0:00:00.960,0:00:03.620
Când privești stelele noaptea,

0:00:03.620,0:00:05.386
e uimitor ce poți vedea.

0:00:05.386,0:00:06.706
E frumos.

0:00:06.870,0:00:10.016
Dar ce e și mai uimitor[br]e ceea ce nu poți vedea,

0:00:10.016,0:00:11.256
pentru că ce știm acum

0:00:11.256,0:00:14.666
e că în jurul tuturor stelelor, [br]sau aproape a tuturor,

0:00:14.666,0:00:15.936
există o planetă

0:00:15.936,0:00:17.270
sau probabil câteva.

0:00:18.120,0:00:20.136
Deci ceea ce această imagine nu vă arată

0:00:20.136,0:00:22.426
sunt toate planetele[br]despre care știm că există

0:00:22.426,0:00:23.800
acolo în spațiu.

0:00:23.850,0:00:27.526
Dar când ne gândim la planete, [br]tindem să ne gândim la lucruri îndepărtate

0:00:27.526,0:00:29.656
care sunt foarte diferite[br]de planeta noastră.

0:00:29.656,0:00:31.846
Însă ne aflăm pe o planetă

0:00:31.846,0:00:35.156
și sunt atât de multe lucruri minunate [br]la acest Pământ

0:00:35.160,0:00:39.176
încât căutăm pretutindeni [br]lucruri care să-i semene.

0:00:39.360,0:00:42.876
Iar când căutăm, [br]descoperim lucruri uimitoare.

0:00:42.880,0:00:47.126
Aș vrea să vă spun un lucru uimitor[br]petrecut aici, pe Pământ.

0:00:47.126,0:00:49.856
Și anume, că în fiecare minut,

0:00:49.880,0:00:52.296
aproximativ 180 kg de hidrogen

0:00:52.320,0:00:54.936
și în jur de 3 kg de heliu

0:00:54.960,0:00:57.800
se pierd de pe Pământ și ajung în spațiu.

0:00:58.800,0:01:02.760
Aceasta e o cantitate de gaz [br]care pleacă și nu mai revine niciodată.

0:01:03.440,0:01:06.456
Hidrogenul, heliul și multe alte elemente

0:01:06.480,0:01:09.336
formează ceea ce noi numim[br]atmosfera Pământului.

0:01:09.360,0:01:13.176
Atmosfera cuprinde aceste gaze [br]care formează o linie subțire, albastră,

0:01:13.200,0:01:16.416
vizibilă aici de pe Stația [br]Spațială Internațională,

0:01:16.440,0:01:18.970
într-o fotografie realizată[br]de niște astronauți.

0:01:19.200,0:01:22.576
Iar fâșia aceasta subțire[br]din jurul planetei noastre

0:01:22.600,0:01:24.936
e ceea ce permite vieții să înflorească.

0:01:24.960,0:01:27.816
Ne protejează planeta[br]de prea multe impacturi,

0:01:27.840,0:01:29.856
de meteoriți și alte corpuri cerești.

0:01:29.880,0:01:33.656
Și e un fenomen atât de uimitor

0:01:33.680,0:01:36.496
încât faptul că dispare

0:01:36.520,0:01:39.320
ar trebui să vă sperie, măcar puțin.

0:01:40.160,0:01:43.456
Procesul acesta pe care îl studiez

0:01:43.480,0:01:45.720
se numește pierdere atmosferică.

0:01:46.680,0:01:51.256
Pierderea atmosferică [br]nu este specifică Pământului.

0:01:51.280,0:01:55.016
E parte din ce înseamnă o planetă,[br]dacă mă întrebați pe mine,

0:01:55.040,0:01:59.376
deoarece planetele, nu doar aici [br]pe Pământ, ci peste tot în Univers,

0:01:59.400,0:02:01.976
pot suferi pierdere atmosferică.

0:02:02.000,0:02:07.400
Iar felul în care se întâmplă ne oferă[br]de fapt detalii despre planete.

0:02:07.920,0:02:10.576
Deoarece când te gândești[br]la sistemul solar,

0:02:10.600,0:02:13.010
s-ar putea să te gândești[br]la fotografia de aici.

0:02:13.800,0:02:17.060
Și ai spune: „Ei bine, există [br]opt planete, poate nouă.”

0:02:17.060,0:02:20.016
Așa că pentru aceia dintre voi[br]deranjați de această imagine,

0:02:20.016,0:02:21.136
o voi completa.

0:02:21.160,0:02:22.376
(Râsete)

0:02:22.400,0:02:25.410
Mulțumită sondei spațiale New Horizons, [br]o includem și pe Pluto.

0:02:25.790,0:02:27.020
Iar aici menționez

0:02:27.020,0:02:30.040
că pe parcursul acestei prezentări[br]despre pierderea atmosferică,

0:02:30.040,0:02:32.176
voi considera Pluto o planetă,

0:02:32.200,0:02:36.136
așa cum planetele din jurul [br]altor stele pe care nu le putem vedea

0:02:36.160,0:02:37.936
sunt și ele planete.

0:02:37.960,0:02:40.656
Caracteristicile de bază ale planetelor

0:02:40.680,0:02:43.696
includ faptul că sunt corpuri

0:02:43.720,0:02:45.646
pe care gravitația le menține împreună.

0:02:45.646,0:02:48.056
Deci e un mare amalgam de materie,

0:02:48.080,0:02:50.080
susținut de această forță de atracție.

0:02:50.080,0:02:53.226
Iar aceste corpuri sunt foarte mari [br]și au o gravitație puternică.

0:02:53.226,0:02:54.416
De aceea sunt rotunde.

0:02:54.440,0:02:56.056
Când vă uitați la toate acestea,

0:02:56.080,0:02:57.296
inclusiv la Pluto,

0:02:57.320,0:02:58.800
observați că sunt rotunde.

0:02:59.000,0:03:01.736
Puteți vedea gravitația în mișcare aici.

0:03:01.760,0:03:05.056
Dar o altă caracteristică[br]de bază a planetelor

0:03:05.080,0:03:06.816
e ceva ce nu vedeți aici,

0:03:06.854,0:03:09.430
și anume steaua, Soarele,

0:03:09.430,0:03:12.550
în jurul căruia orbitează [br]toate planetele din sistemul solar.

0:03:13.200,0:03:16.920
Și asta e ceea ce, în esență,[br]provoacă pierderea atmosferică.

0:03:17.760,0:03:23.096
Motivul pentru care stelele provoacă [br]pierderea atmosferică de pe planete

0:03:23.120,0:03:28.496
este pentru că stelele oferă planetelor [br]particule, lumină și căldură

0:03:28.520,0:03:31.616
care pot cauza pierdere atmosferică.

0:03:31.640,0:03:33.666
Dacă vă gândiți la un balon cu aer cald

0:03:33.666,0:03:37.616
sau priviți această imagine cu lampioane[br]de la un festival în Thailanda,

0:03:37.640,0:03:41.136
puteți observa că aerul cald[br]propulsează gazele în sus.

0:03:41.160,0:03:43.416
Și dacă există[br]suficientă energie și căldură,

0:03:43.440,0:03:44.776
ceea ce Soarele nostru are,

0:03:44.800,0:03:48.696
acest gaz, care e atât de ușor[br]și e susținut doar de gravitație,

0:03:48.720,0:03:50.480
se poate pierde în spațiu.

0:03:51.600,0:03:55.536
Asta e, prin urmare,[br]ceea ce cauzează pierderea atmosferică

0:03:55.560,0:03:58.256
aici pe Pământ și pe alte planete:

0:03:58.280,0:04:00.976
această interacțiune[br]dintre căldura emanată de stea

0:04:01.000,0:04:04.320
și depășirea forței [br]de gravitație a planetei.

0:04:04.870,0:04:06.796
V-am spus că ritmul în care se întâmplă

0:04:06.796,0:04:10.096
este de cca 180 kg pe minut[br]pentru hidrogen

0:04:10.120,0:04:12.200
și aproape 3 kg pentru heliu.

0:04:13.040,0:04:14.696
Dar cum arată asta?

0:04:14.720,0:04:16.536
Ei bine, chiar și în anii '80

0:04:16.560,0:04:18.296
am fotografiat Pământul

0:04:18.320,0:04:19.776
în ultraviolet

0:04:19.800,0:04:22.696
folosind Dynamic Explorer, [br]nava spațială NASA.

0:04:22.720,0:04:24.706
Așadar, aceste două imagini[br]ale Pământului

0:04:24.706,0:04:28.296
ilustrează cum arată acea strălucire [br]a hidrogenului care se pierde,

0:04:28.320,0:04:29.576
evidențiată în roșu.

0:04:29.600,0:04:33.216
Se pot observa și alte componente[br]precum oxigenul și nitrogenul

0:04:33.240,0:04:34.696
în acea licărire albă

0:04:34.720,0:04:37.056
din cercul care vă arată aurorele

0:04:37.080,0:04:39.976
și în benzile din jurul tropicelor.

0:04:40.000,0:04:43.016
Aceste imagini ne arată concludent

0:04:43.040,0:04:46.736
că atmosfera noastră nu e strâns legată[br]doar de noi, aici pe Pământ

0:04:46.760,0:04:50.376
ci ajunge de fapt departe în spațiu,

0:04:50.400,0:04:52.640
și asta într-un ritm alarmant, aș adăuga.

0:04:53.080,0:04:56.896
Dar Pământul nu e singura planetă [br]care suferă pierdere atmosferică.

0:04:56.920,0:05:00.376
Marte, cel mai apropiat vecin, [br]e mult mai mică decat Pământul,

0:05:00.400,0:05:04.176
deci are o forță mai mică de gravitație[br]cu care să-și rețină atmosfera.

0:05:04.200,0:05:06.240
Așa că deși Marte are o atmosferă,

0:05:06.240,0:05:09.006
putem vedea că e mult mai subțire [br]decât cea a Pământului.

0:05:09.006,0:05:10.136
Uitați-vă la suprafață.

0:05:10.160,0:05:13.616
Vedeți cratere care sugerează[br]că nu a avut o atmosferă

0:05:13.640,0:05:15.496
care să blocheze aceste impacturi.

0:05:15.520,0:05:18.296
Mai vedem și că este „planeta roșie”,

0:05:18.320,0:05:20.856
iar pierderea atmosferică joacă un rol

0:05:20.880,0:05:22.456
în culoarea ei.

0:05:22.480,0:05:26.056
Credem că se datorează faptului că Marte[br]avea mai multă apă în trecut

0:05:26.080,0:05:30.656
și când apa a avut destulă energie, [br]s-a descompus în hidrogen și oxigen,

0:05:30.680,0:05:34.416
iar hidrogenul, fiind atât de ușor,[br]a ajuns în spațiu,

0:05:34.440,0:05:36.376
iar oxigenul rămas

0:05:36.400,0:05:38.216
a corodat solul

0:05:38.240,0:05:41.960
dând naștere acelei culori familiare[br]de un roșu ruginiu.

0:05:42.700,0:05:45.016
E în regulă să ne uităm[br]la fotografii cu Marte

0:05:45.016,0:05:47.756
și să afirmăm că s-a produs[br]probabil pierdere atmosferică,

0:05:47.756,0:05:51.496
dar NASA are în prezent o sondă[br]pe Marte, numită satelitul MAVEN,

0:05:51.520,0:05:55.056
a cărei sarcină e să studieze [br]pierderea atmosferică.

0:05:55.080,0:05:59.656
Este sonda spațială [br]Mars Atmosphere and Volatile Evolution.

0:05:59.680,0:06:03.336
Rezultatele obținute ne-au arătat [br]deja imagini foarte similare

0:06:03.360,0:06:05.256
cu ce am văzut aici pe Pământ.

0:06:05.280,0:06:07.776
Știam de mult că Marte[br]își pierdea atmosfera,

0:06:07.800,0:06:09.576
dar avem câteva imagini uluitoare.

0:06:09.600,0:06:12.736
Aici, de exemplu, [br]puteți vedea cercul roșu

0:06:12.760,0:06:14.256
care arată mărimea lui Marte,

0:06:14.280,0:06:18.456
iar cu albastru puteți vedea[br]cum se pierde hidrogenul.

0:06:18.480,0:06:22.206
Deci se răspândește pe o suprafață [br]de peste 10 ori mai mare decât a planetei,

0:06:22.206,0:06:25.026
suficient de departe[br]încât să nu mai fie legat de planetă.

0:06:25.026,0:06:26.736
Se pierde în spațiu.

0:06:26.760,0:06:28.976
Iar asta ne ajută să confirmăm idei,

0:06:29.000,0:06:32.090
cum ar fi de ce Marte e roșie,[br]din cauza hidrogenului pierdut.

0:06:32.520,0:06:34.990
Dar hidrogenul nu este [br]singurul gaz care se pierde.

0:06:34.990,0:06:38.436
Am menționat heliul de pe Pământ[br]și o cantitate de oxigen și azot,

0:06:38.436,0:06:42.226
iar datorită lui MAVEN, putem vedea[br]și oxigenul care se pierde de pe Marte.

0:06:42.226,0:06:44.696
Și puteți vedea cum, [br]deoarece oxigenul e mai greu,

0:06:44.696,0:06:47.736
nu ajunge la fel de departe[br]precum hidrogenul,

0:06:47.760,0:06:49.936
dar tot se pierde de pe planetă.

0:06:49.960,0:06:53.040
Nu este tot limitat în acel cerc roșu.

0:06:53.800,0:06:57.816
Faptul că pierderea atmosferică[br]e vizibilă nu numai pe planeta noastră,

0:06:57.840,0:07:01.456
ci o putem studia altundeva[br]și trimite nave spațiale,

0:07:01.480,0:07:04.576
ne permite să învățăm[br]despre trecutul planetelor,

0:07:04.600,0:07:06.856
dar și despre planete în general

0:07:06.880,0:07:08.656
și despre viitorul Pământului.

0:07:08.680,0:07:11.336
O cale prin care putem afla [br]mai multe despre viitor

0:07:11.360,0:07:14.440
sunt planetele atât de îndepărtate[br]pe care nu le putem vedea.

0:07:15.440,0:07:18.496
Ar trebui să menționez totuși, [br]înainte să continui,

0:07:18.520,0:07:20.976
nu vă voi arăta imagini[br]ca aceasta cu Pluto,

0:07:21.000,0:07:22.476
ceea ce v-ar putea dezamăgi,

0:07:22.476,0:07:24.220
dar nu le avem încă.

0:07:24.220,0:07:27.906
Misiunea New Horizons studiază în prezent[br]modul în care pierderile atmosferice

0:07:27.906,0:07:29.196
se produc de pe planetă.

0:07:29.196,0:07:31.420
Așa că rămâneți cu noi și așteptați vești.

0:07:31.560,0:07:33.696
Planetele de care voiam să vorbesc

0:07:33.720,0:07:36.016
sunt cunoscute ca exoplanete în tranzit.

0:07:36.040,0:07:39.816
Orice planetă care orbitează în jurul [br]unei stele, alta decât Soarele nostru,

0:07:39.840,0:07:42.776
se numește exoplanetă[br]sau planetă extrasolară.

0:07:42.800,0:07:45.256
Iar aceste planete numite „în tranzit”

0:07:45.280,0:07:46.536
au o proprietate specială,

0:07:46.560,0:07:48.656
așa încât dacă vă uitați[br]în mijlocul stelei,

0:07:48.680,0:07:51.056
veți vedea că de fapt pâlpâie.

0:07:51.080,0:07:52.936
Și motivul pentru care pâlpâie

0:07:52.960,0:07:56.976
este că există planete [br]care trec prin fața ei mereu,

0:07:57.000,0:07:59.136
și acea orientare specială

0:07:59.160,0:08:01.936
în care planetele blochează [br]lumina emanată de stea

0:08:01.960,0:08:04.240
ne permite să vedem lumina pâlpâind.

0:08:04.960,0:08:07.816
Iar observând stelele pe cerul nopții

0:08:07.840,0:08:09.256
pentru a vedea pâlpâirea,

0:08:09.280,0:08:10.936
descoperim planete.

0:08:10.960,0:08:15.136
În felul acesta am putut detecta [br]peste 5000 de planete

0:08:15.160,0:08:16.376
în Calea Lactee

0:08:16.400,0:08:19.256
și știm că sunt multe altele acolo, [br]după cum am spus.

0:08:19.280,0:08:22.176
Când ne uităm[br]la lumina de la aceste stele,

0:08:22.200,0:08:25.696
ceea ce vedem, cum am spus, [br]nu este planeta însăși,

0:08:25.720,0:08:27.776
ci vedeți de fapt o diminuare a luminii

0:08:27.800,0:08:29.606
pe care o putem înregistra în timp.

0:08:29.606,0:08:32.895
Deci lumina scade pe măsură [br]ce planeta coboară în fața stelei,

0:08:32.919,0:08:35.466
și aceea e pâlpâirea [br]pe care ați văzut-o adineaori.

0:08:35.466,0:08:37.176
Nu numai că detectăm planete,

0:08:37.200,0:08:40.225
dar putem studia această lumină [br]în lungimi de undă diferite.

0:08:40.225,0:08:44.135
Am menționat studierea Pământului[br]și a lui Marte în ultraviolet.

0:08:44.159,0:08:47.776
Dacă ne uităm la exoplanetele în tranzit[br]prin telescopul spațial Hubble,

0:08:47.824,0:08:49.920
aflăm că în ultraviolet,

0:08:49.920,0:08:53.576
se vede o licărire mult mai intensă, [br]mult mai puțină lumină de la stea

0:08:53.600,0:08:55.376
atunci când planeta trece prin față.

0:08:55.400,0:08:58.816
Iar noi credem că este din cauză [br]că există o atmosferă de hidrogen

0:08:58.840,0:09:00.056
extinsă în jurul planetei

0:09:00.080,0:09:01.766
care o face să arate mai gonflată,

0:09:01.766,0:09:04.320
blocând astfel mai mult[br]din lumina pe care o vedeți.

0:09:04.880,0:09:07.776
Folosind această tehnică,[br]am putut descoperi

0:09:07.800,0:09:12.056
câteva planete în tranzit [br]care suferă pierdere atmosferică.

0:09:12.080,0:09:14.726
Iar aceste planete pot fi numite[br]Jupitere fierbinți,

0:09:14.780,0:09:16.616
precum unele pe care le-am descoperit.

0:09:16.656,0:09:19.136
Și asta deoarece sunt[br]planete de gaz precum Jupiter,

0:09:19.160,0:09:20.936
dar sunt și aproape de steaua lor,

0:09:20.960,0:09:23.356
aproape de 100 de ori [br]mai aproape decât Jupiter.

0:09:23.356,0:09:26.696
Și pentru că există tot acest gaz ușor[br]pe cale să se piardă

0:09:26.720,0:09:28.576
și toată această căldură de la stea,

0:09:28.576,0:09:32.256
ritmul pierderii atmosferice[br]este catastrofic.

0:09:32.280,0:09:36.896
Față de cele cca 180 de kg de hidrogen [br]pierdute pe minut de pe Pământ,

0:09:36.920,0:09:38.176
pe aceste planete

0:09:38.200,0:09:42.280
se pierd circa 590.000 kg de hidrogen[br]în fiecare minut.

0:09:43.320,0:09:47.656
Ați putea gândi, „Bine, dar asta face [br]ca planeta să nu mai existe?”

0:09:47.680,0:09:49.826
Asta e o întrebare[br]pe care oamenii și-au pus-o

0:09:49.826,0:09:51.756
când s-au uitat[br]la sistemul nostru solar

0:09:51.756,0:09:54.386
deoarece planetele mai apropiate [br]de Soare sunt solide,

0:09:54.386,0:09:57.066
iar cele mai îndepărtate [br]sunt mai mari și mai gazoase.

0:09:57.086,0:09:59.706
Se poate să fi început [br]cu ceva asemănător lui Jupiter

0:09:59.726,0:10:01.306
care se afla mai aproape de Soare,

0:10:01.306,0:10:02.746
eliberând gazul din interior?

0:10:02.746,0:10:05.896
Credem că dacă pornim de la ceva[br]asemănător unui Jupiter fierbinte,

0:10:05.896,0:10:08.536
nu poate rezulta o planetă[br]ca Mercur sau Pământ.

0:10:08.560,0:10:10.736
Dar dacă la început a fost ceva mai mic,

0:10:10.760,0:10:13.536
e posibil ca suficient gaz[br]să se fi pierdut,

0:10:13.560,0:10:15.696
ceea ar fi avut un impact semnificativ

0:10:15.720,0:10:19.056
și să rezulte ceva foarte diferit [br]față de ce era la început.

0:10:19.080,0:10:20.976
Toate acestea sună cam generic

0:10:21.000,0:10:23.536
și ne-ar putea duce cu gândul[br]la sistemul solar,

0:10:23.560,0:10:26.336
dar ce legătură are cu noi, [br]aici pe Pământ?

0:10:26.360,0:10:28.136
Ei bine, în viitorul îndepărtat,

0:10:28.160,0:10:30.296
Soarele va deveni mai luminos.

0:10:30.320,0:10:31.750
Pe măsura ce asta se întâmplă,

0:10:31.750,0:10:34.880
căldura provenită de la Soare [br]va deveni foarte intensă.

0:10:35.600,0:10:39.936
La fel cum vedeți gazul ieșind [br]din atmosfera unui Jupiter fierbinte,

0:10:39.960,0:10:42.296
gazul va ieși și de pe Pământ.

0:10:42.320,0:10:44.496
Așadar, ne putem aștepta,

0:10:44.520,0:10:46.576
sau cel puțin ne putem pregăti

0:10:46.600,0:10:48.416
ca într-un viitor îndepărtat,

0:10:48.440,0:10:51.216
Pământul să arate mai mult ca Marte.

0:10:51.240,0:10:53.976
Hidrogenul nostru[br]din apa care se descompune

0:10:54.000,0:10:56.416
va fi pierdut în spațiu mai rapid,

0:10:56.440,0:11:00.520
iar noi vom rămâne[br]cu această planetă uscată, roșiatică.

0:11:00.960,0:11:03.300
Nu vă temeți, va mai dura [br]câteva miliarde de ani,

0:11:03.340,0:11:05.236
așa că avem ceva timp [br]să ne pregătim.

0:11:05.326,0:11:06.136
(Râsete)

0:11:06.160,0:11:08.976
Dar voiam să fiți conștienți [br]de ce se întâmplă,

0:11:09.000,0:11:10.256
nu doar în viitor,

0:11:10.280,0:11:13.496
căci pierderea atmosferică se produce[br]chiar în acest moment.

0:11:13.520,0:11:17.016
Există multe fenomene uimitoare [br]de care auzim că se întâmplă în spațiu

0:11:17.040,0:11:18.976
și pe planete îndepărtate,

0:11:19.000,0:11:22.216
iar noi studiem aceste planete [br]pentru a învăța despre aceste lumi.

0:11:22.240,0:11:26.936
Dar pe măsură ce învățăm despre Marte[br]sau exoplanete precum Jupiteri fierbinți,

0:11:26.960,0:11:29.976
descoperim fenomene [br]precum pierderea atmosferică

0:11:30.000,0:11:33.736
care ne dau indicii[br]despre planeta noastră.

0:11:33.760,0:11:37.816
Așa că reflectați la asta data viitoare [br]când vă veți gândi că spațiul e departe.

0:11:37.840,0:11:39.056
Mulțumesc.

0:11:39.080,0:11:42.120
(Aplauze)