WEBVTT

00:00:00.201 --> 00:00:01.893
Tema conferinței mele de astăzi

00:00:01.893 --> 00:00:05.101
este „Fii artist, chiar acum."

00:00:05.101 --> 00:00:08.158
Cei mai mulți oameni, 
când e adus în discuție acest subiect,

00:00:08.158 --> 00:00:10.784
devin tensionați și refractari:

00:00:10.784 --> 00:00:13.778
„Arta nu-mi dă de mâncare
și în momentul de față sunt ocupat.

00:00:13.778 --> 00:00:16.154
Trebuie să merg la școală, 
să-mi găsesc un serviciu,

00:00:16.154 --> 00:00:18.441
să-mi trimit copiii la lecții..."

00:00:18.441 --> 00:00:23.976
Te gândești: „Sunt prea ocupat, 
nu am timp pentru artă."

00:00:23.976 --> 00:00:27.437
Există sute de motive pentru care nu putem fi 
artiști chiar acum.

00:00:27.437 --> 00:00:28.992
Nu-ți vin în minte?

NOTE Paragraph

00:00:28.992 --> 00:00:30.815
Sunt atâtea motive 
pentru care nu putem fi artişti

00:00:30.815 --> 00:00:33.375
şi într-adevăr, nu suntem siguri 
de ce ar trebui să fim artişti.

00:00:33.375 --> 00:00:35.068
Nu știm de ce ar trebui să fim artiști,

00:00:35.068 --> 00:00:38.971
dar avem multe motive de ce nu putem fi.

00:00:38.971 --> 00:00:43.346
De ce oamenii se opun instantaneu ideii 
de a se asocia pe ei înșiși cu arta?

00:00:43.346 --> 00:00:47.214
Probabil crezi că arta 
e pentru cei foarte talentați

00:00:47.214 --> 00:00:52.266
sau pentru cei pregătiți 
profesional și exhaustiv.

00:00:52.266 --> 00:00:56.609
Și unii dintre voi s-ar putea gândi 
că s-au îndepărtat prea mult de artă.

00:00:56.609 --> 00:01:01.227
Ei bine s-ar putea, dar nu e aşa.

00:01:01.227 --> 00:01:03.696
Aceasta e tema 
conferinței mele de astăzi.

00:01:03.696 --> 00:01:05.498
Toți suntem născuți artiști.

NOTE Paragraph

00:01:05.498 --> 00:01:08.542
Dacă ai copii, 
știi ce vreau să spun.

00:01:08.542 --> 00:01:13.427
Aproape tot ceea ce fac copiii este artă.

00:01:13.427 --> 00:01:16.005
Desenează cu creionele pe perete.

00:01:16.005 --> 00:01:19.157
Dansează dansul 
lui Son Dam Bi de la televizor,

00:01:19.157 --> 00:01:23.015
dar nici măcar nu-l poți numi aşa 
pentru că devine dansul copilului.

00:01:23.015 --> 00:01:28.301
Așadar, dansează un dans ciudat 
și molipsesc pe toți cu cântecul lor.

00:01:28.301 --> 00:01:32.275
Poate că arta lor e ceva ce numai părinții pot suporta,

00:01:32.275 --> 00:01:37.472
și, pentru că ei practică 
asemenea artă toată ziua,

00:01:37.472 --> 00:01:40.751
sincer, părinţii devin puțin extenuați 
în jurul copiilor.

NOTE Paragraph

00:01:40.751 --> 00:01:43.906
Câteodată, copiii vor interpreta monodrame --

00:01:43.906 --> 00:01:47.452
să se joace de-a familia este o monodramă, sau o piesă de teatru.

00:01:47.452 --> 00:01:50.131
Alţi copii, când cresc,

00:01:50.131 --> 00:01:52.151
încep să mintă.

00:01:52.151 --> 00:01:57.242
De obicei, părinții își amintesc când copiii lor 
au mințit pentru prima dată.

00:01:57.242 --> 00:01:58.587
Sunt șocați.

00:01:58.587 --> 00:02:02.155
„Acum se vede cine eşti," spune mama. 
Se gândește „De ce seamănă cu taică-său?"

00:02:02.155 --> 00:02:05.361
Îl întreabă, 
„Ce fel de persoană vei fi?"

NOTE Paragraph

00:02:05.361 --> 00:02:06.932
Dar n-ar trebui să te îngrijorezi.

00:02:06.932 --> 00:02:13.152
Momentul în care copiii încep să mintă 
e momentul când începe arta povestirii.

00:02:13.152 --> 00:02:15.340
Vorbesc despre lucruri 
pe care nu le-au văzut.

00:02:15.340 --> 00:02:17.131
Este extraordinar. 
E un moment minunat.

00:02:17.131 --> 00:02:19.198
Părinții ar trebui 
să sărbătorească acest moment.

00:02:19.198 --> 00:02:23.355
Ura! Băiatul meu în sfârșit 
a început să mintă!

00:02:23.355 --> 00:02:25.584
Ok?
Trebuie să sărbătorim.

00:02:25.584 --> 00:02:28.973
De exemplu, spune: "Mami, ghici ce? 
M-am întâlnit cu un extraterestru

00:02:28.973 --> 00:02:33.424
în drum spre casă. „La care o mamă tipică 
răspunde: „Încetează cu aberațiile."

00:02:33.424 --> 00:02:37.040
Un părinte ideal e cineva 
care răspunde ceva de genul:

00:02:37.040 --> 00:02:40.112
„Adevărat? Un extraterestru? 
Cum arăta? A spus ceva?

00:02:40.112 --> 00:02:41.816
Unde l-ai întâlnit?" 
„A, în față la supermarket."

NOTE Paragraph

00:02:41.816 --> 00:02:44.138
Când ai o conversație de genul ăsta,

00:02:44.138 --> 00:02:50.513
copilul trebuie să se gândească la ce să spună 
pentru a continua ce a început.

00:02:50.513 --> 00:02:52.677
În curând, se dezvoltă o poveste.

00:02:52.677 --> 00:02:57.154
Bineînțeles, e o poveste infantilă,

00:02:57.154 --> 00:03:00.970
dar gândindu-se la frază după frază,

00:03:00.970 --> 00:03:05.038
face același lucru pe care-l face 
un scriitor profesionist ca mine.

00:03:05.038 --> 00:03:07.417
În esență, nu suntem diferiți.

00:03:07.417 --> 00:03:10.103
Roland Barthes a spus odată 
despre romanele lui Flaubert:

00:03:10.103 --> 00:03:12.709
„Flaubert nu a scris un roman.

00:03:12.709 --> 00:03:15.714
El doar a conectat o propoziție cu alta.

00:03:15.714 --> 00:03:20.441
Erosul dintre propoziții, 
aceasta e esența romanului lui Flaubert."

00:03:20.441 --> 00:03:23.224
Asta-i drept, un roman, în fond, 
înseamnă să scrii propoziții,

00:03:23.224 --> 00:03:26.683
apoi, fără să violezi 
scopul primei propoziții,

00:03:26.683 --> 00:03:28.388
scrii următoarea propoziție.

00:03:28.388 --> 00:03:29.897
Și continui să faci legături.

NOTE Paragraph

00:03:29.897 --> 00:03:31.963
Luați în considerare acestă propoziție: 
„Într-o dimineaţă, când Gregor Samsa se trezi

00:03:31.963 --> 00:03:34.430
în patul lui, după o noapte 
de vise zbuciumate, se pomeni metamorfozat

00:03:34.430 --> 00:03:36.876
într-o gânganie." Da, e prima frază
din „Metamorfoza" de Franz Kafka.

00:03:36.876 --> 00:03:40.044
Când scrie o propoziție nefondată 
de genul acesta

00:03:40.044 --> 00:03:42.492
și o continuă s-o explice,

00:03:42.492 --> 00:03:46.921
opera lui Kafka devine
o capodoperă a literaturii contemporane.

00:03:46.921 --> 00:03:49.670
Kafka nu a arătat opera tatălui său.

00:03:49.670 --> 00:03:51.994
Nu era în termeni buni cu tatăl său.

00:03:51.994 --> 00:03:55.790
A scris-o singur.

00:03:55.790 --> 00:03:59.053
Dacă i-ar fi arătat-o tatălui său, ar fi gândit:
„Băiatul meu a înnebunit."

NOTE Paragraph

00:03:59.053 --> 00:04:00.965
Și e adevărat. 
Arta e despre a fi puțin nebun

00:04:00.965 --> 00:04:03.212
și despre justificarea următoarei propoziții,

00:04:03.212 --> 00:04:06.473
ceea ce nu e cu mult diferit 
de ceea ce fac copiii.

00:04:06.473 --> 00:04:08.004
Un copil care tocmai a început să mintă,

00:04:08.004 --> 00:04:11.130
face primul pas ca povestitor.

00:04:11.130 --> 00:04:13.691
Copiii creează artă.

00:04:13.691 --> 00:04:15.116
Nu obosesc 
și se distrează făcând-o.

00:04:15.116 --> 00:04:16.877
Am fost în insula Jeju 
acum câteva zile.

00:04:16.877 --> 00:04:21.989
Când copiii sunt pe plajă, 
celor mai mulți le place să se joace în apă.

00:04:21.989 --> 00:04:24.896
Dar unii dintre ei 
petrec mult timp în nisip,

00:04:24.896 --> 00:04:27.140
făcând munți și mări--
ei bine, nu mări,

00:04:27.140 --> 00:04:31.087
dar lucruri diferite --
oameni și câini, etc.

00:04:31.087 --> 00:04:32.500
Dar părinții le spun:

00:04:32.500 --> 00:04:34.263
„Totul va fi șters de valuri."

00:04:34.263 --> 00:04:36.085
Cu alte cuvinte, e inutil.

00:04:36.085 --> 00:04:37.229
Nu e nevoie.

00:04:37.229 --> 00:04:39.095
Dar pe copii nu-i deranjează.

00:04:39.095 --> 00:04:40.266
Ei se distrează în acel moment,

00:04:40.266 --> 00:04:42.432
și continuă să se joace în nisip.

00:04:42.432 --> 00:04:44.698
Copiii nu fac asta pentru că cineva
le-a spus s-o facă.

00:04:44.698 --> 00:04:46.294
Nu le spune șeful

00:04:46.294 --> 00:04:49.219
sau altcineva, pur și simplu o fac.

NOTE Paragraph

00:04:49.219 --> 00:04:54.615
Când erați copii, pariez că petreceați mult timp bucurându-vă de plăcerile artei primitive.

00:04:54.615 --> 00:04:58.977
Când cer studenților mei să scrie 
despre cel mai fericit moment al lor,

00:04:58.977 --> 00:05:04.901
mulți scriu despre experienţele artistice
timpurii pe care le-au trăit când erau copii.

00:05:04.901 --> 00:05:07.656
Să înveți să cânți la pian pentru prima dată 
sau să cânți la 4 mâini cu un prieten,

00:05:07.656 --> 00:05:12.672
sau să reprezinţi o parodie ridicolă 
cu prietenii, toţi arătând ca niște idioți.

00:05:12.672 --> 00:05:16.023
Sau momentul în care developezi primele 
poze făcute cu o cameră veche.

00:05:16.023 --> 00:05:18.346
Vorbesc despre acest tip de experiențe.

00:05:18.346 --> 00:05:20.611
Trebuie să fi avut un asemenea moment.

00:05:20.611 --> 00:05:22.544
În acel moment, arta te face fericit

00:05:22.544 --> 00:05:24.221
pentru că nu e muncă.

00:05:24.221 --> 00:05:26.754
Munca nu te face fericit, nu-i așa? 
De obicei e grea.

NOTE Paragraph

00:05:26.754 --> 00:05:29.855
Scriitorul francez Michel Tournier 
are un proverb faimos.

00:05:29.855 --> 00:05:31.545
E un pic răutăcios, de fapt.

00:05:31.545 --> 00:05:36.517
„Munca e împotriva firii umane. 
Dovada e că ne obosește."

00:05:36.517 --> 00:05:38.002
Corect? De ce ne-ar obosi munca 
dacă este în firea noastră?

00:05:38.002 --> 00:05:39.663
Jucatul nu ne obosește.

00:05:39.663 --> 00:05:41.098
Poți să te joci toată noaptea.

00:05:41.098 --> 00:05:43.531
Dacă lucrăm peste noapte, ar trebui 
să fim plătiți pentru orele suplimentare.

00:05:43.531 --> 00:05:46.815
De ce? Pentru că e obositor 
și ne simțim epuizați.

00:05:46.815 --> 00:05:51.497
Dar copiii, de obicei fac artă 
din plăcere. E o joacă.

00:05:51.497 --> 00:05:54.231
Nu desenează ca să-și vândă 
opera unui client,

00:05:54.231 --> 00:05:57.256
sau cântă la pian 
ca să câștige bani pentru familie.

00:05:57.256 --> 00:06:00.032
Bineînțeles, au fost copii 
care au trebuit s-o facă.

00:06:00.032 --> 00:06:01.334
Îl cunoașteți pe acest domn, 
nu-i așa?

00:06:01.334 --> 00:06:05.420
A trebuit să plece în turneu prin Europa 
ca să-și întrețină familia,

00:06:05.420 --> 00:06:07.310
Wolfgang Amadeus Mozart --

00:06:07.310 --> 00:06:10.273
dar asta a fost cu secole în urmă, 
așa că putem să-l considerăm o excepție.

00:06:10.273 --> 00:06:14.138
Din păcate, la un moment dat, arta, 
un hobby atât de îmbucurător, se termină.

00:06:14.138 --> 00:06:17.528
Copii trebuie să meargă la lecții, 
la școală, să-şi facă temele,

00:06:17.528 --> 00:06:21.046
și, bineînțeles, să ia lecții 
de pian sau de balet,

00:06:21.046 --> 00:06:22.815
dar nu mai sunt distractive.

00:06:22.815 --> 00:06:26.147
Ți se spune s-o faci și este o competiție. 
Cum poate să fie distractiv?

00:06:26.147 --> 00:06:31.739
Dacă ești în școala primară 
și încă desenezi pe perete,

00:06:31.739 --> 00:06:35.654
cu siguranță, vei avea probleme cu mama ta.

00:06:35.654 --> 00:06:39.521
În plus,

00:06:39.521 --> 00:06:42.101
dacă, pe măsură ce crești, 
continui să te comporți ca un artist,

00:06:42.101 --> 00:06:45.769
vei simți presiunea din ce în ce mai mult,

00:06:45.769 --> 00:06:51.824
oamenii vor pune la îndoială acțiunile tale 
și îți vor cere să te comporți corespunzător.

NOTE Paragraph

00:06:51.824 --> 00:06:58.011
Eu când eram în clasa a 8-a, m-am înscris 
la un concurs de desen, în Gyeongbokgung.

00:06:58.011 --> 00:07:00.918
Am dat tot ce-i mai bun din mine 
și profesorul meu a venit

00:07:00.918 --> 00:07:04.506
și m-a întrebat: „Ce faci?"

00:07:04.506 --> 00:07:06.320
„Desenez cu ardoare," am spus.

00:07:06.320 --> 00:07:08.223
„De ce folosești doar negru?"

00:07:08.223 --> 00:07:10.603
Într-adevăr, coloram cu înflăcărare 
în blocul de desen doar cu negru.

00:07:10.603 --> 00:07:13.672
Și am explicat,

00:07:13.672 --> 00:07:16.919
„E o noapte întunecată și o cioară 
se cocoață pe o creangă."

00:07:16.919 --> 00:07:17.917
Apoi profesorul meu a spus:

00:07:17.917 --> 00:07:23.239
„Da? Ei bine, Young-ha, poate nu ești bun 
la desen, dar ai talent la povestit."

00:07:23.239 --> 00:07:25.974
Sau așa mi-aș fi dorit.

00:07:25.974 --> 00:07:28.742
„Acum o să ți-o iei, ștrengarule!" 
a fost răspunsul. (Râsete)

00:07:28.742 --> 00:07:30.346
„O să ți-o iei!" a spus.

00:07:30.346 --> 00:07:33.028
Trebuia să desenăm palatul, 
Gyeongbokgung, etc.,

00:07:33.028 --> 00:07:35.463
dar eu coloram totul în negru,

00:07:35.463 --> 00:07:37.147
așa că m-a scos din grup.

00:07:37.147 --> 00:07:39.167
Erau și o mulțime de fete acolo,

00:07:39.167 --> 00:07:40.718
așa că am fost complet umilit.

NOTE Paragraph

00:07:40.718 --> 00:07:45.170
Niciuna din explicațiile sau scuzele mele 
n-au fost de vreun folos,

00:07:45.170 --> 00:07:48.383
și m-au pedepsit
în stil mare.

00:07:48.383 --> 00:07:52.901
Dacă era un profesor ideal, ar fi răspuns 
cum am spus eu înainte,

00:07:52.901 --> 00:07:55.214
„Youg-ha poate nu are talent la desen,

00:07:55.214 --> 00:07:58.589
dar are talent în a crea povești" 
și m-ar fi încurajat.

00:07:58.589 --> 00:08:02.041
Dar un asemenea profesor
e greu de găsit.

00:08:02.041 --> 00:08:05.004
Mai târziu, am crescut 
și am vizitat galeriile din Europa--

00:08:05.004 --> 00:08:06.905
eram student la universitate-- 
și am considerat că a fost total nedrept.

00:08:06.905 --> 00:08:12.303
Uitați-vă ce am găsit. 
(Râsete)

NOTE Paragraph

00:08:12.303 --> 00:08:16.628
Lucrări ca aceasta erau expuse în Basel 
în timp ce eu am fost pedepsit

00:08:16.628 --> 00:08:22.021
și am stat în fața palatului 
cu desenul în gură.

00:08:22.021 --> 00:08:25.027
Uitați-vă aici. Nu arată 
ca un monitor de calculator?

00:08:25.027 --> 00:08:26.943
Arta contemporană, am descoperit mai târziu, 
nu se explică cu o scuză jalnică ca a mea.

00:08:26.943 --> 00:08:30.888
Nu are nicio cioară.

00:08:30.888 --> 00:08:34.221
Cele mai multe lucrări nu au titlu, 
„Neintitulate".

00:08:34.221 --> 00:08:37.322
Oricum, arta contemporană 
în secolul 20

00:08:37.322 --> 00:08:42.691
echivalează face ceva ciudat 
și a umple golul cu explicații și interpretări--

00:08:42.691 --> 00:08:44.170
practic același lucru 
pe care l-am făcut și eu.

00:08:44.170 --> 00:08:46.918
Bineînțeles, lucrarea mea 
era cea a unui amator,

00:08:46.918 --> 00:08:50.207
dar să ne întoarcem 
la mai multe exemple faimoase.

NOTE Paragraph

00:08:50.207 --> 00:08:52.808
Acesta e un Picasso.

00:08:52.808 --> 00:08:58.609
A înțepenit ghidonul în scaunul de la bicicletă 
și avem „Cap de taur." Sună convingător, nu?

00:08:58.609 --> 00:09:03.253
Următorul, un pişoar a fost plasat pe o parte 
și numit „Fântână."

00:09:03.253 --> 00:09:04.847
Acesta era Duchamp.

00:09:04.847 --> 00:09:09.297
Umplerea golului dintre explicație 
și un act ciudat cu povești--

00:09:09.297 --> 00:09:13.424
e, într-adevăr, tot ce contează 
în arta contemporană.

00:09:13.424 --> 00:09:14.812
Picasso chiar a afirmat,

00:09:14.812 --> 00:09:18.989
„Desenez nu ceea ce văd, 
ci ceea ce gândesc."

00:09:18.989 --> 00:09:21.506
Da, înseamă că nu trebuia 
să desenez Gyeonghoeru.

00:09:21.506 --> 00:09:25.577
Aș vrea să fi știut atunci ce a spus Picasso. 
M-aș fi putut apăra mai bine.

00:09:25.577 --> 00:09:29.379
Din păcate, micii artiști din noi

00:09:29.379 --> 00:09:34.866
sunt sufocați până la moarte înainte de 
a apuca să luptăm împotriva opresorilor artei.

00:09:34.866 --> 00:09:36.471
Sunt încuiați.

00:09:36.471 --> 00:09:37.554
Aceasta e tragedia noastră.

NOTE Paragraph

00:09:37.554 --> 00:09:42.814
Ce se întâmplă cănd micii artiști 
sunt încuiați, izgoniți sau chiar uciși?

00:09:42.814 --> 00:09:44.197
Dorința noastră artistică nu dispare.

00:09:44.197 --> 00:09:47.294
Vrem să ne exprimăm, 
să ne manifestăm,

00:09:47.294 --> 00:09:52.532
dar, cu artistul mort, dorința artistică 
se manifestă într-o formă întunecată.

00:09:52.532 --> 00:09:55.499
În barurile de karaoke,
întotdeauna sunt oameni care cântă

00:09:55.499 --> 00:09:58.041
„She's Gone" sau „Hotel California,"

00:09:58.041 --> 00:10:00.361
mimând acordurile chitarei.

00:10:00.361 --> 00:10:02.603
De obicei sună îngrozitor. 
De-a dreptul îngrozitor.

00:10:02.603 --> 00:10:05.082
Astfel de oameni 
se transformă în rockeri.

00:10:05.082 --> 00:10:07.155
Alţii dansează în cluburi.

00:10:07.155 --> 00:10:10.557
Oameni cărora le-ar fi plăcut 
să spună povești

00:10:10.557 --> 00:10:13.567
sfârșesc pierzând nopțile pe internet.

00:10:13.567 --> 00:10:16.962
Așa se manifestă un talent de scriitor 
în latura întunecată.

NOTE Paragraph

00:10:16.962 --> 00:10:20.915
Uneori, vedem tați 
mai încântați decât copii lor

00:10:20.915 --> 00:10:23.900
jucându-se cu Legos 
sau ansamblând roboți de plastic.

00:10:23.900 --> 00:10:25.633
Spun: „Nu-l atinge. 
Tati îl va face pentru tine."

00:10:25.633 --> 00:10:27.268
Copilul deja și-a pierdut interesul 
și face altceva,

00:10:27.268 --> 00:10:31.277
dar tatăl singur construiește castele.

00:10:31.277 --> 00:10:35.755
Asta demonstrează că impulsurile artistice 
din noi sunt reprimate, dar nu au dispărut.

00:10:35.755 --> 00:10:39.547
Dar deseori se pot manifesta negativ, 
în forma geloziei.

00:10:39.547 --> 00:10:44.841
Știți cântecul „Mi-ar plăcea să fiu 
la televizor"? De ce ne-ar plăcea?

00:10:44.841 --> 00:10:48.669
Televiziunea e plină de oameni care fac 
ceea ce ne-ar plăcea nouă să facem,

00:10:48.669 --> 00:10:50.609
dar niciodată nu am apucat.

00:10:50.609 --> 00:10:56.738
Dansează, interpretează, și cu cât fac 
mai multe, cu atât sunt mai lăudați.

00:10:56.738 --> 00:10:59.888
Așadar, începem să-i invidiem.

00:10:59.888 --> 00:11:03.982
Devenim dictatori cu o telecomandă și începem să criticăm oamenii de la televizor.

00:11:03.982 --> 00:11:09.835
„Pur și simplu nu poate interpreta." „Numești 
asta cântat? Nu poate atinge notele."

00:11:09.835 --> 00:11:12.125
Spunem cu ușurință aceste lucruri.

00:11:12.125 --> 00:11:15.068
Devenim geloși, nu pentru că suntem răi,

00:11:15.068 --> 00:11:19.605
ci pentru că avem mici artiști refulați în noi.

00:11:19.605 --> 00:11:23.191
Asta cred eu.

NOTE Paragraph

00:11:23.191 --> 00:11:25.029
Atunci, ce ar trebui să facem?

00:11:25.029 --> 00:11:25.806
Da, așa-i.

00:11:25.806 --> 00:11:29.000
Chiar acum, trebuie să începem 
propria noastră artă.

00:11:29.000 --> 00:11:30.009
Chiar în minutul acesta, închidem televizorul,

00:11:30.009 --> 00:11:32.458
ne deconectăm de la internet,

00:11:32.458 --> 00:11:35.158
ne ridicăm și începem să facem ceva.

00:11:35.158 --> 00:11:36.893
Când predam în școala de dramaturgie,

00:11:36.893 --> 00:11:39.627
era un curs intitulat Dramatismul.

00:11:39.627 --> 00:11:43.817
În acest curs, toți elevii trebuiau să pună în scenă o piesă.

00:11:43.817 --> 00:11:47.929
Totuși, studenții la actorie nu trebuie să joace.

00:11:47.929 --> 00:11:49.949
Pot să scrie piesa, de exemplu,

00:11:49.949 --> 00:11:52.673
și scriitorii pot să lucreze la punerea în scenă.

00:11:52.673 --> 00:11:54.969
Astfel, studenții la scenografie devin actori și așa creezi un spectacol.

00:11:54.984 --> 00:11:58.732
La început, studenții se întreabă dacă pot face asta,

00:11:58.732 --> 00:12:03.295
dar, mai târziu, se distrează foarte mult. Rareori, văd pe cineva nefericit făcând o piesă de teatru.

00:12:03.295 --> 00:12:07.457
La școală, în armată sau chiar într-o instituție de boli mintale, odată ce pui oamenii s-o facă, se bucură de ea.

00:12:07.457 --> 00:12:12.353
Am văzut asta întâmplându-se în armată-- mulți oameni se distrau realizând piese de teatru.

NOTE Paragraph

00:12:12.353 --> 00:12:15.285
Mai am o experiență:

00:12:15.285 --> 00:12:18.919
În cursul de scriere creativă, dau studenților o temă specială.

00:12:18.919 --> 00:12:24.819
Am studenți ca voi la ore- mulți care nu sunt specializați în scriere creativă.

00:12:24.819 --> 00:12:29.396
Unii specializați în artă sau muzică și cred că ei nu pot să scrie.

00:12:29.396 --> 00:12:33.123
Le dau pagini goale de hârtie și o temă.

00:12:33.123 --> 00:12:34.737
Poate fi o simplă temă:

00:12:34.737 --> 00:12:37.251
Scrie despre cea mai nefericită experiență a ta din copilărie.

00:12:37.251 --> 00:12:41.164
Există o condiție: Trebuie să scrii nebunește. Nebunește!

00:12:41.164 --> 00:12:43.897
Merg prin jur și îi încurajez,

00:12:43.897 --> 00:12:47.641
„Haide, haide!" Trebuie să scrii nebunește timp de o oră sau două.

00:12:47.641 --> 00:12:50.849
Se gândesc doar primele cinci minute.

NOTE Paragraph

00:12:50.849 --> 00:12:54.071
Motivul pentru care îi fac să scrie nebunește e pentru că

00:12:54.071 --> 00:12:56.829
atunci când scrii încet și o mulțime de gânduri îți vin prin minte,

00:12:56.829 --> 00:12:59.276
demonul artistic se târăște înapoi.

00:12:59.276 --> 00:13:03.308
Acest demon îți va spune sute de motive

00:13:03.308 --> 00:13:06.238
pentru care nu poți scrie:

00:13:06.238 --> 00:13:09.073
„Oamenii vor râde de tine. Asta nu-i o scriere bună!

00:13:09.073 --> 00:13:10.623
„Ce propoziție e asta? Uită-te la scrisul tău!"

00:13:10.623 --> 00:13:12.200
Va spune o mulțime de lucruri.

00:13:12.200 --> 00:13:14.704
Trebuie să alergi repede ca demonul să nu te prindă din urmă.

00:13:14.704 --> 00:13:18.776
Scrierea într-adevăr bună pe care am văzut-o la cursurile mele

00:13:18.776 --> 00:13:21.449
nu era dintro temă cu un termen lung,

00:13:21.449 --> 00:13:24.933
ci din cele 40-60 minute de scriere nebunească pe care o făceau studenții

00:13:24.933 --> 00:13:28.335
în fața mea cu un creion.

00:13:28.335 --> 00:13:30.174
Studenții intră întrun fel de transă.

00:13:30.174 --> 00:13:34.636
După 30-40 de minute, scriu fără să știe despre ce scriu.

00:13:34.636 --> 00:13:37.601
Și, în acest moment, demonul cicălitor dispare.

NOTE Paragraph

00:13:37.601 --> 00:13:39.310
Așadar, pot spune asta:

00:13:39.310 --> 00:13:43.325
Nu sunt cele o sută de motive pentru care cineva nu poate fi artist,

00:13:43.325 --> 00:13:47.575
ci, mai degrabă, un singur motiv, cel care ne face artiști.

00:13:47.575 --> 00:13:49.284
De ce nu putem fi ceva, nu e important.

00:13:49.284 --> 00:13:52.434
Mulți artiști devin artiști dintrun singur motiv.

00:13:52.434 --> 00:13:56.104
Când trimitem demonul din inima noastră la culcare și începem propria noastră artă,

00:13:56.104 --> 00:13:58.438
dușmanii apar din exterior.

00:13:58.438 --> 00:14:01.294
Cei mai mulți iau înfățișarea părinților noștri. (Râsete)

00:14:01.294 --> 00:14:04.395
Câteodată, arată ca partenerii noștrii,

00:14:04.395 --> 00:14:06.163
dar nu sunt părinții sau partenerii noștrii.

00:14:06.163 --> 00:14:09.057
Sunt demoni. Demoni.

00:14:09.057 --> 00:14:11.001
Vin pe Pământ transformați repede

00:14:11.001 --> 00:14:14.947
ca să te oprească din a fi artist, din a deveni artist.

00:14:14.947 --> 00:14:16.869
Au o întrebare magică.

00:14:16.869 --> 00:14:23.027
Când spunem, „Cred că voi încerca să joc. 
E o școală de dramaturgie în centrul comunității" sau

00:14:23.027 --> 00:14:27.504
„Mi-ar plăcea să învăț cântece italiene" , ei întreabă 
„Oh, da? O piesă? Pentru ce?"

00:14:27.504 --> 00:14:31.166
Întrebarea magică e "Pentru ce?"

00:14:31.166 --> 00:14:34.878
Dar arta nu e pentru ceva anume.

00:14:34.878 --> 00:14:37.132
Arta e țelul suprem.

00:14:37.132 --> 00:14:41.272
Salvează sufletele noastre și ne face să trăim fericiți.

00:14:41.272 --> 00:14:46.778
Ne ajută să ne exprimăm și să fim fericiți fără ajutorul alcoolului sau drogurilor.

00:14:46.778 --> 00:14:51.103
Ca răspuns la o asemenea întebare pragmatică,

00:14:51.118 --> 00:14:53.537
trebuie să fim curajoși.

00:14:53.537 --> 00:14:57.981
„Ei bine, doar pentru divertisment. 
Îmi cer scuze că mă distrez fără tine,"

00:14:57.981 --> 00:15:02.006
e ceea ce ar trebui să spui.
„Voi merge înainte și o voi face oricum."

00:15:02.006 --> 00:15:07.106
Viitorul ideal pe care mi-l imaginez
e unde toți avem identități multiple,

00:15:07.106 --> 00:15:10.887
cel puțin una dintre ele e un artist.

NOTE Paragraph

00:15:10.887 --> 00:15:14.056
Odată, eram în New York și am luat un taxi.
M-am așezat pe locul din spate

00:15:14.056 --> 00:15:18.213
și, în fața mea, am văzut ceva legat de o piesă de teatru.

00:15:18.213 --> 00:15:19.350
Am întrebat taximetristul: „Ce-i asta?"

00:15:19.350 --> 00:15:23.395
A spus că era profilul lui. „Atunci ce ești tu?", 
am întrebat. „Un actor," a spus el.

00:15:23.395 --> 00:15:26.818
Era un taximetrist și un actor. Am întrebat: 
„Ce roluri joci de obicei?"

00:15:26.818 --> 00:15:28.844
A răspuns mândru că a jucat King Lear.

00:15:28.844 --> 00:15:30.289
King Lear.

00:15:30.289 --> 00:15:31.915
„Cine e cel care îmi poate spune cine sunt eu?" 
- replică superbă din King Lear.

00:15:31.915 --> 00:15:35.306
Asta e lumea la care visez eu.

00:15:35.306 --> 00:15:39.241
Cineva e jucător de golf ziua și scriitor noaptea.

00:15:39.241 --> 00:15:41.760
Sau un taximetrist și un actor, 
un bancher și un pictor,

00:15:41.760 --> 00:15:47.336
executându-și propriile arte în secret sau public.

NOTE Paragraph

00:15:47.336 --> 00:15:52.207
În 1990, Martha Graham, legenda dansului
modern, a venit în Coreea.

00:15:52.207 --> 00:15:57.963
Marea artistă a sosit la aeroportul Gimpo, 
avea cam 90 de ani,

00:15:57.979 --> 00:16:01.044
și un reporter i-a adresat o întrebare tipică:

00:16:01.044 --> 00:16:03.651
„Ce trebuie să faci ca să devii un dansator excelent?

00:16:03.651 --> 00:16:06.231
Un sfat pentru aspiranții dansatori coreeni?

00:16:06.231 --> 00:16:11.226
Acum, ea era experta. Această fotografie 
a fost făcută în 1948 și deja era o artistă celebră.

00:16:11.226 --> 00:16:13.417
În 1990, i-a fost adresată această întrebare.

00:16:13.417 --> 00:16:16.101
Iată ce a răspuns:

00:16:16.101 --> 00:16:20.018
„Pur și simplu fă-o."

00:16:20.018 --> 00:16:21.536
Uau. Am fost impresionat.

00:16:21.536 --> 00:16:25.628
Doar aceste trei cuvinte și a părăsit aeroportul. Asta e.

00:16:25.628 --> 00:16:28.859
Așadar, ce ar trebui să facem noi acum?

00:16:28.859 --> 00:16:32.585
Haideți să fim artiști, chiar acum. Chiar acum. Cum?

00:16:32.585 --> 00:16:33.577
Pur și simplu fă-o!

NOTE Paragraph

00:16:33.577 --> 00:16:35.191
Vă mulțumesc.

NOTE Paragraph

00:16:35.191 --> 00:16:36.995
(Aplauze)