”, el a scris,

”yaktubu”, el scrie, ea scrie.

”Uktub”, imperativul: scrie!

Ce au în comun aceste lucruri?

Toate aceste lucruri au în comun

consoanele care stau
în mijloc ca stâlpii.

Ele stau drepte,

și vocalele dansează
în jurul consoanelor.

Cine n-ar vrea să le rostogolească-n gură?

Poți face asta în ebraică,

poți face asta în limba de bază
a Etiopiei, amharica.

E distractiv.

Sau limbile au topică diferită.

Învățatul limbilor cu topică diferită

e ca șofatul pe partea cealaltă
a străzii, într-o altă țară,

sau senzația pe care o ai când
pui hamamelis în jurul ochilor

și simți furnicături.

O limbă îți poate face asta.

Deci, de exemplu,

„Pisica din pălărie”,

o carte la care sunt sigur
că toți ne întoarcem des,

ca „Moby Dick”.

O frază din ea este:
„Știi unde l-am găsit?

Știi unde era?
Mânca tort în cadă.

Da, asta făcea!”

Bine. Acum, dacă înveți asta
în chineza mandarină,

atunci trebuie să măiestrești:

„Tu poți ști, eu unde l-am găsit?

El era cadă înăuntru îmbuibând tort,

Nicio greșeală îmbucând mestecând!”

Sună bine.

Imaginează-ți să fii capabil de asta
la un moment dat, ani în șir.

Sau, ați învățat vreodată cambodiana?

Nici eu, dar dacă aș fi făcut-o,

ar fi trebuit să-mi rostogolesc în gură
nu doar câteva duzine de vocale

ca în engleză,

ci 30 de vocale diferite

curgând sau ghemuindu-se
în gura cambodiană

ca albinele în stup.

Asta poate face o limbă.

Și mai mult decât atât,

noi trăim în era când nu a fost niciodată
mai ușor să înveți autodidact altă limbă.

Înainte trebuia să mergi într-o clasă

și acolo putea fi un profesor studios –

vreun profesor geniu –

dar acea persoană era acolo
doar la anumite ore

și trebuia să mergi atunci,

și asta nu se întâmpla foarte des.

Trebuia să mergi la cursuri.

Dacă nu aveai asta,
aveai ceva care se numea placă.

Eu așa am început.

Era așa de multă informație pe o placă,

sau o casetă,

sau chiar acel obiect antic
cunoscut ca CD.

În afară de asta, aveam cărți
care nu funcționau,

așa era pe atunci.

Astăzi te poți întinde –

pe podeaua din sufragerie,

sorbind bourbon –

și să înveți singur
orice limbă ai vrea

cu seturi minunate
cum ar fi Rosetta Stone.

Recomand de asemenea foarte mult
mai puțin cunoscuta Glossika.

O poți face oricând,

prin urmare o poți face
mai mult și mai bine.

Îți poți oferi plăcerile dimineții
în diferite limbi.

Eu iau niște „Dilbert” în diferite limbi
în fiecare dimineață;

îți dezvoltă abilitățile.

Nu puteam s-o fac cu 20 de ani în urmă

când ideea de a avea
orice limbă îți dorești

în buzunar,

venind din telefon,

ar fi sunat științifico-fantastic
pentru oamenii foarte sofisticați.

Așa că eu recomand foarte mult

să înveți singur alte limbi
decât cea pe care o vorbesc eu,

deoarece nu o fost niciodată
un timp mai bun ca s-o faci.

Este o distracție grozavă.

Nu-ți va schimba mintea,

dar te va uimi cu siguranță.

Mulțumesc foarte mult.

(Aplauze)