1
00:00:00,885 --> 00:00:02,407
Mă gândeam la diferenţele dintre

2
00:00:02,407 --> 00:00:05,541
calităţile CV-ului şi ale epitafului.

3
00:00:05,541 --> 00:00:08,443
Calităţile CV-ului
sunt cele trecute în el,

4
00:00:08,443 --> 00:00:11,909
adică aptitudini
pe care le oferim spre vânzare.

5
00:00:11,909 --> 00:00:13,647
Calităţile epitafului sunt cele

6
00:00:13,647 --> 00:00:15,129
menţionate într-un epitaf,

7
00:00:15,129 --> 00:00:18,067
mai profunde: cine eşti ca personalitate,

8
00:00:18,067 --> 00:00:19,843
ce relaţii ai,

9
00:00:19,843 --> 00:00:23,407
eşti îndrăzneţ, iubitor,
de încredere, sincer?

10
00:00:23,407 --> 00:00:24,901
Majoritatea am afirma

11
00:00:24,901 --> 00:00:28,117
că în epitaf sunt cele mai importante.

12
00:00:28,127 --> 00:00:30,200
Dar, cel puţin în cazul meu,

13
00:00:30,200 --> 00:00:33,002
la ele mă gândesc cel mai mult?
Răspunsul e nu.

14
00:00:33,002 --> 00:00:34,765
Am reflectat la asta

15
00:00:34,765 --> 00:00:36,483
şi m-a ajutat şi un gânditor,

16
00:00:36,483 --> 00:00:38,076
Joseph Soloveitchik, fost rabin,

17
00:00:38,076 --> 00:00:41,716
care a scris 
„The Lonely Man Of Faith” în 1965.

18
00:00:41,716 --> 00:00:44,766
Soloveitchik a spus că avem 
două laturi ale personalităţii,

19
00:00:44,766 --> 00:00:47,156
pe care le-a numit Adam I şi Adam II.

20
00:00:47,156 --> 00:00:49,298
Adam I e lumesc, ambiţios,

21
00:00:49,298 --> 00:00:50,871
personalitatea externă.

22
00:00:51,111 --> 00:00:53,794
Vrea să construiască, să creeze, 
să înfiinţeze companii,

23
00:00:53,794 --> 00:00:54,730
să inoveze.

24
00:00:54,730 --> 00:00:57,468
Adam II e partea modestă a personalităţii.

25
00:00:57,468 --> 00:01:00,285
Adam II vrea să facă bine şi să fie bun,

26
00:01:00,285 --> 00:01:02,232
să aibă trăiri interioare

27
00:01:02,232 --> 00:01:06,035
în onoarea lui D-zeu,
a creaţiei şi a posibilităţilor.

28
00:01:06,035 --> 00:01:07,923
Adam I vrea să cucerească lumea.

29
00:01:07,923 --> 00:01:10,687
Adam II vrea să audă chemarea 
şi să satisfacă lumea.

30
00:01:10,687 --> 00:01:13,175
Adam I savurează realizarea.

31
00:01:13,175 --> 00:01:15,857
Adam II savurează tăria
de caracter şi corectitudinea.

32
00:01:15,857 --> 00:01:18,600
Adam I se întreabă
cum funcţionează lucrurile.

33
00:01:18,600 --> 00:01:20,918
Adam II se întreabă de ce suntem aici.

34
00:01:20,918 --> 00:01:23,282
Motto-ul lui Adam I e ,,succesul".

35
00:01:23,282 --> 00:01:27,268
Motto-ul lui Adam II e 
„iubire, mântuire şi dăruire”.

36
00:01:27,268 --> 00:01:30,368
Soloveitchik argumenta că aceste 
două aspecte ale personalităţii

37
00:01:30,368 --> 00:01:31,506
se războiesc.

38
00:01:31,766 --> 00:01:34,190
Trăim o perpetuă autoconfruntare

39
00:01:34,190 --> 00:01:37,094
între succesul extern şi valoarea internă.

40
00:01:37,094 --> 00:01:39,578
Şi e interesant că

41
00:01:39,578 --> 00:01:41,450
cele două laturi ale personalităţii

42
00:01:41,450 --> 00:01:43,680
funcţionează cu logici diferite.

43
00:01:43,680 --> 00:01:45,914
Logica externă e economică:

44
00:01:45,914 --> 00:01:49,380
intrările generează ieşiri
şi riscul, recompense.

45
00:01:49,380 --> 00:01:51,156
Partea internă

46
00:01:51,156 --> 00:01:54,577
are o logică morală, adesea inversată.

47
00:01:54,577 --> 00:01:56,451
Trebuie să dai ca să primeşti.

48
00:01:56,451 --> 00:01:58,167
Trebuie să te deschizi exteriorului

49
00:01:58,167 --> 00:02:00,449
ca să capeţi tărie interioară.

50
00:02:00,449 --> 00:02:02,770
Trebuie să-ţi înfrânezi dorinţele.

51
00:02:02,770 --> 00:02:05,711
Ca să fii împlinit trebuie
să uiţi de tine.

52
00:02:05,711 --> 00:02:09,873
Ca să te regăseşti trebuie să te pierzi.

53
00:02:09,873 --> 00:02:12,809
Trăim într-o societate
care-l apreciază pe Adam I

54
00:02:12,809 --> 00:02:15,049
şi îl neglijează deseori pe Adam II.

55
00:02:15,049 --> 00:02:17,991
Problema e că te transformă
într-un animal viclean

56
00:02:17,991 --> 00:02:19,838
care tratează viaţa ca pe un business,

57
00:02:19,838 --> 00:02:22,563
devii o creatură rece şi calculată

58
00:02:22,563 --> 00:02:25,369
care alunecă pe panta mediocrităţii

59
00:02:25,369 --> 00:02:27,319
şi-ţi dai seama de diferenţa dintre

60
00:02:27,319 --> 00:02:29,401
ce vrei să fii şi cine eşti.

61
00:02:29,401 --> 00:02:33,094
Nu obţii epitaful dorit,

62
00:02:33,094 --> 00:02:34,934
pe care speri să ţi-l ofere cineva.

63
00:02:34,934 --> 00:02:36,660
Nu ai profunzimea convingerilor.

64
00:02:36,660 --> 00:02:39,197
Nu ai profunzime emoţională.

65
00:02:39,197 --> 00:02:41,056
Nu te dedici unor cauze

66
00:02:41,056 --> 00:02:44,180
cu scopuri ce depăşesc durata ta de viaţă.

67
00:02:44,180 --> 00:02:47,627
Mi-am reamintit de un răspuns străvechi

68
00:02:47,627 --> 00:02:50,389
despre cum să-ţi formezi
un Adam II puternic,

69
00:02:50,389 --> 00:02:52,549
despre cum să clădeşti
profunzime de caracter.

70
00:02:52,549 --> 00:02:55,124
De-a lungul timpului,

71
00:02:55,124 --> 00:02:57,010
oamenii s-au reîntors în trecut,

72
00:02:57,010 --> 00:02:59,260
la momente dragi din viaţa lor,

73
00:02:59,260 --> 00:03:00,719
la copilărie,

74
00:03:00,719 --> 00:03:04,245
şi deseori gândul pleacă în trecut

75
00:03:04,245 --> 00:03:06,073
la momente de ruşine,

76
00:03:06,073 --> 00:03:09,000
la vreun păcat comis,
la acte de egoism,

77
00:03:09,000 --> 00:03:11,290
la omisiuni, la superficialitate,

78
00:03:11,290 --> 00:03:14,033
la momente de mânie, de autocompătimire,

79
00:03:14,033 --> 00:03:17,618
încercând să facem plăcere altora,
la lipsa de curaj.

80
00:03:17,618 --> 00:03:22,313
Adam I e clădit pe propriile puteri.

81
00:03:22,313 --> 00:03:26,409
Adam II se formează
depăşindu-ţi slăbiciunile.

82
00:03:26,409 --> 00:03:29,267
Te autoanalizezi, găseşti păcatul

83
00:03:29,267 --> 00:03:31,179
pe care l-ai comis repetat toată viaţa,

84
00:03:31,179 --> 00:03:33,130
amprenta ta de păcat

85
00:03:33,130 --> 00:03:35,431
din care se nasc celelalte

86
00:03:35,431 --> 00:03:38,295
şi te împotriveşti şi te lupţi cu el,

87
00:03:38,295 --> 00:03:41,431
iar din această luptă şi suferinţă

88
00:03:41,431 --> 00:03:45,049
se construieşte caracterul.

89
00:03:45,049 --> 00:03:46,951
Nu suntem învăţaţi să ne dăm seama

90
00:03:46,951 --> 00:03:48,087
de păcatul din noi,

91
00:03:48,087 --> 00:03:49,935
şi cultura aceasta nu ne învaţă

92
00:03:49,935 --> 00:03:51,882
cum să te lupţi cu el,

93
00:03:51,882 --> 00:03:54,555
cum să-l confrunţi şi să-l combaţi.

94
00:03:54,555 --> 00:03:57,885
Trăim într-o cultură
cu mentalitatea lui Adam I

95
00:03:57,885 --> 00:04:00,924
în care nu vorbim despre Adam II.

96
00:04:00,924 --> 00:04:02,710
Reinhold Niebuhr a reuşit

97
00:04:02,710 --> 00:04:04,845
să caracterizeze confruntarea celor doi

98
00:04:04,845 --> 00:04:08,398
într-o viaţă completă, astfel:

99
00:04:08,398 --> 00:04:11,660
„Nimic din ceea ce merită făcut 
nu poate fi realizat într-o viaţă;

100
00:04:11,660 --> 00:04:14,042
de aceea trebuie
să fim salvaţi de speranţă.

101
00:04:14,042 --> 00:04:17,148
Nimic din ce-i adevărat, frumos sau bun

102
00:04:17,148 --> 00:04:20,104
nu are sens în contextul istoric imediat;

103
00:04:20,104 --> 00:04:22,782
de aceea trebuie
să fim salvaţi prin încredere.

104
00:04:22,782 --> 00:04:26,672
Nimic din ce facem, oricât de virtuos,
nu poate fi făcut de unul singur;

105
00:04:26,672 --> 00:04:29,718
de aceea trebuie
să fim salvaţi prin iubire.

106
00:04:29,718 --> 00:04:32,155
Niciun act nu e chiar atât de măreţ

107
00:04:32,155 --> 00:04:35,991
privit din prisma
prietenului sau al altcuiva.

108
00:04:35,991 --> 00:04:38,968
De aceea trebuie să fim salvaţi
prin forma finală a iubirii,

109
00:04:38,968 --> 00:04:40,604
care e iertarea.”

110
00:04:40,604 --> 00:04:42,680
Mulţumesc.

111
00:04:42,680 --> 00:04:44,398
(Aplauze)