1
00:00:00,760 --> 00:00:02,600
Vi-l prezint pe Pleurobot.

2
00:00:03,400 --> 00:00:07,016
Pleurobot e un robot ce imită
cu precizie o specie de salamandre

3
00:00:07,040 --> 00:00:08,440
numită Tritonul iberian.

4
00:00:09,240 --> 00:00:11,576
Pleurobot poate să meargă,
după cum puteți vedea,

5
00:00:11,576 --> 00:00:13,900
iar mai târziu veți vedea
că poate să și înoate.

6
00:00:14,280 --> 00:00:16,771
Poate vă întrebați:
de ce am proiectat acest robot?

7
00:00:16,960 --> 00:00:20,722
A fost proiectat pentru a servi
ca instrument științific în neuroștiințe.

8
00:00:21,400 --> 00:00:23,896
Într-adevăr, l-am proiectat 
împreună cu neurobiologi

9
00:00:23,920 --> 00:00:26,296
pentru a înțelege modul
în care animalele se mișcă

10
00:00:26,296 --> 00:00:29,320
și mai ales modul în care
măduva spinării controlează locomoția.

11
00:00:29,510 --> 00:00:31,256
Pe măsură ce lucrez în biorobotică,

12
00:00:31,280 --> 00:00:33,861
sunt tot mai impresionat
de locomoția animalelor.

13
00:00:33,920 --> 00:00:38,216
Dacă ne gândim la modul în care înoată
un delfin, cum aleargă sau sare o pisică,

14
00:00:38,240 --> 00:00:39,816
sau chiar la noi, oamenii,

15
00:00:39,840 --> 00:00:41,656
atunci când alergăm sau jucăm tenis,

16
00:00:41,680 --> 00:00:43,860
înțelegem că sunt
niște lucruri extraordinare.

17
00:00:43,880 --> 00:00:48,016
De fapt, sistemul nostru nervos rezolvă
o problemă de control extrem de complexă.

18
00:00:48,040 --> 00:00:51,136
Trebuie să coordoneze perfect
200 de mușchi,

19
00:00:51,160 --> 00:00:55,150
iar dacă coordonarea e defectuoasă,
vom cădea sau nu ne vom mișca bine.

20
00:00:55,560 --> 00:00:58,590
Scopul meu este să înțeleg
cum funcționează această coordonare.

21
00:00:59,160 --> 00:01:02,500
Există patru componente principale
ce explică locomoția animalelor.


22
00:01:02,800 --> 00:01:04,736
Prima componentă este doar corpul;

23
00:01:04,760 --> 00:01:06,736
și nu trebuie niciodată să subestimăm

24
00:01:06,760 --> 00:01:10,240
în ce măsură biomecanica
simplifică locomoția animalelor.

25
00:01:10,920 --> 00:01:12,376
Apoi urmează măduva spinării,

26
00:01:12,400 --> 00:01:14,376
iar în măduva spinării se află reflexele,

27
00:01:14,400 --> 00:01:17,856
mai multe reflexe care creează
o coordinare senzorialo-motorie

28
00:01:17,880 --> 00:01:21,360
între activitatea neuronală din măduva
spinării și activitatea mecanică.

29
00:01:22,000 --> 00:01:25,106
O a treia componentă e sistemul
central de generare al mișcărilor.

30
00:01:25,106 --> 00:01:29,036
Sunt niște circuite foarte interesante
în măduva spinării la animalele vertebrate

31
00:01:29,036 --> 00:01:30,536
care pot genera automat

32
00:01:30,560 --> 00:01:33,296
activități ritmice foarte coordonate

33
00:01:33,320 --> 00:01:35,906
receptând doar niște semnale
de intrare foarte simple.

34
00:01:35,906 --> 00:01:37,366
Iar aceste semnale de intrare

35
00:01:37,366 --> 00:01:40,736
provin din modulații descendente
din părțile superioare ale creierului,

36
00:01:40,736 --> 00:01:43,356
cum ar fi cortexul motor, 
cerebelul, ganglionii bazali,

37
00:01:43,356 --> 00:01:45,366
ce vor modula activitatea măduvei spinării

38
00:01:45,366 --> 00:01:46,696
în timp ce facem o mișcare.

39
00:01:46,696 --> 00:01:49,826
Ceea ce e interesant e măsura
în care această simplă componentă,

40
00:01:49,826 --> 00:01:51,576
măduva spinării, împreună cu corpul,

41
00:01:51,600 --> 00:01:54,056
rezolvă o parte mare 
din problema locomotorie.

42
00:01:54,080 --> 00:01:56,902
Probabil știți asta și din exemplul
găinii cu capul tăiat

43
00:01:56,902 --> 00:01:58,327
care va mai alerga o vreme,

44
00:01:58,327 --> 00:02:01,390
demonstrând că doar partea inferioară,
măduva spinării și corpul

45
00:02:01,390 --> 00:02:03,603
rezolvă o mare parte 
din problema locomotorie.

46
00:02:03,603 --> 00:02:05,856
E complicat să înțelegem cum funcționează

47
00:02:05,896 --> 00:02:10,100
pentru că trebuie să analizăm activitatea
din măduvă, și aste e foarte dificil.

48
00:02:10,100 --> 00:02:12,766
E mult mai simplu să plasezi
electrozi în cortexul motor

49
00:02:12,766 --> 00:02:15,726
decât în măduvă, deoarece e protejată
de coloana vertebrală.

50
00:02:15,726 --> 00:02:17,626
Mai ales la oameni.

51
00:02:17,626 --> 00:02:21,336
O a doua dificultate e că locomoția
se datorează unei interacțiuni

52
00:02:21,360 --> 00:02:24,516
foarte complexe și dinamice
dintre aceste patru componente.

53
00:02:24,516 --> 00:02:27,680
Deci e foarte greu de precizat
care e rolul fiecăruia.

54
00:02:28,880 --> 00:02:32,616
Aici robotul Pleurobot
și modelele matematice

55
00:02:32,640 --> 00:02:34,170
sunt cele care ne pot ajuta.

56
00:02:35,480 --> 00:02:36,736
Deci ce e biorobotica?

57
00:02:36,760 --> 00:02:39,616
Biorobotica e un câmp
de cercetare foarte activ în robotică

58
00:02:39,616 --> 00:02:41,976
unde oamenii se inspiră de la animale

59
00:02:42,000 --> 00:02:44,456
pentru a proiecta roboți pentru exterior,

60
00:02:44,480 --> 00:02:47,886
cum ar fi roboții care prestează servicii,
de căutare și salvare

61
00:02:47,886 --> 00:02:48,940
sau roboții de câmp.

62
00:02:48,940 --> 00:02:51,576
Scopul principal e să ne inspirăm
de la animale

63
00:02:51,600 --> 00:02:53,936
pentru a crea roboți
pentru terenuri complexe:

64
00:02:53,960 --> 00:02:55,576
scări, munți, păduri,

65
00:02:55,600 --> 00:02:57,886
locuri unde roboții
întâmpină încă dificultăți

66
00:02:57,886 --> 00:02:59,796
și unde animalele se descurcă mai bine.

67
00:02:59,796 --> 00:03:02,466
Robotul poate fi un instrument
științific extraordinar.

68
00:03:02,466 --> 00:03:04,860
Sunt câteva proiecte
în care se folosesc roboți,

69
00:03:04,884 --> 00:03:07,850
ca instrumente științifice
pentru neuroștiință, biomecanică

70
00:03:07,850 --> 00:03:09,110
sau hidrodinamică.

71
00:03:09,120 --> 00:03:11,660
Exact aceasta e și scopul lui Pleurobot.

72
00:03:11,660 --> 00:03:14,530
În laborator colaborăm cu neurobiologi,

73
00:03:14,530 --> 00:03:17,650
unul dintre ei e Jean-Marie Cabelguen, 
din Bordeaux, Franța,

74
00:03:17,650 --> 00:03:21,996
pentru a crea modele de măduvă a spinării
pe care să le folosim pe roboți.

75
00:03:22,650 --> 00:03:24,720
Și am început cu ceva simplu.

76
00:03:24,720 --> 00:03:26,500
E bine să începem cu animale simple

77
00:03:26,500 --> 00:03:28,820
cum e chișcarul de râu,
o specie foarte primitivă

78
00:03:28,820 --> 00:03:31,690
apoi treptat să trecem la sisteme
de locomoția mai complexe,

79
00:03:31,700 --> 00:03:34,266
cum vedem la salamandre,
dar și la pisici și la oameni,

80
00:03:34,266 --> 00:03:35,270
adică la mamifere.

81
00:03:35,880 --> 00:03:38,256
Astfel, robotul devine
un instrument interesant

82
00:03:38,280 --> 00:03:40,216
de validare a modelelor noastre.

83
00:03:40,240 --> 00:03:43,256
Pentru mine, Pleurobot 
e ca un vis devenit realitate.

84
00:03:43,280 --> 00:03:46,536
Acum aproximativ 20 de ani,
lucram la calculator

85
00:03:46,560 --> 00:03:49,796
făcând simulări ale locomoției
chișcarului de râu și salamandrei

86
00:03:49,796 --> 00:03:51,006
în timpul doctoratului.

87
00:03:51,006 --> 00:03:54,176
Însă știam bine că simulările
erau doar aproximații.

88
00:03:54,200 --> 00:03:58,176
Simularea mișcărilor în apă, în nămol,
sau terenuri complexe

89
00:03:58,200 --> 00:04:00,856
sunt foarte greu de realizat
pe calculator.

90
00:04:00,880 --> 00:04:03,720
Dar de ce să nu avem un robot adevărat 
și cu mișcări reale?

91
00:04:03,720 --> 00:04:06,826
Dintre toate animalele, 
una dintre preferatele mele e salamandra.

92
00:04:06,826 --> 00:04:10,216
Dacă vă întrebați de ce,
asta pentru că e un amfibian,

93
00:04:10,240 --> 00:04:13,096
este un animal esențial 
din punct de vedere al evoluției.

94
00:04:13,120 --> 00:04:15,396
Creează o conexiune
extraordinară între înot,

95
00:04:15,396 --> 00:04:17,236
după cum vedem la țipari sau la pești,

96
00:04:17,236 --> 00:04:21,240
și locomoția patrupedă pe care o vedem
la mamifere, la pisici și la oameni.

97
00:04:22,160 --> 00:04:23,816
Într-adevăr, salamandra modernă

98
00:04:23,840 --> 00:04:26,216
e foarte asemănătoare
primelor vertebrate terestre,

99
00:04:26,240 --> 00:04:27,966
deci, e de-a dreptul o fosilă vie

100
00:04:27,966 --> 00:04:30,136
ce ne permite accesul
la predecesorii noștri,

101
00:04:30,136 --> 00:04:32,680
predecesorul tuturor
patrupedelor terestre.

102
00:04:33,240 --> 00:04:34,616
Deci, salamandra înoată

103
00:04:34,640 --> 00:04:37,726
și face asta prin ceea ce numim noi 
înot specific anghilelor,

104
00:04:37,726 --> 00:04:41,140
ce propagă o mișcare unduitoare
a mușchilor de la cap spre coadă.

105
00:04:41,440 --> 00:04:43,616
Și dacă punem salamandra jos pe pământ,

106
00:04:43,640 --> 00:04:45,976
va avea un mers agale.

107
00:04:46,000 --> 00:04:48,863
În acest caz vorbim de o activare
periodică a picioarelor

108
00:04:48,887 --> 00:04:50,496
foarte frumos coordonată

109
00:04:50,520 --> 00:04:53,176
într-o ondulație permanentă a corpului.

110
00:04:53,200 --> 00:04:56,856
și exact aceasta este mersul 
pe care-l vedeți acum la Pleurobot.

111
00:04:56,880 --> 00:04:59,856
Un lucru care este cu adevărat
surprinzător și fascinant,

112
00:04:59,880 --> 00:05:04,016
e că toate acestea pot fi generate
doar de măduva spinării și corp.

113
00:05:04,040 --> 00:05:06,230
Astfel, dacă luați
o salamandră decapitată —

114
00:05:06,230 --> 00:05:08,510
nu e un lucru drăguț
dar dacă îi tăiați capul —

115
00:05:08,510 --> 00:05:10,776
și îi stimulați electric măduva spinării,

116
00:05:10,800 --> 00:05:14,056
la o stimulare ușoară,
aceasta va merge agale,

117
00:05:14,080 --> 00:05:16,816
iar dacă stimulați un pic mai tare,
mersul se va accelera.

118
00:05:16,816 --> 00:05:18,456
La un moment dat, se află un prag,

119
00:05:18,480 --> 00:05:21,016
și în mod automat animalul 
va începe să înoate.

120
00:05:21,040 --> 00:05:22,416
Este extraordinar.

121
00:05:22,440 --> 00:05:24,136
Doar schimbând modul de stimulare,

122
00:05:24,136 --> 00:05:26,336
ca și cum ai apăsa
pe o pedală de accelerație,

123
00:05:26,336 --> 00:05:28,776
provoacă o modulație
descendentă pe măduva spinării,

124
00:05:28,776 --> 00:05:32,080
făcând ca salamandra să își schimbe
modul de deplasare în mod radical.

125
00:05:32,440 --> 00:05:35,016
De fapt, același lucru
s-a observat și la feline.

126
00:05:35,040 --> 00:05:37,056
Dacă stimulezi măduva spinării
unei feline,

127
00:05:37,080 --> 00:05:39,296
va face trecerea între mers,
alergare și galop.

128
00:05:39,320 --> 00:05:42,446
Și la păsări. Poți face ca o pasăre 
să schimbe între mers,

129
00:05:42,446 --> 00:05:43,926
la un nivel slab de stimulare,

130
00:05:43,926 --> 00:05:46,376
sau să dea din aripi
la o stimulare mai puternică.

131
00:05:46,400 --> 00:05:48,416
Și aceasta dovedește că măduva spinării

132
00:05:48,440 --> 00:05:50,856
e un coordonator al locomoției
foarte sofisticat.

133
00:05:50,880 --> 00:05:53,336
Deci, am studiat locomoția
salamandrei în detalii,

134
00:05:53,360 --> 00:05:56,456
având acces la un aparat
de radiografii foarte performant

135
00:05:56,480 --> 00:06:00,056
al profesorului Martin Fischer
de la Jena University din Germania.

136
00:06:00,080 --> 00:06:02,656
Și datorită lui am avut
un dispozitiv extraordinar

137
00:06:02,680 --> 00:06:05,366
cu care am înregistrat mișcările
oaselor în mare detaliu.

138
00:06:05,366 --> 00:06:06,516
Exact asta am și făcut.

139
00:06:06,516 --> 00:06:09,616
Am încercat să ne dăm seama
ce oase sunt importante pentru noi

140
00:06:09,640 --> 00:06:12,656
și am analizat mișcarea lor în format 3D.

141
00:06:12,680 --> 00:06:15,376
Am făcut o adevărată
bază de date cu mișcări

142
00:06:15,400 --> 00:06:17,056
atât pe uscat, cât și în apă,

143
00:06:17,080 --> 00:06:19,564
pentru a avea o bază de date
cu modul de mișcare


144
00:06:19,589 --> 00:06:20,833
al unui animal real.

145
00:06:20,858 --> 00:06:24,178
Munca noastră a fost să replicăm
aceste mișcări pentru roboții noștri.


146
00:06:24,178 --> 00:06:27,416
Am depus o muncă titanică 
pentru a găsi structura potrivită,


147
00:06:27,440 --> 00:06:30,096
unde să plasăm motoarele, 
cum anume să le conectăm,


148
00:06:30,120 --> 00:06:33,320
pentru a putea imita acele mișcări
pe cât de bine posibil.

149
00:06:33,680 --> 00:06:36,040
Și așa a luat viață Pleurobot.

150
00:06:37,200 --> 00:06:39,616
Să analizăm acum cât de bine imită
animalul real.


151
00:06:40,960 --> 00:06:43,456
Ceea ce vedeți aici e aproape
o comparație directă


152
00:06:43,480 --> 00:06:46,176
între mersul animalului real 
și mersul lui Pluerobot.


153
00:06:46,200 --> 00:06:50,066
Puteți observa că am obținut 
aproape același mers cu al salamandrei.

154
00:06:50,240 --> 00:06:52,940
Dacă redăm cu încetinitorul
se poate vedea și mai bine.

155
00:06:55,520 --> 00:06:57,896
Dar și mai bine decât atât, 
am imitat înotul.


156
00:06:57,920 --> 00:07:01,076
Pentru asta am îmbrăcat
robotul cu un costumul de baie...

157
00:07:01,076 --> 00:07:02,056
(Râsete)

158
00:07:02,080 --> 00:07:05,256
apoi intrăm în apă pentru a înota.

159
00:07:05,280 --> 00:07:08,966
Suntem foarte fericiți pentru că acesta
e un lucru foarte dificil de realizat.


160
00:07:08,966 --> 00:07:10,856
Fizica interacțiunilor e complexă.

161
00:07:10,880 --> 00:07:13,296
Robotul e mult mai mare decât un animal,

162
00:07:13,320 --> 00:07:16,376
astfel că a trebuit să facem
scalarea dinamică a frecvențelor


163
00:07:16,400 --> 00:07:18,736
pentru a ne asigura că avem
aceeași interacțiune.


164
00:07:18,760 --> 00:07:21,176
Și se poate vedea că imită destul de bine

165
00:07:21,200 --> 00:07:23,240
și suntem foarte, foarte mândri de asta.

166
00:07:23,480 --> 00:07:25,696
Deci, să revenim la măduva spinării.

167
00:07:25,720 --> 00:07:28,016
Împreună cu Jean-Marie Cabelguen

168
00:07:28,040 --> 00:07:30,280
am modelat circuitele din măduva spinării.

169
00:07:31,040 --> 00:07:33,176
E interesant faptul că salamandra

170
00:07:33,200 --> 00:07:35,060
a păstrat un circuit foarte primitiv,

171
00:07:35,060 --> 00:07:37,796
care e foarte asemănător 
cu ceea ce găsim la chișcar,

172
00:07:37,796 --> 00:07:39,876
acest pește primitiv
asemănător cu un țipar,

173
00:07:39,876 --> 00:07:41,526
și se pare că în timpul evoluției,

174
00:07:41,526 --> 00:07:45,416
noi oscilatoare neuronale s-au adăugat
pentru a controla mișcarea picioarelor.

175
00:07:45,506 --> 00:07:49,076
Știm bine unde se află 
aceste oscilatoare neuronale,

176
00:07:49,076 --> 00:07:50,826
însă am făcut un model matematic

177
00:07:50,826 --> 00:07:52,726
pentru a vedea cum trebuie cuplate

178
00:07:52,726 --> 00:07:55,506
pentru a permite tranziția 
între cele două tipuri de mers.

179
00:07:55,506 --> 00:07:57,320
Și le-am testat pe robot.

180
00:07:57,680 --> 00:07:58,880
Și uite cum arată.

181
00:08:06,920 --> 00:08:09,936
Ceea ce vedeți e versiunea
anterioară a lui Pleurobot

182
00:08:09,960 --> 00:08:13,306
care e controlat în totalitate 
de modelul nostru de măduvă a spinării

183
00:08:13,306 --> 00:08:14,680
programat pe robot.

184
00:08:15,280 --> 00:08:16,866
Și singurul lucru pe care-l facem

185
00:08:16,866 --> 00:08:19,396
e să transmitem robotulul
cu ajutorul unei telecomande

186
00:08:19,396 --> 00:08:22,456
cele două semnale pe care ar trebui
în mod normal să le primească

187
00:08:22,456 --> 00:08:24,130
din partea superioară a creierului.

188
00:08:24,130 --> 00:08:25,730
Dacă ne jucăm cu aceste semnale

189
00:08:25,730 --> 00:08:29,000
putem controla viteza, direcția
de deplasare și tipul de mers.

190
00:08:29,600 --> 00:08:30,816
De exemplu,

191
00:08:30,840 --> 00:08:34,416
dacă stimulăm puțin,
obținem mersul normal,

192
00:08:34,440 --> 00:08:36,726
și la un moment dat, 
dacă stimulăm mai mult,


193
00:08:36,726 --> 00:08:38,600
mersul se va schimba rapid în înot.

194
00:08:39,480 --> 00:08:41,896
În final, putem de asemenea
să schimbăm direcția

195
00:08:41,896 --> 00:08:45,240
prin stimularea unei părți a măduvei
mai mult decât cealaltă.

196
00:08:46,200 --> 00:08:48,226
Și consider că acesta e un lucru grozav.

197
00:08:48,226 --> 00:08:50,096
Faptul că natura a distribuit controlul

198
00:08:50,120 --> 00:08:52,976
și a dat întreaga responsabilitate
măduvei spinării


199
00:08:53,000 --> 00:08:56,756
astfel încât creierului
să nu controleze fiecare mușchi.

200
00:08:56,756 --> 00:08:59,366
Trebuie doar să se ocupe
de modulația de nivel înalt,

201
00:08:59,366 --> 00:09:02,386
iar măduva spinării
e cea care va coordona toți mușchii.

202
00:09:02,840 --> 00:09:06,360
Acum să ne întoarcem la locomoția
felinelor și la importanța biomecanicii.

203
00:09:07,080 --> 00:09:08,336
Acesta e un alt proiect

204
00:09:08,360 --> 00:09:10,776
în care am studiat biomecanica felinelor

205
00:09:10,800 --> 00:09:14,696
și am vrut să vedem în ce măsură
morfologia ajută locomoția.


206
00:09:14,720 --> 00:09:19,556
Am descoperit trei criterii
importante ale membrelor.

207
00:09:20,320 --> 00:09:22,296
Primul criteriu e că membrele unei feline

208
00:09:22,320 --> 00:09:25,216
arată asemănător cu o structură
de tip pantograf.

209
00:09:25,216 --> 00:09:27,256
Pantograful este o structură mecanică

210
00:09:27,280 --> 00:09:30,870
care ține segmentul superior și segmentele
inferioare întotdeauna paralele.

211
00:09:31,600 --> 00:09:34,696
Un sistem geometric simplu ce coordonează

212
00:09:34,720 --> 00:09:36,536
mișcarea internă a segmentelor.

213
00:09:36,560 --> 00:09:40,276
A doua proprietatea a membrelor felinelor
e că sunt extrem de ușoare.

214
00:09:40,276 --> 00:09:42,286
Majoritatea mușchilor se află în trunchi

215
00:09:42,286 --> 00:09:44,706
ceea ce e ideal, 
deoarece membrele au inerție mică

216
00:09:44,706 --> 00:09:46,266
și pot fi mișcate cu rapiditate.

217
00:09:46,266 --> 00:09:50,056
Ultima caracteristică foarte importantă
e caracterul extrem de elastic

218
00:09:50,080 --> 00:09:52,736
pentru a face față impactului și forței.

219
00:09:52,760 --> 00:09:55,096
Astfel am proiectat „Puiul de ghepard”.

220
00:09:55,120 --> 00:09:57,520
Haideți să invităm „Puiul de ghepard”
pe scenă.

221
00:10:02,160 --> 00:10:05,816
El e Peter Eckert, și el își face
doctoratul pe tema acestui robot.

222
00:10:05,840 --> 00:10:07,896
După cum vedeți, e un robot mic și drăguț.

223
00:10:07,920 --> 00:10:09,176
Arată ca o jucărie,

224
00:10:09,200 --> 00:10:11,526
însă a fost folosit
ca instrument științific

225
00:10:11,526 --> 00:10:14,576
pentru a cerceta caracteristicile
picioarelor felinelor.

226
00:10:14,600 --> 00:10:17,216
Vedeți, e foarte maleabil, foarte ușor,

227
00:10:17,240 --> 00:10:18,806
de asemenea, și foarte elastic.

228
00:10:18,806 --> 00:10:21,296
Poate fi apăsat cu ușurință
și nu se va rupe.

229
00:10:21,320 --> 00:10:22,776
De fapt, va sări.

230
00:10:22,800 --> 00:10:25,980
Această caracteristică a elasticității
este foarte importantă.


231
00:10:27,160 --> 00:10:29,056
Puteți vedea aceste caracteristici

232
00:10:29,080 --> 00:10:31,890
ale acestor trei segmente
ale picioarelor de tip pantograf.

233
00:10:32,280 --> 00:10:35,056
E foarte interesant faptul că
acest mers destul de dinamic

234
00:10:35,080 --> 00:10:37,066
e obținut printr-un circuit deschis,

235
00:10:37,066 --> 00:10:40,136
adică fără senzori,
fără circuite de feed-back.

236
00:10:40,160 --> 00:10:43,406
Acest lucru e interesant
pentru că înseamnă că doar mecanica

237
00:10:43,406 --> 00:10:46,616
a stabilizat acest mers rapid

238
00:10:46,640 --> 00:10:50,816
și că mecanica cu adevărat bună
simplifică esențialmente locomoția.


239
00:10:50,840 --> 00:10:54,136
Putem chiar să deranjăm puțin locomoția,

240
00:10:54,160 --> 00:10:56,086
după cum veți vedea în clipul următor,

241
00:10:56,086 --> 00:10:59,736
unde punem robotul să facă un exercițiu,
de exemplu să coboare o treaptă,

242
00:10:59,760 --> 00:11:01,330
și robotul nu va cădea,

243
00:11:01,330 --> 00:11:03,106
ceea ce a fost o surpriză pentru noi.

244
00:11:03,106 --> 00:11:04,416
Este o ușoară perturbare.

245
00:11:04,440 --> 00:11:06,720
Mă așteptam ca robotul 
să se împiedice imediat,


246
00:11:06,720 --> 00:11:09,366
pentru că nu are senzori
sau circuite de feedback.

247
00:11:09,366 --> 00:11:11,776
Însă nu, mecanica în sine
a stabilizat mersul,

248
00:11:11,776 --> 00:11:13,136
iar robotul nu a căzut.

249
00:11:13,160 --> 00:11:16,296
Evident, dacă treptele sunt mai mari, 
și dacă dai de obstacole,


250
00:11:16,320 --> 00:11:19,976
vei avea nevoie de un întreg sistem
de control și de reflexe.

251
00:11:20,000 --> 00:11:22,936
Ceea ce e important e că
doar pentru o mică perturbare,

252
00:11:22,960 --> 00:11:24,456
mecanica funcționează perfect.

253
00:11:24,480 --> 00:11:26,576
Cred că aceasta e un mesaj
foarte important

254
00:11:26,600 --> 00:11:29,401
din partea biomecanicii și a roboticii
către neuroștiințe,

255
00:11:29,401 --> 00:11:33,495
care ne spune să nu subestimăm gradul
în care corpul deja ajută locomoția.

256
00:11:35,440 --> 00:11:37,860
Cum se aseamănă toate acestea
de locomoția umană?

257
00:11:37,960 --> 00:11:42,080
Evident, locomoția umană e mai complexă
decât locomoția pisicii sau a salamandrei,

258
00:11:42,360 --> 00:11:45,496
însă sistemul nervos al oamenilor 
este foarte asemănător

259
00:11:45,520 --> 00:11:47,096
cu cel al altor vertebrate.

260
00:11:47,120 --> 00:11:48,576
În special măduva spinării

261
00:11:48,600 --> 00:11:51,240
e regulatorul principal 
și pentru locomoția umană.

262
00:11:51,760 --> 00:11:54,506
Din acest motiv, dacă există o leziune
pe măduva spinării,


263
00:11:54,506 --> 00:11:55,946
aceasta are efecte dramatice.

264
00:11:55,946 --> 00:11:58,496
Persoana poate deveni
paraplegică sau tetraplegică.


265
00:11:58,520 --> 00:12:00,896
Aceasta pentru că creierul 
pierde comunicarea


266
00:12:00,920 --> 00:12:02,176
cu măduva spinării.

267
00:12:02,200 --> 00:12:04,416
În special acea modulație descendentă

268
00:12:04,440 --> 00:12:06,360
ce inițiază și modulează locomoția.

269
00:12:07,640 --> 00:12:09,336
Un mare țel al neuroprotezelor

270
00:12:09,360 --> 00:12:12,066
e acela de a fi capabile să reactiveze
această comunicare

271
00:12:12,066 --> 00:12:14,200
folosind stimulări electrice sau chimice.

272
00:12:14,840 --> 00:12:17,776
Sunt mai multe echipe în lume 
care fac exact acest lucru,


273
00:12:17,800 --> 00:12:19,016
în special la EPFL.

274
00:12:19,040 --> 00:12:21,536
Colegii mei, Grégoire Courtine
și Silvestro Micera,


275
00:12:21,560 --> 00:12:22,800
cu care colaborez.

276
00:12:23,960 --> 00:12:27,056
Dar pentru a face asta corect
e foarte important să înțelegem

277
00:12:27,080 --> 00:12:28,816
cum funcționează măduva spinării,

278
00:12:28,840 --> 00:12:30,536
cum interacționează cu corpul,

279
00:12:30,560 --> 00:12:33,040
și cum comunică creierul
cu măduva spinării.

280
00:12:33,800 --> 00:12:36,696
Și aici roboții și modelele
pe care vi le-am prezentat astăzi

281
00:12:36,720 --> 00:12:38,906
vor juca sper un rol cheie

282
00:12:38,906 --> 00:12:41,296
în atingerea acestor țeluri
foarte importante.

283
00:12:41,320 --> 00:12:42,536
Mulțumesc.

284
00:12:42,560 --> 00:12:47,120
(Aplauze)

285
00:12:52,100 --> 00:12:55,116
Bruno Giussani: Auke, am văzut
în laboratorul tău și alți roboți

286
00:12:55,116 --> 00:12:57,356
care înotă în ape poluate

287
00:12:57,356 --> 00:12:59,696
și măsoară gradul de poluare
în timp ce înoată.


288
00:12:59,720 --> 00:13:00,936
Dar pentru aceasta,

289
00:13:00,960 --> 00:13:04,440
ai menționat în discursul tău, 
ca e un proiect secundar

290
00:13:05,640 --> 00:13:07,086
pentru căutare și salvare,

291
00:13:07,086 --> 00:13:09,056
și are o cameră video montată pe nas.

292
00:13:09,080 --> 00:13:11,576
Auke Ijspeert: Absolut. Acest robot --

293
00:13:11,600 --> 00:13:13,029
Avem câteva proiecte secundare

294
00:13:13,053 --> 00:13:16,496
în care am dori să folosim roboți
pentru acțiuni de căutare și salvare,

295
00:13:16,520 --> 00:13:18,376
iar acest robot te poate vedea acum.

296
00:13:18,376 --> 00:13:21,296
Și visul cel mare este ca în cazul
unei situație dificile

297
00:13:21,320 --> 00:13:24,936
cum ar fi prăbușirea unei clădiri
sau o clădire inundată,


298
00:13:24,960 --> 00:13:28,296
și e prea periculos să intre echipa
de salvare sau chiar și câinii,

299
00:13:28,320 --> 00:13:31,446
de ce să nu trimitem un robot
care se poate târî, înota sau merge,

300
00:13:31,446 --> 00:13:35,026
cu o cameră video pentru a inspecta
terenul și a identifica supraviețuitorii

301
00:13:35,026 --> 00:13:37,186
și, poate, de a comunica
cu supraviețuitorii.

302
00:13:37,186 --> 00:13:40,896
BG: Desigur, dacă supraviețuitorii
nu se vor speria de forma robotului.

303
00:13:40,896 --> 00:13:44,136
Al: Da, probabil că ar trebui să-i
schimbăm înfățișarea puțin,

304
00:13:44,160 --> 00:13:47,256
pentru că presupun că supraviețuitorii
ar putea face atac de cord

305
00:13:47,256 --> 00:13:50,246
dacă sunt speriați de un robot
ce pare că îți caută de mâncare.

306
00:13:50,246 --> 00:13:52,356
Însă dacă îi schimbăm înfățișarea

307
00:13:52,356 --> 00:13:54,706
sunt sigur că poate fi
un instrument foarte util.

308
00:13:54,706 --> 00:13:56,626
BG: Vă mulțumesc foarte mult.