Pentru a stăpâni orice abilitate fizică, fie că e vorba de a face o piruetă, de a cânta la un instrument sau de a arunca o minge, e nevoie de exersare. Exersare înseamnă repetarea unei acțiuni în scopul îmbunătățirii, ajutându-ne să o efectuăm cu mai mare ușurință, viteză și încredere. Dar ce se întâmplă în creierul nostru când exersăm pentru a deveni mai buni? Creierul nostru are două tipuri de țesut nervos: materie cenușie și substanță albă. Materia cenușie procesează informațiile din creier, dirijând semnale și stimuli senzoriali către celulele nervoase, iar materia albă este formată din țesut gras și fibre nervoase. Dacă vrem să ne mișcăm corpul, informația trebuie să ajungă din materia cenușie a creierului, prin șira spinării, printr-un lanț de fibre nervoase numite axoni, până la mușchi. Cum afectează exersarea sau repetiția modul în care funcționează creierul? Axonii din materia albă sunt înveliți într-o substanță grasă numită mielină. Se pare că învelișul sau teaca de mielină se schimbă atunci când exersăm. Mielina se aseamănă cu învelișul cablurilor electrice. Împiedică pierderea de energie din semnalele electrice utilizate de creier, transportându-le mai eficient de-a lungul căilor nervoase. Studii recente pe șoareci arată că repetarea unei mișcări fizice crește straturile tecii de mielină care învelește axonii. Cu cât crește numărul de straturi, cu atât mai eficientă e protecția axonilor și se formează un fel de autostradă pe care informația poate circula mai ușor între creier și mușchi. Mulți sportivi și artiști își pun succesul pe seama memoriei mușchilor, însă mușchii nu au cu adevărat memorie. Mai degrabă, mielinizarea căilor nervoase e cea care face diferența pentru acești sportivi și artiști prin eficiența și viteza căilor nervoase. Există numeroase teorii care încearcă să cuantifice numărul de ore, zile, chiar ani de studiu necesari pentru a stăpâni o anumită abilitate. Nu există un număr magic, însă știm că perfecționarea nu depinde doar de numărul orelor de studiu. Depinde și de calitatea și eficiența acestui studiu. Studiul eficient e consecvent, intens focalizat, și vizează conținuturi sau puncte slabe ce se află la limita abilităților curente. Deci, dacă cheia este studiul eficient, cum putem obține maximul din timpul alocat studiului? Încearcă aceste sfaturi. Concentrează-te la sarcina de lucru. Evită sursele de distragere a atenției oprind computerul sau televizorul, și pune-ți telefonul pe modul avion. Într-un studiu, cercetătorii au observat 260 de studenți care învățau. În medie, aceștia se focalizau pe sarcină doar timp de șase minute fără întrerupere. Laptopul, telefonul, în special Facebook-ul, erau la baza distragerii atenției. Începe încet, cu mișcări lente. Coordonarea e construită prin repetiții, fie corecte sau imperfecte. Dacă crești treptat viteza repetițiilor corecte, ai șanse mai mari de a le efectua corect. Repetițiile dese, cu pauze între ele, fac parte din programul obișnuit al artiștilor de elită. Studiile arată că mulți sportivi, muzicieni și dansatori petrec 50-60 de ore săptămânal în activități legate de specialitatea lor. Mulți își împart timpul dedicat studiului în mai multe sesiuni zilnice, cu durata limitată. În final, exersează în minte până la ultimul detaliu. Poate fi surprinzător, dar un număr de studii arată că odată ce ai stabilit o mișcare fizică, aceasta poate fi întărită doar imaginându-ți-o. Într-un studiu, 144 de jucători de baschet au fost împărțiți în două grupe. Cei din grupul A exersau fizic aruncarea liberă cu o mână, iar cei din grupul B o exersau doar mental. Când au fost testați la finalul experimentului de două săptămâni, jucătorii de nivel mediu și ridicat din ambele grupe au demonstrat aproape același nivel de progres. Pe măsură ce oamenii de știință ajung să descifreze secretele creierului, vom înțelege tot mai bine ce înseamnă studiul eficient. Între timp, studiul eficient este cea mai bună cale de a ne depăși limitele personale, de a atinge noi culmi, și de a ne maximiza potențialul.