0:00:00.930,0:00:04.058
Zi de zi înfruntăm probleme,[br]ca încălzirea globală

0:00:04.058,0:00:05.488
sau siguranța vaccinurilor,

0:00:05.488,0:00:08.528
unde trebuie să răspundem întrebări

0:00:08.528,0:00:11.989
bazîndu-ne pe informații științifice.

0:00:11.989,0:00:14.870
Oamenii de știință ne spun[br]că mediul se încălzește.

0:00:14.870,0:00:17.411
Ne spun că putem avea[br]încredere în vaccinuri.

0:00:17.411,0:00:19.455
Dar de unde știm noi că așa e?

0:00:19.455,0:00:21.429
De ce să credem ce spune știința?

0:00:21.429,0:00:24.898
De fapt mulți dintre noi[br]nu cred ce spune știința.

0:00:24.898,0:00:27.074
Sondajele de opinie arată constant

0:00:27.074,0:00:30.084
că o porțiune semnificativă[br]a populației SUA

0:00:30.084,0:00:33.625
nu crede că mediul se încălzește[br]în urma activităților umane,

0:00:33.625,0:00:36.564
nu crede că are loc evoluția[br]prin selecție naturală

0:00:36.564,0:00:40.465
și nu e convinsă[br]de siguranța vaccinurilor.

0:00:40.465,0:00:44.096
Atunci de ce să credem ce spune știința?

0:00:44.096,0:00:47.707
Oamenii de știință nu vorbesc[br]despre a crede sau nu în știință.

0:00:47.707,0:00:50.294
De fapt ei contrastează[br]știința cu credința,

0:00:50.294,0:00:53.260
consideră că a crede[br]e o chestiune de credință.

0:00:53.260,0:00:57.038
Iar credința este[br]cu totul altceva decît știința.

0:00:57.038,0:01:00.190
Ei spun că religia se bazează pe credință

0:01:00.190,0:01:03.884
sau poate pe raționamentul lui Pascal.

0:01:03.884,0:01:06.830
Blaise Pascal a fost un matematician[br]din secolul al 17-lea

0:01:06.830,0:01:09.370
care a încercat să decidă[br]prin gîndire științifică

0:01:09.370,0:01:11.242
dacă să creadă în Dumnezeu sau nu.

0:01:11.242,0:01:13.846
Raționamentul său suna așa:

0:01:13.846,0:01:16.395
dacă nu există Dumnezeu,

0:01:16.395,0:01:18.420
dar mă hotărăsc să cred în el,

0:01:18.420,0:01:20.398
nu pierd mai nimic.

0:01:20.398,0:01:22.011
Poate cîteva ore duminica.

0:01:22.011,0:01:23.004
(Rîsete)

0:01:23.004,0:01:26.385
Dar dacă există, iar eu nu cred în el,

0:01:26.385,0:01:28.402
atunci dau de bucluc.

0:01:28.402,0:01:31.438
Astfel, Pascal spune că e mai bine[br]să credem în Dumnezeu.

0:01:31.438,0:01:33.690
Sau, cum ne spunea un profesor în facultate,

0:01:33.690,0:01:35.836
„S-a încleștat de balustrada credinței.”

0:01:35.836,0:01:37.772
A făcut acel salt al credinței,

0:01:37.772,0:01:42.296
lăsînd în urmă știința și rațiunea.

0:01:42.296,0:01:44.992
Totuși, adevărul e că pentru[br]cei mai mulți dintre noi

0:01:44.992,0:01:48.126
afirmațiile științei sînt[br]în general un salt al credinței.

0:01:48.126,0:01:52.511
În majoritatea cazurilor nu prea putem[br]judeca afirmațiile științifice.

0:01:52.511,0:01:55.351
Iar asta e valabil chiar și[br]pentru oamenii de știință înșiși,

0:01:55.351,0:01:57.681
în alte domenii de specialitate.

0:01:57.681,0:02:00.201
Gîndiți-vă, un geolog nu poate ști

0:02:00.201,0:02:01.951
dacă un vaccin e sigur.

0:02:01.951,0:02:04.951
Chimiștii în general nu sînt[br]experți în teoria evoluției.

0:02:04.951,0:02:07.210
Un fizician nu poate ști,

0:02:07.210,0:02:08.903
deși unii afirmă că știu,

0:02:08.903,0:02:12.007
dacă tutunul cauzează cancer sau nu.

0:02:12.007,0:02:14.457
Astfel pînă și oamenii de știință

0:02:14.457,0:02:15.733
trebuie să facă un salt al credinței

0:02:15.733,0:02:17.655
în afara domeniilor lor.

0:02:17.655,0:02:21.583
Atunci de ce acceptă afirmațiile[br]altor oameni de știință?

0:02:21.583,0:02:23.881
De ce își cred unii altora afirmațiile?

0:02:23.881,0:02:27.171
Iar noi, trebuie să-i credem și noi?

0:02:27.171,0:02:29.947
Eu susțin că da, trebuie să-i credem,

0:02:29.947,0:02:32.830
dar nu pentru motivul[br]la care se gîndesc mulți.

0:02:32.830,0:02:35.850
Mulți am învățat la școală[br]că motivul pentru care trebuie

0:02:35.850,0:02:38.572
să credem ce spune știința[br]este metoda științifică.

0:02:38.572,0:02:41.488
Ni s-a spus că oamenii de știință[br]folosesc o metodă

0:02:41.488,0:02:45.844
și că acea metodă garantează[br]adevărul afirmațiilor lor.

0:02:45.844,0:02:49.260
Metoda care ni s-a predat[br]celor mai mulți la școală,

0:02:49.260,0:02:50.836
s-o numim „metoda din manual”,

0:02:50.836,0:02:53.620
este metoda ipotetico-deductivă.

0:02:53.620,0:02:56.714
Conform modelului standard, din manual,

0:02:56.714,0:02:59.671
oamenii de știință construiesc ipoteze,

0:02:59.671,0:03:02.131
deduc consecințele acelor ipoteze

0:03:02.131,0:03:03.841
și apoi ies în lume și spun:

0:03:03.841,0:03:06.215
„Ia să vedem, sînt reale consecințele?

0:03:06.215,0:03:09.548
Le putem observa în natură?”

0:03:09.548,0:03:12.148
Și dacă sînt reale,[br]oamenii de știință spun:

0:03:12.148,0:03:15.004
„Bine, acum știm că ipoteza e corectă.”

0:03:15.004,0:03:17.833
Există o mulțime de exemple[br]celebre în istoria științei,

0:03:17.833,0:03:20.062
în care așa s-a procedat.

0:03:20.062,0:03:22.120
Unul din exemplele celebre

0:03:22.120,0:03:24.333
îl găsim în opera lui Albert Einstein.

0:03:24.333,0:03:27.135
Cînd Einstein a creat[br]teoria relativității generalizate,

0:03:27.135,0:03:29.171
una din consecințele teoriei

0:03:29.171,0:03:32.010
a fost că spațiu-timpul nu e gol,

0:03:32.010,0:03:33.919
ci are o țesătură.

0:03:33.919,0:03:35.860
Iar această țesătură se curbează

0:03:35.860,0:03:38.900
în apropierea corpurilor masive,[br]precum Soarele.

0:03:38.900,0:03:40.809
Dacă teoria era corectă,

0:03:40.809,0:03:43.337
trebuia ca lumina[br]care trece pe lîngă Soare

0:03:43.337,0:03:45.345
să-și curbeze traiectoria.

0:03:45.345,0:03:47.745
Era o predicție surprinzătoare

0:03:47.745,0:03:49.733
și a fost nevoie de cîțiva ani

0:03:49.733,0:03:51.011
pînă să poată fi verificată.

0:03:51.011,0:03:53.521
Dar în 1919 au verificat-o

0:03:53.521,0:03:55.971
și culmea e că s-a adeverit.

0:03:55.971,0:03:59.129
Lumina stelelor chiar se curbează[br]cînd trece pe lîngă Soare.

0:03:59.129,0:04:01.623
A fost o confirmare puternică a teoriei.

0:04:01.623,0:04:02.918
A fost considerată dovada

0:04:02.918,0:04:05.240
că această nouă și radicală[br]teorie e adevărată,

0:04:05.240,0:04:06.592
iar ziarele din toată lumea

0:04:06.592,0:04:08.660
au preluat știrea.

0:04:09.130,0:04:11.480
Uneori modelul acesta

0:04:11.480,0:04:14.914
e numit „modelul deductivo-nomologic”,

0:04:14.914,0:04:18.298
mai întîi pentru că savanților[br]le place să complice lucrurile,

0:04:18.298,0:04:23.239
dar și pentru că în cazul ideal[br]modelul privește legile.

0:04:23.239,0:04:26.311
„Nomologic” înseamnă[br]că are legătură cu niște legi.

0:04:26.311,0:04:29.485
Iar în cazul ideal ipoteza[br]nu e o simplă idee,

0:04:29.485,0:04:31.811
ci o lege a naturii.

0:04:31.811,0:04:34.098
De ce contează dacă e o lege a naturii?

0:04:34.098,0:04:36.826
Pentru că dacă e o lege,[br]nu poate fi încălcată.

0:04:36.826,0:04:38.934
Dacă e lege, e întotdeauna adevărată,

0:04:38.934,0:04:42.388
oricînd și oriunde,[br]indiferent de circumstanțe.

0:04:42.388,0:04:45.613
Cu toții știți cel puțin[br]un exemplu de lege celebră:

0:04:45.613,0:04:49.368
ecuația lui Einstein, E = m·c²,

0:04:49.368,0:04:53.358
care ne dă relația[br]dintre energie și masă.

0:04:53.361,0:04:56.891
Această relație e adevărată orice-ar fi.

0:04:57.361,0:05:01.010
Totuși, acest model[br]are mai multe probleme.

0:05:01.010,0:05:04.645
Problema cea mai mare[br]e că modelul e greșit.

0:05:04.645,0:05:08.147
Pur și simplu nu e adevărat. (Rîsete)

0:05:08.147,0:05:10.870
Vă voi da trei motive[br]pentru care modelul e greșit.

0:05:10.870,0:05:13.549
Primul motiv e unul logic.

0:05:13.549,0:05:17.065
E vorba de eroarea[br]de afirmare a consecventului.

0:05:17.065,0:05:19.471
Denumirea e pompoasă și academică,

0:05:19.471,0:05:22.561
dar înseamnă că o teorie falsă[br]poate face predicții adevărate.

0:05:22.561,0:05:24.755
Simplul fapt că predicția s-a adeverit

0:05:24.755,0:05:27.777
nu dovedește logic că teoria e corectă.

0:05:27.777,0:05:31.708
Și am un exemplu bun și pentru asta,[br]tot din istoria științei.

0:05:31.708,0:05:34.403
Iată un desen al universului lui Ptolemeu,

0:05:34.403,0:05:36.265
cu Pămîntul în mijlocul universului

0:05:36.265,0:05:38.860
și Soarele și planetele rotindu-se în jur.

0:05:38.860,0:05:40.890
Modelul geocentric a fost crezut

0:05:40.890,0:05:44.143
de oameni foarte inteligenți, multe secole.

0:05:44.143,0:05:45.879
De ce oare?

0:05:45.879,0:05:49.316
Ei bine, pentru că multe din[br]predicțiile modelului s-au adeverit.

0:05:49.316,0:05:51.582
Sistemul geocentric[br]le-a permis astronomilor

0:05:51.582,0:05:54.282
să facă predicții precise[br]ale mișcărilor planetei,

0:05:54.282,0:05:56.601
inițial chiar mai precise

0:05:56.601,0:06:00.925
decît teoria lui Copernic,[br]pe care azi o considerăm adevărată.

0:06:00.925,0:06:03.907
Deci asta e una din problemele[br]modelului din manual.

0:06:03.907,0:06:06.303
O a doua problemă e de ordin practic,

0:06:06.303,0:06:09.538
și anume problema ipotezelor auxiliare.

0:06:09.538,0:06:12.367
Ipotezele auxiliare sînt presupuneri

0:06:12.367,0:06:14.146
pe care le fac oamenii de știință

0:06:14.146,0:06:17.189
și de care pot fi conștienți sau nu.

0:06:17.189,0:06:19.850
Un exemplu grăitor aici

0:06:19.850,0:06:21.945
îl găsim în modelul lui Copernic,

0:06:21.945,0:06:25.137
care în final a înlocuit[br]sistemul geocentric.

0:06:25.137,0:06:27.177
Cînd Nicolaus Copernic a spus

0:06:27.177,0:06:29.827
că de fapt Pămîntul nu se află[br]în centrul universului,

0:06:29.827,0:06:31.745
că Soarele e centrul Sistemului Solar,

0:06:31.745,0:06:33.837
că Pămîntul se mișcă în jurul Soarelui,

0:06:33.837,0:06:36.855
oamenii de știință au spus:[br]bine, măi, Nicolaus,

0:06:36.855,0:06:38.619
atunci ar trebui să putem detecta

0:06:38.619,0:06:40.577
mișcarea Pămîntului în jurul Soarelui.

0:06:40.577,0:06:44.443
Aici vedeți o ilustrare pentru[br]noțiunea de paralaxă stelară.

0:06:44.443,0:06:48.263
Astronomii au spus: dacă Pămîntul se mișcă

0:06:48.263,0:06:51.463
și ne uităm la o stea strălucitoare,[br]să zicem Sirius

0:06:51.463,0:06:53.877
― bine, aici în Manhattan[br]nu vedeți stelele,

0:06:53.877,0:06:57.608
dar închipuiți-vă că sînteți la țară,[br]că locuiți în mediul rural ―

0:06:57.608,0:07:00.475
deci dacă ne uităm la o stea în decembrie,

0:07:00.475,0:07:03.240
vedem steaua aceea[br]pe fondul stelelor îndepărtate.

0:07:03.240,0:07:06.194
Acum dacă facem[br]aceeași observație după șase luni,

0:07:06.194,0:07:10.006
cînd Pămîntul se află[br]în poziția din luna iunie,

0:07:10.006,0:07:14.105
ne uităm la aceeași stea [br]și o vedem pe un alt fond de stele.

0:07:14.105,0:07:18.287
Această diferență unghiulară[br]este paralaxa stelară.

0:07:18.287,0:07:21.150
Asta e o predicție[br]a modelului heliocentric.

0:07:21.150,0:07:23.711
Astronomii au căutat paralaxa stelară

0:07:23.711,0:07:28.173
și n-au găsit absolut nimic.

0:07:28.693,0:07:32.559
Mulți susțineau că asta e dovada[br]că modelul heliocentric e greșit.

0:07:32.559,0:07:34.047
Ce se întîmpla?

0:07:34.047,0:07:36.730
Din perspectiva prezentului putem spune

0:07:36.730,0:07:39.277
că astronomii făceau două presupuneri auxiliare,

0:07:39.277,0:07:41.940
care azi știm că erau amîndouă greșite.

0:07:41.940,0:07:45.575
Prima era o presupunere privind[br]mărimea orbitei Pămîntului.

0:07:45.575,0:07:48.611
Astronomii presupuneau[br]că orbita Pămîntului e mare

0:07:48.611,0:07:50.949
relativ la distanța pînă la stele.

0:07:50.949,0:07:53.413
Astăzi am face desenul mai degrabă așa.

0:07:53.413,0:07:54.760
E un desen de la NASA,

0:07:54.760,0:07:57.183
vedeți că orbita Pămîntului e mică.

0:07:57.183,0:08:00.174
De fapt e mult mai mică[br]chiar și decît apare aici.

0:08:00.174,0:08:01.713
De aceea paralaxa stelară

0:08:01.713,0:08:05.297
e foarte mică și foarte greu de detectat.

0:08:05.297,0:08:07.271
Iar asta duce la al doilea motiv

0:08:07.271,0:08:09.130
pentru care n-a mers predicția:

0:08:09.130,0:08:11.045
astronomii presupuneau în plus

0:08:11.045,0:08:14.055
că telescoapele lor erau[br]destul de sensibile

0:08:14.055,0:08:15.955
pentru a detecta paralaxa,

0:08:15.955,0:08:17.972
și s-a dovedit că nu era cazul.

0:08:17.972,0:08:20.506
Abia în secolul al 19-lea

0:08:20.506,0:08:23.990
au reușit astronomii[br]să detecteze paralaxa stelară.

0:08:23.990,0:08:26.372
Și acum a treia problemă,

0:08:26.372,0:08:29.380
care privește realitatea[br]că o bună parte a științei

0:08:29.380,0:08:31.906
nu se potrivește cu modelul din manual.

0:08:31.906,0:08:34.319
O bună parte a științei[br]nu e deloc deductivă,

0:08:34.319,0:08:36.007
ci de fapt inductivă.

0:08:36.007,0:08:38.523
Prin asta vreau să spun că cercetătorii

0:08:38.523,0:08:40.754
nu încep neapărat cu teorii și ipoteze,

0:08:40.754,0:08:42.623
ci adesea încep prin a observa

0:08:42.623,0:08:45.032
ce se întîmplă în natură.

0:08:45.032,0:08:47.602
Iar exemplul cel la celebru ni-l dă

0:08:47.602,0:08:50.667
unul din marii oameni de știință[br]ai tuturor timpurilor, Charles Darwin.

0:08:50.667,0:08:53.829
Cînd tînărul Darwin a plecat[br]în călătoria sa pe Beagle,

0:08:53.829,0:08:57.441
nu avea o ipoteză, nu avea o teorie.

0:08:57.441,0:09:00.507
Își dorea doar o carieră în știință.

0:09:00.507,0:09:02.519
Și a început prin a aduna date.

0:09:02.519,0:09:05.249
În primul rînd știa că detestă medicina,

0:09:05.249,0:09:07.457
pentru că i se făcea rău cînd vedea sînge,

0:09:07.457,0:09:09.335
așa că îi trebuia altă profesiune.

0:09:09.335,0:09:11.469
Și a început să adune date.

0:09:11.469,0:09:14.635
A adunat multe lucruri,[br]între care și celebrele sale cinteze.

0:09:14.635,0:09:16.845
Cînd a adunat cintezele[br]l-a pus într-o pungă

0:09:16.845,0:09:19.185
și nu avea idee ce semnificație aveau.

0:09:19.185,0:09:21.472
După mulți ani, la Londra,

0:09:21.472,0:09:23.705
Darwin s-a uitat din nou la datele lui

0:09:23.705,0:09:26.153
și a început să conceapă o explicație.

0:09:26.153,0:09:29.451
Acea explicație a fost[br]teoria selecției naturale.

0:09:29.451,0:09:31.510
Pe lîngă știința inductivă

0:09:31.510,0:09:34.446
cercetătorii se ocupă și de modelare.

0:09:34.446,0:09:36.782
Unul din scopurile oamenilor de știință

0:09:36.782,0:09:39.050
e să explice cauza fenomenelor.

0:09:39.050,0:09:40.568
Cum procedăm?

0:09:40.568,0:09:43.080
Una din posibilități e[br]să construiești un model

0:09:43.080,0:09:44.792
pentru a verifica ideea.

0:09:44.792,0:09:46.493
Iată o poză cu Henry Cadell,

0:09:46.493,0:09:49.359
un geolog scoțian din secolul al 19-lea.

0:09:49.359,0:09:50.792
Se vede că e scoțian

0:09:50.792,0:09:53.180
după pălăria de vînător şi cizmele lungi.

0:09:53.180,0:09:54.844
(Rîsete)

0:09:55.334,0:09:58.680
Cadell dorea să afle[br]cum s-au format munții.

0:09:58.680,0:10:00.834
Printre altele observase că,

0:10:00.834,0:10:03.818
dacă te uiți la munți,[br]de exemplu la munții Apalași,

0:10:03.818,0:10:07.520
adesea rocile lor sînt curbate[br]într-un anumit fel,

0:10:07.520,0:10:08.950
ceea ce i-a sugerat

0:10:08.950,0:10:11.899
că munții au fost[br]comprimați dintr-o parte.

0:10:11.899,0:10:14.047
Ideea aceasta avea să joace un rol major

0:10:14.047,0:10:16.410
în discuțiile despre deriva continentelor.

0:10:16.410,0:10:18.916
Așa că și-a construit un model,[br]o mașinărie ciudată,

0:10:18.916,0:10:23.498
cu manete, bețe, o roabă,[br]găleți și un baros mare.

0:10:23.498,0:10:25.408
Nu știu la ce-i trebuiau cizmele,

0:10:25.408,0:10:26.985
poate venea ploaia.

0:10:26.985,0:10:30.070
A creat așadar un model fizic

0:10:30.070,0:10:34.035
ca să demonstreze[br]că se pot într-adevăr crea

0:10:34.035,0:10:36.709
configurații de roci,[br]sau în cazul lui de nămol,

0:10:36.709,0:10:38.935
care semănau bine cu cele din munți

0:10:38.935,0:10:40.777
dacă le comprimi dintr-o parte.

0:10:40.777,0:10:44.405
Era deci un argument[br]pentru formarea munților.

0:10:44.405,0:10:47.453
Azi cercetătorii preferă[br]să lucreze înăuntru

0:10:47.453,0:10:49.880
și nu prea mai construiesc modele fizice,

0:10:49.880,0:10:52.241
ci fac mai mult simulări pe calculator.

0:10:52.241,0:10:55.080
Dar simulările pe calculator[br]sînt tot modele.

0:10:55.080,0:10:56.943
Sînt modele bazate pe matematică.

0:10:56.943,0:11:00.176
La fel ca modelele fizice[br]din secolul al 19-lea,

0:11:00.176,0:11:03.274
ne ajută să ne gîndim la cauze.

0:11:03.754,0:11:06.879
Acum una din marile întrebări[br]legate de încălzirea globală.

0:11:06.879,0:11:10.272
Avem cantități imense de dovezi[br]că Pămîntul se încălzește.

0:11:10.272,0:11:12.716
În graficul acesta curba neagră arată

0:11:12.716,0:11:14.836
valorile măsurate de cercetători

0:11:14.836,0:11:16.799
în ultimii 150 de ani.

0:11:16.799,0:11:19.859
Se vede că temperatura Pămîntului[br]a crescut continuu.

0:11:19.859,0:11:22.689
Vedem că mai ales în ultimii 50 de ani

0:11:22.689,0:11:24.453
creșterea a fost dramatică,

0:11:24.453,0:11:28.653
aproape 1 °C sau aproape 2 °F.

0:11:29.168,0:11:31.605
Totuși, ce anume produce încălzirea?

0:11:31.605,0:11:35.460
De unde putem ști care-i[br]cauza încălzirii observate?

0:11:35.460,0:11:39.540
Ei bine, cercetătorii pot modela procesul[br]folosind simulări pe calculator.

0:11:39.540,0:11:42.330
Diagrama aceasta ilustrează o simulare

0:11:42.330,0:11:44.451
care a luat în calcul diferiții factori

0:11:44.451,0:11:47.056
despre care știm că influențează clima:

0:11:47.056,0:11:49.808
particule de sulfați[br]din poluarea atmosferică,

0:11:49.808,0:11:52.778
praf emis în erupții vulcanice,

0:11:52.778,0:11:55.012
variații ale radiației solare

0:11:55.012,0:11:57.390
și desigur gazele cu efect de seră.

0:11:57.390,0:11:59.208
Și au întrebat:

0:11:59.208,0:12:02.904
ce set de variabile trebuie puse în model

0:12:02.904,0:12:05.880
pentru a reproduce[br]ceea ce vedem în realitate?

0:12:05.880,0:12:07.900
Iată realitatea, cu negru,

0:12:07.900,0:12:10.180
și modelul, cu gri deschis.

0:12:10.180,0:12:11.740
Iar răspunsul este

0:12:11.740,0:12:16.127
opțiunea E din testul acela SAT,

0:12:16.127,0:12:18.638
modelul care include toate variabilele.

0:12:18.638,0:12:21.604
Singurul mod în care poți reproduce[br]temperatura măsurată

0:12:21.604,0:12:25.730
e prin cumularea tuturor efectelor,[br]inclusiv gazele cu efect de seră.

0:12:25.730,0:12:27.780
Mai ales puteți observa

0:12:27.780,0:12:30.154
cum creșterea gazelor cu efect de seră

0:12:30.154,0:12:33.860
urmărește creșterea dramatică[br]a temperaturii din ultimii 50 de ani.

0:12:33.860,0:12:36.274
De aceea spun climatologii

0:12:36.274,0:12:39.382
nu numai că știm[br]că încălzirea globală este reală,

0:12:39.382,0:12:42.150
ci și că gazele cu efect de seră

0:12:42.150,0:12:44.390
joacă un rol major.

0:12:44.880,0:12:48.768
Pentru că oamenii de știință[br]fac lucruri atît de variate,

0:12:48.768,0:12:52.243
filozoful Paul Feyerabend[br]a făcut celebra sa afirmație:

0:12:52.243,0:12:54.069
„Unicul principiu în știință

0:12:54.069,0:12:57.848
care nu inhibă progresul este:[br]totul este permis.”

0:12:57.848,0:13:00.464
Citatul acesta e adesea scos din context.

0:13:00.464,0:13:04.452
Feyerabend nu spunea[br]că în știință e permis orice.

0:13:04.452,0:13:07.886
Ca să cităm complet, el spunea așa:

0:13:07.886,0:13:09.990
„Dacă mă obligați să spun

0:13:09.990,0:13:11.636
care este metoda științei,

0:13:11.636,0:13:15.265
aș fi nevoit să spun: totul este permis.”

0:13:15.265,0:13:16.343
Ce încerca el să spună

0:13:16.343,0:13:18.910
e că oamenii de știință[br]procedează în moduri variate.

0:13:18.910,0:13:20.718
Sînt creativi.

0:13:21.218,0:13:23.328
Dar asta ne aduce la întrebarea:

0:13:23.328,0:13:26.799
dacă oamenii de știință[br]nu folosesc o singură metodă,

0:13:26.799,0:13:28.698
atunci cum hotărăsc ei

0:13:28.698,0:13:30.156
ce e corect și ce nu?

0:13:30.156,0:13:32.050
Și cine judecă?

0:13:32.050,0:13:34.130
Iar răspunsul e[br]că oamenii de știință judecă,

0:13:34.130,0:13:37.013
și anume judecă pe baza dovezilor.

0:13:37.013,0:13:40.422
Dovezile se colectează în multe feluri,

0:13:40.422,0:13:42.044
dar indiferent cum sînt colectate,

0:13:42.044,0:13:44.621
ele trebuie examinate.

0:13:44.621,0:13:47.181
Asta l-a făcut pe sociologul Robert Merton

0:13:47.181,0:13:49.361
să se concentreze pe modul în care

0:13:49.361,0:13:51.190
sînt examinate datele și dovezile,

0:13:51.190,0:13:53.848
iar acest mod de examinare el l-a numit

0:13:53.848,0:13:55.957
„scepticism organizat”.

0:13:55.957,0:14:00.741
„Organizat”, pentru că examinarea[br]se face colectiv, ca grup

0:14:00.741,0:14:05.014
și „scepticism”, pentru că se face[br]de pe o poziție de neîncredere.

0:14:05.014,0:14:06.990
Altfel spus, sarcina de a face dovada

0:14:06.990,0:14:09.471
îi revine celui care[br]face o afirmație nouă.

0:14:09.471,0:14:12.614
În sensul acesta știința e[br]intrinsec conservatoare.

0:14:12.614,0:14:15.186
E greu să convingi[br]comunitatea științifică,

0:14:15.186,0:14:18.897
să spui „Da, cunoaștem ceva,[br]știm că e adevărat.”

0:14:18.897,0:14:21.393
Deși noțiunea schimbării de paradigmă

0:14:21.393,0:14:22.990
e foarte răspîndită,

0:14:22.990,0:14:24.274
constatăm că în realitate

0:14:24.274,0:14:27.059
schimbările majore în gîndirea științifică

0:14:27.059,0:14:30.779
sînt relativ rare în istoria științei.

0:14:30.779,0:14:34.342
Astfel ajungem la încă o idee.

0:14:34.342,0:14:38.050
Oamenii de știință[br]judecă dovezile colectiv

0:14:38.050,0:14:40.612
și de aceea istoricii au abordat

0:14:40.612,0:14:42.311
chestiunea consensului.

0:14:42.311,0:14:45.876
La urma urmei, ce e știința?

0:14:45.876,0:14:47.530
Ce e cunoașterea științifică?

0:14:47.530,0:14:50.909
Este consensul experților în știință,

0:14:50.909,0:14:53.063
care prin procesul examinării organizate,

0:14:53.063,0:14:55.368
al examinării colective,

0:14:55.368,0:14:56.610
au judecat dovezile

0:14:56.610,0:14:59.407
și au ajuns la o concluzie,

0:14:59.407,0:15:01.884
că e albă sau că e neagră.

0:15:01.884,0:15:03.608
Deci cunoașterea științifică

0:15:03.608,0:15:05.660
putem considera că este[br]un consens al experților.

0:15:05.660,0:15:07.432
Putem considera știința

0:15:07.432,0:15:09.010
și un fel de juriu,

0:15:09.010,0:15:11.524
doar că e un tip[br]foarte particular de juriu.

0:15:11.524,0:15:13.628
Nu e format din egalii tăi,

0:15:13.628,0:15:15.524
ci din oameni pasionați,

0:15:15.524,0:15:19.158
un juriu de oameni cu doctorate.

0:15:19.158,0:15:21.600
Spre deosebire de o curte de juri,

0:15:21.600,0:15:23.290
care are numai două opțiuni,

0:15:23.290,0:15:25.975
vinovat sau nevinovat,

0:15:25.975,0:15:29.376
juriul științific are de fapt[br]mai multe opțiuni.

0:15:29.376,0:15:32.160
Oamenii de știință[br]pot spune: da, e adevărat.

0:15:32.160,0:15:34.740
Pot spune: nu, e fals.

0:15:34.740,0:15:37.280
Sau pot spune: ar putea fi adevărat,

0:15:37.280,0:15:40.254
dar mai e de lucru,[br]avem nevoie de mai multe dovezi.

0:15:40.254,0:15:42.020
Sau pot spune: poate că adevărat,

0:15:42.020,0:15:43.810
dar nu putem răspunde la întrebare,

0:15:43.810,0:15:45.190
o lăsăm deoparte

0:15:45.190,0:15:47.873
și poate vom reveni la ea mai încolo.

0:15:47.873,0:15:51.385
E ceea ce s-ar numi[br]o problemă complexă.

0:15:51.875,0:15:54.481
Iar asta ne aduce la ultima problemă.

0:15:54.481,0:15:57.419
Dacă știința e ceea ce[br]spun oamenii de știință,

0:15:57.419,0:15:59.960
nu e asta un apel la autoritate?

0:15:59.960,0:16:01.022
Și nu ni s-a spus la școală

0:16:01.022,0:16:04.249
că apelul la autoritate e[br]o eroare de logică?

0:16:04.249,0:16:07.281
Ei bine, acesta e[br]paradoxul științei moderne,

0:16:07.281,0:16:09.553
concluzia la care cred eu că au ajuns

0:16:09.553,0:16:12.154
istoricii, filozofii și sociologii,

0:16:12.154,0:16:15.655
că de fapt știința este[br]un apel la autoritate.

0:16:15.655,0:16:19.261
Dar nu autoritatea unui individ,

0:16:19.261,0:16:21.980
indiferent cît de inteligent[br]e individul acela,

0:16:21.980,0:16:25.695
ca Plato sau Socrate sau Einstein.

0:16:25.695,0:16:28.809
E autoritatea comunității colective.

0:16:28.809,0:16:31.795
Am putea spune că e[br]un fel de înțelepciune a mulțimii,

0:16:31.795,0:16:35.371
dar a unei mulțimi remarcabile.

0:16:35.921,0:16:37.811
Știința face apel la autoritate,

0:16:37.811,0:16:39.861
dar nu se bazează pe nici un individ,

0:16:39.861,0:16:42.447
indiferent cît de inteligent ar fi el,

0:16:42.447,0:16:44.428
ci pe înțelepciunea colectivă,

0:16:44.428,0:16:46.840
cunoașterea colectivă, acțiunea colectivă

0:16:46.840,0:16:48.848
a tuturor oamenilor de știință

0:16:48.848,0:16:51.455
care au lucrat la o anumită problemă.

0:16:51.455,0:16:54.251
Oamenii de știință au o cultură[br]a neîncrederii colective,

0:16:54.251,0:16:56.451
cultura acelui „demonstrează-mi”,

0:16:56.451,0:16:58.401
ilustrat aici de doamna aceasta

0:16:58.401,0:17:01.373
care le arată colegilor dovezile.

0:17:01.373,0:17:04.080
Sigur, ei nu prea arată[br]ca niște oameni de știință.

0:17:04.080,0:17:05.456
Sînt prea veseli.

0:17:05.456,0:17:08.858
(Rîsete)

0:17:09.338,0:17:13.130
Bun, am ajuns la ultimul aspect.

0:17:13.660,0:17:16.208
Cei mai mulți dintre noi[br]ne sculăm dimineața,

0:17:16.208,0:17:17.698
ne bazăm pe mașinile noastre.

0:17:17.698,0:17:20.560
De fapt aici sîntem în Manhattan,[br]deci nu e bună analogia,

0:17:20.560,0:17:23.382
dar cei mai mulți americani[br]care nu locuiesc în Manhattan

0:17:23.382,0:17:25.120
dimineața se urcă în mașină,

0:17:25.120,0:17:27.649
pornesc motorul și mașinile lor merg.

0:17:27.649,0:17:29.650
Și merg incredibil de bine.

0:17:29.650,0:17:32.365
Automobilul modern[br]nu se strică practic niciodată.

0:17:32.365,0:17:35.148
Dar de ce? De ce merg[br]mașinile atît de bine?

0:17:35.148,0:17:37.652
Nu e datorită geniului lui Henry Ford

0:17:37.652,0:17:40.743
sau Karl Benz sau chiar Elon Musk.

0:17:40.743,0:17:42.885
E fiindcă automobilul modern

0:17:42.885,0:17:47.919
e produsul a peste 100 de ani de muncă,

0:17:47.919,0:17:50.849
a sute și mii și zeci de mii de oameni.

0:17:50.849,0:17:52.956
Automobilul modern e produsul

0:17:52.956,0:17:55.745
muncii colective și al înțelepciunii[br]și al experienței

0:17:55.745,0:17:59.712
fiecărui om care a muncit[br]vreodată la o mașină.

0:17:59.712,0:18:05.285
Iar fiabilitatea tehnologiei este[br]rezultatul acestui efort cumulat.

0:18:05.285,0:18:09.205
Beneficiem nu doar de geniul[br]lui Benz și Ford și Musk,

0:18:09.205,0:18:11.989
ci de inteligența colectivă[br]și efortul intens

0:18:11.989,0:18:15.910
al tuturor celor care au contribuit[br]la mașina modernă.

0:18:15.910,0:18:17.960
Același lucru este valabil și în știință,

0:18:17.960,0:18:20.804
atîta doar că știința e și mai veche.

0:18:20.804,0:18:23.378
Baza încrederii noastre[br]în știință e de fapt aceeași

0:18:23.378,0:18:26.052
ca baza încrederii în tehnologie.

0:18:26.052,0:18:30.039
De fapt e aceeași[br]ca baza încrederii în orice,

0:18:30.039,0:18:32.317
și anume experiența.

0:18:32.317,0:18:34.161
Dar nu trebuie să fie o încredere oarbă

0:18:34.161,0:18:36.921
așa cum nu avem încredere oarbă în nimic.

0:18:36.921,0:18:39.762
Încrederea noastră în știință,[br]la fel ca știința însăși,

0:18:39.762,0:18:41.675
trebuie bazată pe dovezi.

0:18:41.675,0:18:43.177
Iar asta înseamnă că oamenii de știință

0:18:43.177,0:18:45.225
trebuie să comunice mai bine.

0:18:45.225,0:18:48.112
Trebuie să ne explice nu doar ce au aflat,

0:18:48.112,0:18:49.840
ci și cum au aflat.

0:18:49.840,0:18:53.730
Și atunci și noi trebuie[br]să ascultăm mai bine.

0:18:53.730,0:18:55.529
Mulțumesc foarte mult.

0:18:55.529,0:18:57.452
(Aplauze)