Aminteşte-ţi să spui „mulţumesc”.

În acest scurt discurs de 3 minute, surprinzător de simplu, dr. Laura Trice ne împărtăşeşte puterea magică a cuvântului „mulțumesc”: pentru a întări o prietenie, pentru a repara o legătură, pentru a ne asigura că cealaltă persoană știe ce înseamnă pentru voi. Încercați.

Salut. Vă voi vorbi despre importanţa
laudei, admirației și a mulțumirii,

care să fie sincere faţă de ceva anume.

M-a interesat asta pentru că observasem
de când eram mică, până acum câțiva ani,

că aș fi vrut să mulțumesc cuiva,
să laud pe cineva, să accept laudele lor,

dar mă blocam.

Mă tot întrebam, de ce?

Mă simțeam timidă, jenată.

Mi-am pus întrebarea
dacă doar eu procedez aşa?

Şi am vrut să aflu.

Am noroc că lucrez
într-un centru de reabilitare

şi văd oameni înfruntând
viaţa şi moartea, dependenţi de vicii.

Uneori răspunsul e simplu,
durerea lor fiind că tatăl a decedat

fără să le fi spus vreodată
că e mândru de ei.

Aude apoi de la familie și prieteni
că tatăl spunea tuturor că e mândru de el,

dar lui, niciodată.

Nu știa că fiul avea nevoie să audă asta.

De ce nu cerem să primim ce avem nevoie?

Ştiu un bărbat căsătorit 25 de ani,
dornic să-şi audă soţia spunând:

„Mulțumesc că munceşti
ca eu să pot sta cu copiii acasă”,

dar nu cere să-i spună.

Ştiu o femeie care face asta.

O dată pe săptămână îi spune soţului:

„Vreau să-mi mulțumești pentru tot
ce fac prin casă și cu copiii.”

Și el: „O, e grozav! Şi asta e minunat!”

Lauda trebuie să fie sinceră,
dar ea își asumă răspunderea pentru asta.

April, o prienă încă de la grădiniță,

le mulțumește copiilor ei
că-şi fac treaba.

„De ce n-aș mulțumi,
deşi ei trebuie să le facă?”

Întrebarea e: de ce eu stăvileam impulsul?
De ce şi alții și-l stăvilesc?

De ce pot să cer un grătar mediu
sau pantofi mărimea 6,

dar n-o să cer:
„Laudă-mă aşa, te rog.” ?

E pentru că dezvălui
informaţii importante despre mine.

Vă comunic când mă simt nesigură.
Arăt că am nevoie de ajutorul vostru.

Dar vă tratez pe voi, apropiații mei,
de parcă mi-ați fi dușmani.

Ce-ați face cu informația?

Ați putea să mă neglijați,
aţi putea să vă folosiţi de ea,

sau ați putea să-mi satisfaceți nevoia.

Mi-am dus bicicleta la service
– ador asta – aceiași bicicletă:

i-au făcut „îndreptarea” roților.

„Îndreptatul roților face bicicleta
mult mai bună”, îmi zice.

Primesc aceeași bicicletă înapoi.

Au scos toate onduleurile

de pe aceleaşi roţi
pe care le am de 2 ani jumate

și bicicleta e ca nouă.

Vă provoc pe toţi
să vă îndreptaţi roţile:

recunoaşte-ţi ce laude
aveţi nevoie să auziţi.

Mergeți acasă la soție
și întrebați-o de ce are nevoie?

Mergeți acasă la soț:
de ce are nevoie?

Mergeți acasă, puneţi întrebările astea,
apoi ajutați-i pe cei din jur.

E simplu.
De ce ne-ar păsa de asta?

Vorbim despre pace.

Cum putem avea pace într-o lume
cu diferite culturi şi limbi?

Cred că începe din casă-n casă,
sub același acoperiș.

Haideţi să începem cu ograda noastră.

Vreau să vă mulțumesc tuturor din audiență

că sunteți soți excelenți, mame excelente,
prieteni, fiice şi fii excelenți.

Poate că nu v-a spus asta nimeni încă,
dar aţi făcut treabă bună.

Vă mulțumesc că sunteți aici,
că pur şi simplu aţi venit

și că schimbați lumea cu ideile voastre.

Vă mulțumesc.

(Aplauze)