1 00:00:00,793 --> 00:00:03,586 La 10 martie 2011 2 00:00:03,586 --> 00:00:06,413 eram în Cambridge, la MIT Media Lab, 3 00:00:06,413 --> 00:00:09,722 într-o adunare cu profesorii, studenții și personalul. 4 00:00:09,722 --> 00:00:13,931 Încercam să decidem dacă să fiu eu următorul director. 5 00:00:13,931 --> 00:00:16,040 În noaptea aceea, la miezul nopții, 6 00:00:16,040 --> 00:00:20,890 s-a produs un cutremur de magnitudinea 9 în Pacific lîngă coasta Japoniei. 7 00:00:20,890 --> 00:00:24,271 Soția mea și familia erau în Japonia. 8 00:00:24,271 --> 00:00:28,051 Pe măsură ce soseau primele știri eu intram în panică. 9 00:00:28,051 --> 00:00:32,192 Mă uitam la canalele de știri și ascultam conferințele de presă 10 00:00:32,192 --> 00:00:36,050 ale funcționarilor din guvern și din Compania de Electricitate Tokio 11 00:00:36,050 --> 00:00:39,711 și auzeam despre o explozie de la reactoarele nucleare 12 00:00:39,711 --> 00:00:43,571 și despre un nor de praf radioactiv care se îndrepta spre casa noastră 13 00:00:43,571 --> 00:00:47,419 aflată la doar 200 km. 14 00:00:47,419 --> 00:00:51,050 La televizor nu ne spuneau nimic din ce voiam să aflăm. 15 00:00:51,050 --> 00:00:54,560 Voiam să știu ce-i cu reactorul, ce-i cu radiația, 16 00:00:54,560 --> 00:00:56,900 dacă familia mea e în pericol. 17 00:00:56,900 --> 00:00:59,759 Așa că am făcut ce mi-a zis instinctul: 18 00:00:59,759 --> 00:01:03,000 să intru pe internet și să încerc să-mi dau seama 19 00:01:03,000 --> 00:01:05,293 dacă pot lua problema în mîinile mele. 20 00:01:05,293 --> 00:01:09,294 Pe internet erau mulți ca mine, care încercau să afle ce se întîmplă. 21 00:01:09,294 --> 00:01:13,946 Împreună am format un fel de grup pe care l-am numit Safecast 22 00:01:13,946 --> 00:01:18,829 și ne-am hotărît să încercăm să măsurăm radiația și să facem datele publice, 23 00:01:18,829 --> 00:01:23,441 pentru că era evident că guvernul n-avea de gînd să facă asta. 24 00:01:23,441 --> 00:01:27,600 După trei ani avem 16 milioane de date, 25 00:01:27,600 --> 00:01:30,359 ne-am proiectat propriile contoare Geiger, 26 00:01:30,359 --> 00:01:33,192 poți descărca proiectul și le poți conecta la rețea. 27 00:01:33,192 --> 00:01:34,730 Avem o aplicație care arată 28 00:01:34,730 --> 00:01:38,077 radiația din majoritatea Japoniei și din alte părți ale lumii. 29 00:01:38,077 --> 00:01:42,202 Probabil avem unul din cele mai reușite proiecte de cercetare publică din lume 30 00:01:42,202 --> 00:01:48,279 și am creat cea mai mare colecție liberă de măsurători de radiație. 31 00:01:48,809 --> 00:01:52,151 Partea curioasă aici e cum am reușit...? 32 00:01:52,151 --> 00:01:55,093 (Aplauze) Mulțumesc. 33 00:01:55,093 --> 00:02:01,679 Cum am reușit noi, o adunătură de amatori care nu prea știam ce facem, să ne unim 34 00:02:01,679 --> 00:02:07,293 și să facem ceea ce ONG-urile și guvernul n-au fost nicicum în stare? 35 00:02:07,293 --> 00:02:10,433 Aș zice că are legătură cu internetul. 36 00:02:10,433 --> 00:02:13,959 Nu-i o întîmplare. N-a fost din noroc și nici datorită nouă. 37 00:02:13,959 --> 00:02:17,020 E drept, evenimentul ne-a adus împreună, 38 00:02:17,020 --> 00:02:22,743 dar cheia a fost un nou mod de lucru facilitat de internet și de alte lucruri 39 00:02:22,743 --> 00:02:27,852 Aș vrea să vorbesc un pic despre aceste noi principii. 40 00:02:27,852 --> 00:02:31,974 Mai știți cum era înainte de internet? (Rîsete) 41 00:02:31,974 --> 00:02:34,722 Eu îi zic î.i. Îmi dați voie? 42 00:02:34,722 --> 00:02:37,530 În î.i. viața era simplă. 43 00:02:37,530 --> 00:02:41,721 Lucrurile erau euclidiene, newtoniene, oarecum previzibile. 44 00:02:41,721 --> 00:02:47,286 Lumea a încercat să prezică viitorul, chiar și economiștii. 45 00:02:47,286 --> 00:02:49,189 Apoi a apărut internetul. 46 00:02:49,189 --> 00:02:53,972 Lumea a devenit extrem de complexă, extrem de ieftină, extrem de rapidă, 47 00:02:53,972 --> 00:02:57,705 iar acele legi newtoniene la care țineam atît de mult 48 00:02:57,705 --> 00:02:59,930 s-au dovedit a fi doar reguli locale. 49 00:02:59,930 --> 00:03:04,339 Am descoperit că în lumea aceasta complet imprevizibilă 50 00:03:04,339 --> 00:03:09,559 majoritatea celor care supraviețuiau operau cu altfel de principii. 51 00:03:09,559 --> 00:03:12,334 Despre ele vreau să vorbesc puțin. 52 00:03:12,334 --> 00:03:15,517 Înainte de internet, dacă vă amintiți, pentru a crea servicii 53 00:03:15,517 --> 00:03:19,172 de regulă făceam partea de hard, apoi cea de rețea, apoi softul 54 00:03:19,172 --> 00:03:23,433 și costa milioane de dolari să faci ceva semnificativ. 55 00:03:23,433 --> 00:03:26,381 Iar cînd te costa milioane de dolari, făceai așa: 56 00:03:26,381 --> 00:03:28,978 luai pe cineva cu un MBA care să scrie un plan 57 00:03:28,978 --> 00:03:31,947 și să obțină banii de la investitori sau firmele mari, 58 00:03:31,947 --> 00:03:35,080 apoi angajai proiectanții și inginerii care făceau treaba. 59 00:03:35,080 --> 00:03:39,607 Așa era modelul de inovare î.i., dinainte de internet. 60 00:03:39,607 --> 00:03:43,810 Ce s-a întîmplat după internet e că inovarea s-a ieftinit foarte mult. 61 00:03:43,810 --> 00:03:48,862 Costul de colaborare, distribuție și comunicare, prin legea lui Moore, 62 00:03:48,862 --> 00:03:52,959 a scăzut atât încît pentru a încerca ceva nou costul a devenit aproape zero. 63 00:03:52,959 --> 00:03:56,728 Astfel aveți Google, Facebook, Yahoo, studenți care nu aveau permisiune 64 00:03:56,728 --> 00:03:58,111 — inovare fără permisiune — 65 00:03:58,111 --> 00:04:02,022 fără permisiune, fără prezentări în PowerPoint, ci doar au făcut treaba. 66 00:04:02,022 --> 00:04:03,765 Apoi au făcut rost de bani 67 00:04:03,765 --> 00:04:07,968 și apoi au înjghebat un plan de afacere și pe urmă or fi angajat pe cineva cu MBA. 68 00:04:07,968 --> 00:04:11,553 Deci internetul a făcut ca inovarea, cel puțin în soft și servicii, 69 00:04:11,553 --> 00:04:14,571 să treacă de la modelul gestionat de MBA 70 00:04:14,571 --> 00:04:18,545 la unul gestionat de proiectanți și ingineri. 71 00:04:18,545 --> 00:04:21,964 Inovarea s-a deplasat spre margini, spre cămine, spre startupuri, 72 00:04:21,964 --> 00:04:27,575 și s-a îndepărtat de instituțiile mari și greoaie, cu putere, bani și autoritate. 73 00:04:27,575 --> 00:04:30,382 Știm asta cu toții. Știm că s-a produs pe internet. 74 00:04:30,382 --> 00:04:33,129 Și de fapt se produce și în alte părți. 75 00:04:33,129 --> 00:04:36,058 Să vă dau cîteva exemple. 76 00:04:36,058 --> 00:04:39,933 La Media Lab nu facem doar hardware. Facem tot felul de lucruri. 77 00:04:39,933 --> 00:04:42,110 Facem biologie, facem hardware. 78 00:04:42,110 --> 00:04:45,622 Nicholas Negroponte a dat maxima „Demonstrează sau dispari”, 79 00:04:45,622 --> 00:04:49,377 față de „Publică sau dispari”, modul de gîndire clasic din cercetare. 80 00:04:49,377 --> 00:04:52,660 Mai zicea că demonstrația ajunge să meargă o dată, 81 00:04:52,660 --> 00:04:56,783 pentru că de regulă ne aduceam contribuția la omenire 82 00:04:56,783 --> 00:05:02,465 inspirînd marile firme să creeze produse precum Kindle și Lego Mindstorms. 83 00:05:02,465 --> 00:05:06,982 Dar azi putem lansa lucruri în lumea reală cu un cost foarte scăzut, 84 00:05:06,982 --> 00:05:10,570 așa că voi schimba acum deviza, iar asta e declarația publică oficială. 85 00:05:10,570 --> 00:05:12,899 Declar oficial: „Lansează sau mori.” 86 00:05:12,899 --> 00:05:16,582 Trebuie să aduci rezultatul în lumea reală ca să conteze. 87 00:05:16,582 --> 00:05:20,840 Uneori o fac marile firme, iar Nicholas vă poate povesti despre sateliți. 88 00:05:20,840 --> 00:05:22,715 (Aplauze) Mulțumesc. 89 00:05:22,715 --> 00:05:28,378 Dar trebuie să scoatem singuri produsele, fără să contăm pe instituțiile mari. 90 00:05:28,378 --> 00:05:31,094 Anul trecut am trimis niște studenți la Shenzhen. 91 00:05:31,094 --> 00:05:34,978 Au stat pe linia de fabricație cu inovatorii de acolo, a fost superb. 92 00:05:34,978 --> 00:05:40,850 Aveau utilaje de fabricație și nu făceau prototipuri sau prezentări. 93 00:05:40,850 --> 00:05:45,936 Se jucau cu utilajele de fabricație și inovau direct pe utilaje. 94 00:05:45,936 --> 00:05:50,594 Fabrica era în proiectant, iar proiectantul era efectiv în fabrică. 95 00:05:50,594 --> 00:05:52,210 Și ce făceau? 96 00:05:52,210 --> 00:05:56,391 Se duceau jos la standuri și vedeau telefoane mobile ca acestea. 97 00:05:56,391 --> 00:05:59,922 Pe cînd studenții de la Palo Alto creează mici site-uri de internet, 98 00:05:59,922 --> 00:06:02,690 cei de la Shenzhen creează telefoane noi. 99 00:06:02,690 --> 00:06:06,857 Fac telefoane așa cum cei din Palo Alto fac site-uri web. 100 00:06:06,857 --> 00:06:10,048 E un puhoi de inovații într-un telefon mobil. 101 00:06:10,048 --> 00:06:14,104 Studenții fac un telefon, se duc la stand, vînd cîteva, 102 00:06:14,104 --> 00:06:19,003 se uită la ce au ceilalți, vin iar sus, mai fac cîteva mii, se duc iar jos... 103 00:06:19,003 --> 00:06:20,675 Seamănă cu programarea, nu? 104 00:06:20,675 --> 00:06:25,382 Seamănă cu dezvoltarea agilă de soft, teste A/B și iterații. 105 00:06:25,382 --> 00:06:29,853 Ce credeam că e posibil numai în soft, studenții de la Shenzhen fac în hard. 106 00:06:29,853 --> 00:06:32,900 Viitorul meu fellow sper să fie unul din acești inovatori. 107 00:06:32,900 --> 00:06:36,750 Vedeți astfel cum inovarea e împinsă spre margini. 108 00:06:36,750 --> 00:06:40,574 Vorbim de imprimante 3D și altele, ceea ce-i grozav, dar iat-o pe Limor. 109 00:06:40,574 --> 00:06:42,634 E una din absolventele noastre preferate. 110 00:06:42,634 --> 00:06:46,590 Aici e în fața unui montator automat Samsung Techwin. 111 00:06:46,590 --> 00:06:52,597 Mașina asta montează 23 000 piese/oră pe o placă de circuit electronic. 112 00:06:52,597 --> 00:06:54,973 E o fabrică într-o cutie. 113 00:06:54,973 --> 00:06:57,981 Ce făcea cîndva o fabrică plină de muncitori lucrînd manual, 114 00:06:57,981 --> 00:07:03,689 ea face acum cu cutia asta, în New York, nici n-are nevoie să se ducă la Shenzhen. 115 00:07:03,689 --> 00:07:06,007 Poate cumpăra cutia și produce cu ea. 116 00:07:06,007 --> 00:07:10,640 Fabricarea, inovarea, prototipurile, distribuția, producția, mașinile 117 00:07:10,640 --> 00:07:14,333 devin atît de ieftine încît inovarea e împinsă spre margini, 118 00:07:14,333 --> 00:07:16,838 devenind accesibilă pentru studenți și startupuri. 119 00:07:16,838 --> 00:07:22,006 E ceva nou, dar se vor produce schimbări, cum s-a întîmplat cu softul. 120 00:07:22,886 --> 00:07:26,030 Sorona e un proces inventat de DuPont 121 00:07:26,030 --> 00:07:32,880 în care un microb modificat genetic transformă glucoza în poliester. 122 00:07:32,880 --> 00:07:35,928 E cu 30% mai eficient decît metoda cu combustibili fosili 123 00:07:35,928 --> 00:07:38,977 și mult mai ecologic. 124 00:07:38,977 --> 00:07:43,572 Ingineria genetică și bioingineria oferă o mulțime de mari șanse 125 00:07:43,572 --> 00:07:46,740 pentru chimie, informatică, memorie. 126 00:07:46,740 --> 00:07:49,050 O să facem multe, evident și chestii medicale, 127 00:07:49,050 --> 00:07:52,124 dar probabil curînd vom crește scaune și clădiri. 128 00:07:52,124 --> 00:07:55,594 Problema e că Sorona a costat cam 400 de milioane de dolari 129 00:07:55,594 --> 00:07:57,375 și construcția a durat 7 ani. 130 00:07:57,375 --> 00:08:00,554 Îmi amintește de vremea vechilor mainframe-uri. 131 00:08:00,554 --> 00:08:04,216 Totuși costul inovării în bioinginerie scade și el. 132 00:08:04,216 --> 00:08:06,511 Iată un analizor ADN de birou. 133 00:08:06,511 --> 00:08:09,765 Înainte costa multe milioane de dolari să analizezi genele. 134 00:08:09,765 --> 00:08:13,659 Acum poți face asta la birou, iar studenții pot face asta în cămin. 135 00:08:13,659 --> 00:08:16,290 Iată un asamblor genetic Gen9. 136 00:08:16,290 --> 00:08:21,909 În prezent, dacă vrei să printezi ADN, cineva în fabrică pune cu pipeta, de mînă, 137 00:08:21,909 --> 00:08:26,558 cu o eroare de 1 la 100 de perechi de baze și durează mult și costă mult. 138 00:08:26,558 --> 00:08:29,970 Acest aparat nou asamblează genele pe un cip 139 00:08:29,970 --> 00:08:33,893 și în loc de o eroare 1 la 100 are doar 1 la 10 000 de perechi de baze. 140 00:08:33,893 --> 00:08:38,764 Vom avea în acest laborator capacitatea mondială de asamblare genetică într-un an: 141 00:08:38,764 --> 00:08:41,209 200 de milioane de perechi de baze pe an. 142 00:08:41,209 --> 00:08:47,442 E ca atunci cînd am trecut de la radioul cu tranzistori făcut de mînă la Pentium. 143 00:08:47,442 --> 00:08:50,010 Aparatul ăsta va fi Pentiumul bioingineriei, 144 00:08:50,010 --> 00:08:55,076 va pune bioingineria la îndemîna studenților și a firmelor startup. 145 00:08:55,076 --> 00:08:58,380 Fenomenul se petrece în soft, în hard și în bioinginerie. 146 00:08:58,380 --> 00:09:01,574 E un mod fundamental nou de a înțelege inovarea. 147 00:09:01,574 --> 00:09:06,681 E o inovare de jos în sus, democratică, haotică, greu de ținut sub control. 148 00:09:06,681 --> 00:09:08,792 Nu e rău, dar e foarte diferit 149 00:09:08,792 --> 00:09:12,809 și cred că regulile tradiționale impuse instituțiilor nu mai merg. 150 00:09:12,809 --> 00:09:17,950 Cei mai mulți dintre noi avem seturi diferite de principii. 151 00:09:17,950 --> 00:09:20,859 Unul din principiile mele preferate e „puterea accesului”, 152 00:09:20,859 --> 00:09:24,410 ideea de a accesa resurse din rețea cînd ai nevoie de ele 153 00:09:24,410 --> 00:09:27,801 în loc să le stochezi la centru și să ții totul sub control. 154 00:09:27,801 --> 00:09:32,430 De exemplu, eu în povestea cu Safecast nu știam nimic cînd s-a produs cutremurul, 155 00:09:32,430 --> 00:09:36,290 dar am dat peste Sean, care era un organizator al hackerilor, 156 00:09:36,290 --> 00:09:39,892 și Peter, hackerul de hard analogic care ne-a făcut primul contor Geiger, 157 00:09:39,892 --> 00:09:45,496 și Dan, cu sistemul lui de monitorizare de după dezastrul de la Three Mile Island. 158 00:09:45,496 --> 00:09:48,436 Nu i-aș fi putut găsi înainte 159 00:09:48,436 --> 00:09:53,010 și probabil a fost mai bine că i-am găsit atunci în rețea. 160 00:09:53,500 --> 00:09:55,574 Eu am abandonat facultatea de trei ori, 161 00:09:55,574 --> 00:09:58,427 așa că relația învățare-educație mi-e foarte aproape. 162 00:09:58,427 --> 00:10:03,496 Pentru mine educația e ce ți se face, iar învățarea e ce-ți faci tu. 163 00:10:03,496 --> 00:10:07,321 (Aplauze) 164 00:10:07,321 --> 00:10:08,990 Impresia mea personală 165 00:10:08,990 --> 00:10:12,919 e că școala te pune să memorezi o întreagă enciclopedie 166 00:10:12,919 --> 00:10:15,728 și abia apoi te lasă să faci ceva. 167 00:10:15,728 --> 00:10:19,098 Dar eu unul am Wikipedia pe mobil. 168 00:10:19,098 --> 00:10:22,541 Școala pornește de la ideea că vei fi pe vîrf de munte, 169 00:10:22,541 --> 00:10:26,569 singur-singurel cu un creion HB și încerci să rezolvi problema, 170 00:10:26,569 --> 00:10:30,038 cînd de fapt ești mereu conectat, ai mereu prieteni 171 00:10:30,038 --> 00:10:32,332 și poți căuta în Wikipedia cînd ai nevoie. 172 00:10:32,332 --> 00:10:35,730 Ce trebuie să înveți e cum să înveți. 173 00:10:35,730 --> 00:10:39,774 Cu Safecast eram o adunătură de amatori cînd am început acum trei ani. 174 00:10:39,774 --> 00:10:44,700 Aș zice că noi, ca grup, probabil știm mai bine decît oricare alții 175 00:10:44,700 --> 00:10:49,885 cum se colectează și se publică datele și cum se face cercetare cu publicul. 176 00:10:50,875 --> 00:10:52,897 Busolă contra hărți. 177 00:10:52,897 --> 00:10:59,012 Ideea e că e prea scump să scrii un proiect sau să faci un plan 178 00:10:59,012 --> 00:11:01,938 și nici nu prea e precis sau util. 179 00:11:01,938 --> 00:11:05,190 În povestea cu Safecast știam că vrem să colectăm date, 180 00:11:05,190 --> 00:11:07,493 știam că vrem să le publicăm, 181 00:11:07,493 --> 00:11:10,282 dar în loc să întocmim un plan precis, 182 00:11:10,282 --> 00:11:12,810 la început am zis: hai să luăm contoare Geiger. 183 00:11:12,810 --> 00:11:14,556 Dar nu se mai găseau. 184 00:11:14,556 --> 00:11:16,489 Hai să le construim. N-ajung sensorii. 185 00:11:16,489 --> 00:11:20,786 Bun, hai să facem un contor Geiger mobil. Mergem cu mașina. Găsim voluntari. 186 00:11:20,786 --> 00:11:22,522 N-ajung banii. Hai la Kickstarter. 187 00:11:22,522 --> 00:11:24,713 N-am fi putut planifica totul, 188 00:11:24,713 --> 00:11:27,817 dar avînd o busolă bună am ajuns unde trebuia. 189 00:11:27,817 --> 00:11:30,420 Pentru mine e ca dezvoltarea agilă de soft, 190 00:11:30,420 --> 00:11:34,278 dar ideea busolelor e foarte importantă. 191 00:11:34,278 --> 00:11:38,989 Vestea bună, cred eu, e că deși lumea e extrem de complexă, 192 00:11:38,989 --> 00:11:41,692 ce ai de făcut e foarte simplu. 193 00:11:41,692 --> 00:11:45,470 Trebuie să terminăm cu ideea că trebuie să planifici totul, 194 00:11:45,470 --> 00:11:48,454 să stochezi totul și să fii foarte pregătit. 195 00:11:48,454 --> 00:11:53,358 Trebuie să te concentrezi pe a sta conectat, pe a învăța mereu, 196 00:11:53,358 --> 00:11:57,320 foarte la curent și super prezent. 197 00:11:57,320 --> 00:11:59,896 Mie nu-mi place cuvîntul „viitorolog”. 198 00:11:59,896 --> 00:12:05,551 Cred că trebuie să fim prezentologi. 199 00:12:05,551 --> 00:12:07,227 Așa cum sîntem acum. 200 00:12:07,227 --> 00:12:09,070 Mulțumesc. 201 00:12:09,070 --> 00:12:13,049 (Aplauze)