Pentru a stăpâni orice abilitate fizică,
fie că e vorba de a face o piruetă,
de a cânta la un instrument
sau de a arunca o minge,
e nevoie de exersare.
Exersare înseamnă repetarea unei acțiuni
în scopul îmbunătățirii,
ajutându-ne să o efectuăm
cu mai mare ușurință, viteză și încredere.
Dar ce se întâmplă în creierul nostru
când exersăm pentru a deveni mai buni?
Creierul nostru are două tipuri
de țesut nervos:
materie cenușie
și substanță albă.
Materia cenușie procesează
informațiile din creier,
dirijând semnale și stimuli senzoriali
către celulele nervoase,
iar materia albă este formată
din țesut gras și fibre nervoase.
Dacă vrem să ne mișcăm corpul,
informația trebuie să ajungă
din materia cenușie a creierului,
prin șira spinării,
printr-un lanț de fibre nervoase
numite axoni,
până la mușchi.
Cum afectează exersarea sau repetiția
modul în care funcționează creierul?
Axonii din materia albă
sunt înveliți într-o substanță grasă
numită mielină.
Se pare că învelișul sau teaca de mielină
se schimbă atunci când exersăm.
Mielina se aseamănă
cu învelișul cablurilor electrice.
Împiedică pierderea de energie din
semnalele electrice utilizate de creier,
transportându-le mai eficient
de-a lungul căilor nervoase.
Studii recente pe șoareci
arată că repetarea unei mișcări fizice
crește straturile tecii de mielină
care învelește axonii.
Cu cât crește numărul de straturi,
cu atât mai eficientă e protecția axonilor
și se formează un fel de autostradă
pe care informația poate circula
mai ușor între creier și mușchi.
Mulți sportivi și artiști
își pun succesul pe seama
memoriei mușchilor,
însă mușchii nu au cu adevărat memorie.
Mai degrabă, mielinizarea căilor nervoase
e cea care face diferența
pentru acești sportivi și artiști
prin eficiența și viteza căilor nervoase.
Există numeroase teorii
care încearcă să cuantifice
numărul de ore, zile, chiar ani de studiu
necesari pentru a stăpâni
o anumită abilitate.
Nu există un număr magic,
însă știm că perfecționarea nu depinde
doar de numărul orelor de studiu.
Depinde și de calitatea
și eficiența acestui studiu.
Studiul eficient e consecvent,
intens focalizat,
și vizează conținuturi sau puncte slabe
ce se află la limita abilităților curente.
Deci, dacă cheia este studiul eficient,
cum putem obține maximul
din timpul alocat studiului?
Încearcă aceste sfaturi.
Concentrează-te la sarcina de lucru.
Evită sursele de distragere a atenției
oprind computerul sau televizorul,
și pune-ți telefonul pe modul avion.
Într-un studiu, cercetătorii au observat
260 de studenți care învățau.
În medie, aceștia se focalizau pe sarcină
doar timp de șase minute fără întrerupere.
Laptopul, telefonul,
în special Facebook-ul,
erau la baza distragerii atenției.
Începe încet, cu mișcări lente.
Coordonarea e construită prin repetiții,
fie corecte sau imperfecte.
Dacă crești treptat viteza
repetițiilor corecte,
ai șanse mai mari de a le efectua corect.
Repetițiile dese, cu pauze între ele,
fac parte din programul obișnuit
al artiștilor de elită.
Studiile arată că mulți sportivi,
muzicieni și dansatori
petrec 50-60 de ore săptămânal
în activități legate de specialitatea lor.
Mulți își împart timpul dedicat studiului
în mai multe sesiuni zilnice,
cu durata limitată.
În final, exersează în minte
până la ultimul detaliu.
Poate fi surprinzător,
dar un număr de studii arată
că odată ce ai stabilit o mișcare fizică,
aceasta poate fi întărită
doar imaginându-ți-o.
Într-un studiu, 144 de jucători de baschet
au fost împărțiți în două grupe.
Cei din grupul A exersau fizic
aruncarea liberă cu o mână,
iar cei din grupul B
o exersau doar mental.
Când au fost testați la finalul
experimentului de două săptămâni,
jucătorii de nivel mediu și ridicat
din ambele grupe
au demonstrat
aproape același nivel de progres.
Pe măsură ce oamenii de știință
ajung să descifreze secretele creierului,
vom înțelege tot mai bine
ce înseamnă studiul eficient.
Între timp, studiul eficient
este cea mai bună cale
de a ne depăși limitele personale,
de a atinge noi culmi,
și de a ne maximiza potențialul.